Page 4 - 1875-02
P. 4
ci ne nutresce speranti’a, ca dra va veni in fruntea fia acei’a catu de departati, dr’ intre ruditii din catu preceptele ethice in o societate suntu mai
comitatului unu barbatu cu o politica mai sanetăsa, partea barbatdsca este permisa ori catu de apropiaţi strinsu observate si mai bene cultivate, cu atat’a
si care va sci apretiui, ca intr’unu comitatu de se fia. resp. societatea -si da unu testimoniu de o cultura
140,000 suflete, cu 100,000 romani, cari pdrta Nu asiâ se intempla la popdrale europene. mai înaintata si mai nobila.
maioritatea sarcineloru publice e ddmna, se fia prin Colonelulu D a l t o n u si majorulu J e r v i s ne Dela unu membru a unei lu societăţi culte si
inteliginti’a ei cea adeverata representata! — vorbescu despre cele mai eminente vertuti bellice, compusa din dmeni bine educaţi, se face justa pre-
Eta starea politica a romaniloru din decursulu ce le-au observatu la unu genu din rasea Santali- tensiune de a-i cundsce tdte datinele si moravurile,
a loru 3 ani, cari specialminte ai ocasionalminte nu loru, ce la pop6rale europene arare-ori se afla: si aceste a le urmarf cu tdta severitatea si la tdta
s’au descriau pentru aceea, ca se aiba cale libera „Pana candu se aude sunetulu tobeloru naţionale, ocasiunea.
conducătorii politicei maghiare a procede necontur- nu făcu nece unu pasu inapoi, cf preferu a fi ucişi Conservarea si apararea reguleloru ethice, de
bati, in acea aperantia, ca t6te voru avd capetu, — de inimicii loru pana la celu din urma/ tonu bunu, si de buna cuviintia este o detorintia
si ne amu restrinsu incatu amu potutu a combate Moralitatea sdu inmoralitatea popdraloru se ba- santa pentru ori care societate; dens’a are a com
numai cu resolutiune paşii reacţionari. sdza principalmente pre ddua precepte ethice, adeca bate totu-deun’a de cate ori se cdrca a se calcă in
Acdsta combatere si lupta inca si-au ajunsu uciderea si furtulu; intielesulu acestor’a varieza la petidre, sdu a se inlocuf cu vitiuri.
fructele remuneratiunei cu privire la atentatulu fa- diferitele popdra in modu diferitu. Acdsta detorintia o are specialu fia-care mem
cutu asupra fondului concurintiei publice, din care Astfeliu la popdrale arice dela sudu uciderea bru; cu atatu mai vertosu, ca-ci scopulu societatiei
maioritatea recte unanimitatea membriloru maghiari strainiloru se considera de vertute. este progressulu in ori-ce direcţiune din urmare si
au oferitu 20,000 fl. v. a. din fondulu menitu pen B l a c k m o r e ne enardza, ca unu indianu te- a moralului.
tru sc61’a civica maghiara din Desiu, dr’ inaltulu neru nu are dreptulu de a portă titululu de m i l e A nu combate cu tdta ocasiunea calcarea pre-
ministeriu ung reg. de comunicatiune in 3 ronduri pana ce nu a ucisu resp. decapitatu unu strainu. cepteloru morale, si ignorarea datineloru si rnoravu-
conformu recurseloru făcute din partea romaniloru relou bune fia acele ori de ce natura, ar’ însemnă
G. W o o d nardza, ca unu Dajak teneru din
I.
si mai pre urma cu inalta decisiune dto 11 Sept. Borneo nu se pdte insurâ pana nu duce unu capu a lucră contra scopului si in detrimentulu unei so
1874 nr. 8928 au respinsu paşii reactiunei ma cietăţi; pentru-ca tdte degenerările si coruptiunile
ghiare, si au sustienutu inviolabilitatea fondului de de strainu. se incepu de regula dela nesce neconsiderari, ne-
concurintia cu simtiu de dreptate! — Acf se considera ddr’ uciderea de străini de
vertute, precandu la noi se timbrdza de cea mai regularitati mici, dela vitiuri neînsemnate, caror’a
E adeveratu, ca la propunerea d. Carolu de le succedu din ce in ce mai mari, pana ce socie
Torma comitetulu cu maioritatea maghiara in lun’a mare crima. tatea se vede amenintiata la fundamentu.
lui Sept. 1874 au propusu si a 4-a 6ra, ca mini- Asemenea si cu privire la furtu ... A intrevenf la cuptusirea reului in embriouu
steriulu de culte, se mediulocdsca că baremu 400 fl. Conceptele de proprietate le aflarnu variandu este una frumdsa detorintia cetatiendsca..................
se pdta oferi pentru sc61’a civica, noi inse in cre- la diferitele popdra. (Ya u r m ă ) .
dinti’a aceea, ca ministeriulu de comunicatiune va La M b a y a s si Zulus inca esiste lege „se nu
remand consecinţe, in contra acestui din urma pasiu furi,* inse valdza numai pentru ndmurile loru, dela
— demnu de condolintia — nu amu mai recu- alte ndmuri potu fură catu le place, ma potu rapf, Prelegere publica.
ratu ! — pradă si ucide. Dr. N i c o 1 a u P o p u va vorbi:
Si ddca membrii romani ai comitatului comi- C e s a r e ne vorbesce, ca la Germanii cei vechi
tatensu in cea mai mare parte nu ar’ fi asia de eră interdisu furtulu numai in propriale sale sate, „Despre lucsulu Romaniloru in unele da-
indolenţi, nu ar’ fi candidaţii d. conte de Bethlen, precandu la satele vecinate nu numai concesu, ddr’ tine religiose si sociale* Dumineca iu 7 Fe-
bruariu st. n. la 11 dre a. p. in sal’a gimnasiului
si ar’ participă, in numeru mai mare la adunari, consideratu chiaru de vertute, de unu esercitiu in romanu.
dr’ cei infaciosiati s’ar’ luptă de a laturea adevera- bravura.
tei iuteligintie — care se lupta cu resemnatiune — La Spartanii antici nu se pedepsiă furtulu că
atuncia — alaturandu-se după impregiurari uneia atare din vedere ethica, cf pentru-ca furatorii nu Nr. 382/1875. 3-3
sdu altei’a dintre partidele maghiare — ar’ potd sciau ascunde destulu de bene.
castigâ multe usiurintie din greutăţile aruncate pre Preceptele etice ce conducu societăţile Europei Escriere de concursu.
poporu, si in urma si-ar’ castigâ si apretiuirea cu astadi suntu cu totulu de alta natura.
venita, spre a potd fi consideraţi de factori, si spre La Indiani, Hottentoti si alte popdra de alta Pentru occuparea postului de concepistu la co-
a potd abate dela maioritatea maghiara tendintiele parte virtutea ospitalitatiei se cultiva că si la noi, missiunea orfanale a cetatii, devenitu vacantu, cu
reactionarie prin conlucrarea comuna in t6te direc de nu mai tare: ospitalitatea este acf cea mai santa carele este impreunatu unu salariu anualu de 630 fi.
ţiunile, — ca-ci nu prin absentia, si passivitatea detorintia. din cass’a alodiale a cetatii, se escrie concursu pana
socia cu lenea, — ci numai prin lupta continua In colib’a Mandanului fidrbe continuu dl’a cu la § Februar!n 1895.
vomu potd esoperâ cointielegerea si concordi’a cu fructe pentru strainu. Doritorii de a occupă acestu postu au se sub-
maghiarii, cari cu totii o dorimu! ca-ci patri’a a-
cdsta ni e maica comuna! dra acei’a, cari si in ve- La popdrale americane vertutea onestitatiei in stdrna la subscrisulu officiu suplicele loru, cu ara-
nitoriu cugeta a absentă, se nu abusedia cu încre caracteru este eminenta. S p r o a t nardza, ca Ame tarea despre occupatiunile loru de pana acumu, de
derea alegatoriloru, pre acesti’a se nn-i insiele, ci ricanului din A h t s s i B r i t i s c h in Columbi’a i spre desteritatea loru in concepte si computu, pana
se abdica de timpuriu, si se faca locu altoru băr poţi concrede ori ce, fara temere de instrainari. la terminulu defiptu.
baţi romani mai demni! ca-ci din contra pre vii- Din aceste pucine se vede, ca regulele mora B r a s i o v u , 20 Ianuariu 1875.
toriu ii vomu înregistra la fia-care ocasiune, că pre litatiei diferescu la diferitele rase, si ca aceste di-
nisce trădători si fiintie trândavei!! ferintie ethice intre rasele inferiore nu depindu in Magistratul u urbanu si districtuale.
A r g u s . tru atat’a dela representatiunile ethice abstrase, ci
mai multu dela neegalitatea diverseloru infiuintie
si relatiuni de vietiuire, ce se afla de o * parte la Nr. 44/For. matrim. 1875. 1—3
popdrale selbatece, de alta parte la cele civilisate.
Unu sensnu caracteristicii. F d i c t u.
Ethic’a sdu moralulu — adeca supunerea dme-
I I . niloru la moravurele si datenele (nSo;, mores) socie- Ioanu Bucurenciu gr. cath. din Bradu, scau-
( U r m a r e . ) tatiei la care apartienu, se afla la popdrale civili nulu Sibiiului, carele fiendu casatoritu cu Mari’a lui
T6te popdrale -si au propriale precepte etice sate mai înaintata, preceptele sale procedu din vederi Toaderu Durdunu gr. cath. drasi din Bradu, si pre
ce varidza după varietatea modului de vietiuire si mai generale, mai nobile si mai sublime. aceea parasindu-o, nu se scie loculu ubicatiunei lui,
după efectulu influintieloru naturale sub cari suntu Modalitatea prin care ae propaga esenţialele se provdca prin acdst’a, că in t e r m i n u d e u n u
supuse. precepte ethice la diferitele popdra este fdrte varia; a n u si u n ’a d i , dela datulu subsemnatu, se se
nu numai prin religiune, nu numai prin filosofia presenteze înaintea acestui Foru matrimoniale, ca-ci
Englesulu E d w . B . T y l o r dice: „Fia-care
rase omendsca -si are principiale sale generale des sdu legislatura, se propaga datinele si moravurele altcum processulu divortiale urdîtu in contra-i in
pre aceea ce este justu si nejustu, cari precepte se unui poporu sdu a unei societăţi, cf promotiunea 31 Decembre 1874, se va pertractă si decide si
perpetua din o generatiune in alt’a in forma de unei mulţime de moravuri, se intempla numai in fora de densulu, in sensulu S. S. candne si alu le-
legi/ modu tradiţionale, si adese-ori aceste suntu conser giloru sustatatdrie.
H e r o d o t u ne vorbesce, ca la Massageti eră vate si controlate de societate cu mai multa soru- Dela Fofulu matrimoniale gr. cath. de I. In-
pulositate si rigdre decatu acele scrise; si cu totu
datin’a. că dmenii betrani se se ucidă din partea dreptulu, pentru-ca aceste suntu unu factore prin stantia alu eparchiei protop. a Sibiiului.
rudeloru, dr’ din cadavrulu ucisului se se prepare cipale dela cultur’a omenimei... Aceea ce s’a in- Sibiiu in 29 Ianuariu c. n. 1875.
celu mai festivu prandiu; si ceia ce ajungeau la datinatu in societate a se numf urbanitate, buna- I o a n u Y . R u s u ,
acdsta m6rte se felicitau. cuvenintia, curtoasia, eticheta, tonu bunu s. a., de protop. gr. cath. alu Sibiiului.
A e l i a n ne vorbesce, ca la Sardinieni: „cei 1 Cari audimu vorbindu-se in tdte dilele, tdte aceste
teneri erau indetoriti se ucidă cu maciuc’a pre be- • suntu chiaru asiâ de însemnate precepte ethice la
tranii nepotentiosi. conducerea societăţii pre calea desvoltarei sale pro
La ovrei si astadi este datin’a de a se ajută gresiste, că si cele cuprinse in ethica religidsa, si la bursa In 1 Februanu 1876 stă asia :
cei rei morbosi la m6rte, inadusindu-se cu perine. oari din urmare trebuescu conservate, controlate si
La pop6rale creştine tdte aceste se considera aparate cu asemene rigdre. Galbini imperateaci — — 5 fl. 24 cr. r. a
de cele mai mari crime contra moralitatiei. Ddca o societate -si are unu normativu ethicu Napoleoni — —- — 8 * 90 n
La Australi, Americani nordici, Chinesi, Hin pronuneiatu ori in ce modu si ori prin ce organe, Augsburg — — — 105 „ 75 * *
dus si alte popăra casatori’a intre ruditii din par acestu normativu, aceste precepte trebuescu urmă Londonu — - 111 „ — P *
tea femedsca se considera de cea mai mare crima^ rite cu tdta stricteti’a de toti membrii; ca-ci cu
Redactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C O B U M U R E S I A N O . IOANE GOTT si fiiu HENRICU.