Page 5 - 1875-02

Gazot’a eao de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8o prentunera la poştele c. si r., si po Îs
F6i'a, candu concedu ajutdriale. — Pretiulu: DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 or,
pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 A. v. a. Tieri esterne 12 fl. Tacs’s timbrala a 30 cr. de fiacare pu­
v. a. pe unu anu sdu 2 / galbini mon. sunatdria. blicare.
1
s

Br&siovn 7 Febrnarin 26 lannaria 1873.

Situatiunea in Franci’a nu s’a schimbatu intru timoniu alu acestei ingrigiri, de carea e cuprinsa
Brasiova 6 Fauru 1875. nimicu. Discussiunea asupra legiloru constituţionali si trebue se fia adi cuprinsa anim’a fia-carui Ro­

Prevederile, cumca desbaterea bugetului in se continua inca si dâca aceste legi se voru primi, manu intieleginte, patriotu bunu si fiiu fidele alu
caraer’a ungurâsca va provocă o confusiune si diso- atunci Mac-Mahon va formâ noulu cabinetu din si­ natiunei sale.
lutiune oribile in castrele datat6rie de tonu ale nulu maioritatii, la din contra din sinulu minori­ Cu bucuria constatamu, ca reflessiunile nu ne
elementului dela potere, s’au implinitu intr’unu modu tăţii. tragu la indoiăla bunavointi’a si sinceritatea ro­
preste aşteptare tristu. Lupt’a toturoru contra totu- Cestiunea inchiarii unei conventiuni comerciali mana, de carea in adeveru fumu conduşi intru scrie-
ror’a s’au inceputu cu o vehemintia si pertinacitate, intre Romani’a Si Austri’a se afla de nou la ordi­ erea si publicarea apelului; la a cărui compunere,
ce caracterisăza pre 6meni numai in momente anor­ nea dilei. Affacerea dela Podgoriti’a făcuse se se deşi scurtimea tempului a ocasiunatu, concedemu,
male, candu actualitatea a ajunsu de nesuportatu si intrerumpa pentru unu momentu negotiatiunile in 6re-câre grăbire, totuşi după potintia elu fh rume-
nesuferitu, candu cbiaru si in atmosfera se semte acestu respectu, inse acum se scrie de nou, cumca gatu in tbte părţile sale. La acăsta operaţiune a
necessitatea unei neaperate schimbări a lucruriloru negotiatiunile relative la inchiarea acestei conven­ fostu departe de cugetulu si intentiunea clubului no­
si a referintieloru, cari păru a fi datu in putrediune tiuni suntu apr6pe de capetu. Gluvernulu romanu stru vointi’a, de a ne obtrude de judeci ai natiu­
nereparabila. Ne aflamu in ajunulu unei crise, ar’ dori se supună cameriloru acâsta conventiune nei rom. si a ne pronunciâ asupra atitudinei din
său chiaru catastrofe, ale cărei consecintie potu fi ince înainte de închiderea sessiunii. trecutu a Romaniloru ardeleni; macaru ca ce odata
fârte grave pentru vieti’a si esistinti’a statului Resbelulu civile in Ispani’a nu s’a potolitu e lucru trecutu, „eo ipso" intra in domeniulu isto­
inaghiaru. Atacurile asupra guvernului, asupra nice prin suirea pre tronu a regelui constitutionalu riei, si asiâ dereptulu de a se pronunciâ asupra
sistemului si asupra toturoru institutiuniloru create Alfonso. Don Carlos se tiene inca cu pertinacitate acelui lucru compete nu numai unei corporatiuni,
si intrate in viâtia, nu mai au capetu. Recrimi- si nu renuncia la speranti’a, de a pune man’a pre cum e clubulu rom. clusianu, ci chiaru si unui in-
natiunile si lamentatiunile desperate, apoi facia de poterea, ce dice ca după dreptulu divinu numai lui dividu singuritu. Intru adeveru noi credeamu tare,
ele impotenti’a palida si enervata, suntu trasurele i compete. Trupele liberale, cari numera 80 bata- ca anevoia se va află in apelulu cestiunatu unu
cele mai caracteristice ale situatiunii, atatu in lidne si 120 tunuri, inca s’au aliatu cu dinsulu, singuru pasagiu, carele ar’ condamnă ori laudă tie-
parlamentulu, catu si in tiârr’a ungurăsca. Corifeii asiâ incatu Don Carlos voiesce acum a comandă nut’a politica observata pana acumu de Romanii
fractiuniloru si toti aspiranţii la potere imblatescu insusi in porsbna. După alta versiune, intre alfon- transilvani, si nu potemu decatu se regretamu, dâca
pre intrecute in snopii-ministri, fara câ aceştia se sisti si carlisti s’au inceputu negotiatiuni seri6se vre unu cuyentu său altulu a fostu in stare a ca-
mai aiba poterea morale, de a respinge atacurile si pentru inchiarea unui armistiţiu, si se dice, ca la siunâ interpretări sinistre, $ra cumca cu ocasiunea
invinuirile. casu de lipsa carlistii voru inchiâ pacea si fora ultimeloru alegeri dietali romanimea din Ardâlu a
Baronulu Sennyey a facutu inceputulu si cu consentiementulu lui Don Carlos, caruia i se va da fostu aievea intr’o trista confusiune, (pre une locuri
fineti’a propria numai lui, a datu guvernului actualu titlulu infante de Ispani’a. alegundu, pre altele abtienendu-se dela alegeri),
cele mai gvave lovituri. După Sennyey a urmatu ast’a nece se pbte negă, nece se poth lasă neatinsa
vestitulu L6nyay, marele financiariu ungurescu, carele intr’unu apelu, ce solicita o conferintia chiaru pen­
nemultiumitu cu milidnele ce le-a agonisitu câ mi­ Clasiu in 2 Fauru 1875. tru scopulu, de a preveni de cu bunu tempu repe-
nistru de financie, voiesce inca si acum cu orce Prea stimate Domnule Redactoru 1 Intre diua- tirea unei atari confusiuni si a unei atari lipse de
pretiu se ajunga la ministeriu, inse nu câ se-si mai riele romane, cari au luatu notitia de apelulu clu­ una solidaria procedere a Romaniloru ardeleni.
iminultiâsca capitalulu, ca-ci n’are de unde, pentru bului romanu din Clusiu fii si „Orientulu Latinu," Totu asiâ nu voi se preocupe, si nece nu pre­
ca vistieri’a publica e g61a, oi pentru câ se-si res- carele inse insocî apelulu nostru cu nisce notitie ocupa, clubulu si apelulu seu atitudinei venitârie a
bune contra lui Csernatony si a consociloru lui, pentru auctorii acelui apelu nu tocmai magulitbrie. Romaniloru transilvani si concluseloru conferintiei,
cari i-au disu, ca si-a facutu palatiuri din bani Clubulu romanu din Clusiu n’a intrelasatu a ceea ce si reflessiunile recunoscu intr’unu locu, unde
publici. — Apoi eapulu partitei stânge, Colomanu tramite, pentru rectificarea sa, aici alaturat’a, co- apelului i se imputa, ca „elu nu vine a ne aretâ
Tisza inca n’a remasu inapoi. Atacurile lui asupra respondintia la onor. Redactiune a „ Orientului La­ in loculu tristei confusiuni o cale mai buna." Da,
guvernului au avutu, se dîce, unu efectu mai mare, tinul Acâst’a inse refusâ d’a o publică. Nu voimu elu nu arăta si nu intentiunâ se arete calea mai
câ cele ale conservatorelui SenDyey, ca-ci dejâ se a ne ocupă cu cercetarea si judecarea motiveloru, buna, elu ascâpta, câ unu atare Faru luminatoriu
vorbesce de cris’a ministeriale si de unu nou mini­ din cari on. Redactiune a „Or. Lat." va fi respinsu se ne fia conferinti’a, si chiaru pentru aceea o so­
steriu de coalitiune intre conservatori si centrulu publicarea rectificării primite dela Clubulu nostru; licita. Din cari t6te urmâdia si aceea, ca clubulu
stangu. Contele Andrâssy, caruia i place a irnplâ aflamu inse, ca acelu Clubu, care a facutu apelulu, rom. clusianu prin apelulu seu, necum se fia res-
posturile ministeriali iu Budapest’a totu cu creature are detorinti’a de onbre, a-si si rectifică procederea, tornatu vechi’a programa politica a Romaniloru
pendinte de vointi’a si dorinti’a sa, se afla dejâ in mai cu seama atunci, candu unu diuariu romanu ardeleni, dâr’ nece macaru nu atinse vre unu punctu
Pest’a, unde face totu ce i sta in potintia, câ se este apr6pe, de a tienâ pre autorii apelului de mi­ alu ei.
impedece venirea la potere a conservativului Sennyey, stificatori. Adeveratu, ca acea modalitate a compunerei
care i va periclitâ si pusetiunea sa de cancelariu Cunoscundu noi loialitatea, care o observa onor. doritei conferintie, carea se recomanda in apelu, nu
imperialu. Putrede trebue se fia temeliele unui Redactiune a „Gazetei Transilvaniei" facia cu opi- consuna cu aspiratiunilo liberali-democratice ale po­
stătu, care in periăde de tempu asiâ de scurtu e niunile celoru ce voru a contribui la luminarea ces- porului rom., si o conferintia astfeliu compusa nu
cercetatu de crise atatu de funeste. Si dăca nu tiuniloru de dî, in numele Clubului romanu din ar’ fi intru tdte o atare emanatiune si espresiune
astadi, mane elu totu va avă se cada sub greuta­ Clusiu, me rogu cu tbta stim’a, a primi in col6nele a poporului rom., cumu amu dori-o si noi si totu
tea peccateloru sale, ca-ci dreptatea nu p6te se lase stimabilului dîariu „G-azet’a Transilvaniei" urmatb- sufietulu rom. binesemtitoriu. Fora indoiâla nu lip-
impuniti pre C8i ce in tempu de secuii au maltra- ri’a rectificare, care altcum e îndreptată catra onor. sescu argumente ponderăse nece pentru modalitatea,
tu-o fora picu de indurare. Tristu si dorerosu este Redactiune a „Orientului Latinu." . C o r e s p. ce o propunu reflessiunile din vorba. Inse aici vine
inse, candu in asemeni momente fatali civii acestui O n o r a t a r e d a c t i u n e ! Numerulu 77 din întrebarea, de totu marea întrebare: 6re potemu noi
Stătu nu potu se aiba pentru dinsulu nice baremi 1874 alu „Orient. Latinu" ne aduse in privinti’a intre giurstarile ndstre de adi se avemu macaru
unu cuventu de compătimire, ci aştepta in tăcere a p e l u l u i pentru tienerea unei conferintie rom. la umbra de sperantia, ca pre o atare base ne va fi
momentulu, in care se esclame „Oaan’a intru cei Alba-Iuli’a aceea, ce noi subscrietorii iui nu numai posibile si concesu a adună o conferintia? Cu catu
din ’naltîme, ca amu scapatu de terăre si spolia- prevedeamu, ci — incatu acel’a dede ausa la dis- mai favoritărie fure impregiurarile sociali-politice
tiune!" cussiuni seriăse si prin ast’a la lămurirea cestiunei ale Romaniloru din Ardealu înainte de ast’a cu unu
Scirile mai n6ue ni comunica, ca ministeriulu puse pre tapetu, — cu t6ta sinceritatea si doriamu. dieceniu, si totuşi s’a concesu 6re chiaru si atunci
serbescu si-a datu demissiunea din caus’a unoru Ingrigirea patriotiloru buni facia de situatiunea grava convocarea conferintieloru si cougresseloru rom. pre
neintielegeri, ce s’au escatu chiaru in sinulu seu. inceph estmodu a se manifestă in publicu, si *lun- o base baremi aprossimativu asiâ de lata, câ C8a
Noulu cabinetu s’a formatu sub presiedinti’a lui gele reflessiuni la apelulu nostru, esitu in memora- din reflessiunile cestiunate?
Stefanoviciu. tulu nr. alu diuariului ce redactaţi, suntu viu tes­ Clubulu nostru nu lipsi a-si propune aceste