Page 6 - 1875-02

întrebări, si discutendu-le cu t6ta seriositatea, nu t6te inse se nu se trdca cu vederea, ca apelulu ca scaunulu este micu, alegatorii voru fi pucini,
află, altu modu de convocare nece baremi asiâ de prememorat’a sa modalitate o propuse, câ si cele­ opinâ se se formedie numai unu cercu electorale.
corespundiatoriu, câ celu propusu in apelu, care lalte punte, numai o p i n a t i v u , cumu arăta clau- Restulu representantiloru sasi-prusiani inse, sverco-
lindu-se, si nisuindu a pune in permanentia nein-
modu i se recomandă, desclinitu intre impregiurarile sul’a „ s ă u p r e o a l t a b a s e s i d u p ă o a l t a
tielegerile, cerea intr’unu tonu si modu pucinu ma-
ndstre de adi. Cu primulu ramu alu propunerei c h i a e , " carea se referesce atatu la numerulu de­ gulitoriu pentr’unu Cultur-Volk, formarea a duoe
ndstre, — câ adeca totu dela 30,000 de Romani putatiloru, catu si la modulu elegerei loru, si carea cercuri electorale, se precepe, cu centrulu totu
se se tramita unu deputatu conferintiale, dra din numai din erdre scripturale nu se puse mai la fi­ numai in Sabesiu, de si trecutulu miscariloru elec­
municipie cu locuitori rom. mai pucini de sum’a nea puntului 2 din apelu. torale de aici totu numai pre sasi i isbiâ intre
indegatata inca se se tramita cate unulu, — cu Pre urm’a urmeloru, câ se preciuntamu odata ochi, dedrace de cate ori s’au alesu aici deputaţi
pentru Pest’a, legea totu-deun’a impunea duoe cer­
plăcere constatamu, ca consemte si scrietoriulu re- pentru totu-ddun’a veri-ce intielegeri si interpretări curi electorale deosebite, si totuşi sasii totu de a-
flessiuniloru. Ce se atinge de modulu alegerei sinistre ale apelului nostru, reasumamu cele dise si tatea ori faceau numai unu cercu si acolo alegeau
acestoru deputaţi, câ adeca ei se se aldga prin dechiaramu, ca deşi vidti’a publica a natiuniloru câ duoi deputaţi, fara se se fi facutu cea mai mica
membrii rom. ai comiteteloru municipali, noi inca si a individiloru singuriti apartiene istoriei si sta observare sdu obiectiunare din 6re-si care parte. La
cundscemu prd bine defectele acestei base electo­ in libertatea fia-carui a-o critisâ, noi cu t6te aste alegerea de pia memoria a lui Ordody, in loculu
rali; si cum se nu damu in privinti’a aedsta totu fumu si suntemu departe de a voi prin apelulu lui Groisz, toti alegatorii au luatu parte. A fostu
numai unu cercu. Astfelu potd se fia si asta-data.
dereptulu scrietoriului reflessiuniloru si noi, dintre nostru se ne obtrudemu de judeci ai tienutei de Inse asta-data jesuitii sasi n’au voitu astfelu, pen­
cari mai mulţi inşi in congregatiunile comitatense pana acumu a natiunei rom. Uniculu nostru scopu fit: tru ca drn’a, vedi domnule, sperau a da de frundia
Qe redicaramu de atate ori vocea contra institutiu- 1. se se adune catu mai curendu o conferintia, ca­ verde, de talp’a gascei, leacu pentru uirn’a, ce li
nei virili din acea lege electorale? Mai multu: noi rea se statordsca de tempuriu tienut’a Romaniloru mistue sângele.
recun6scemu si acelu defectu alu acestei cliiai elec­ ardeleni facia cu alegerile dietali venitdrie; 2. con- Romanii, mai alesu cei de aici, pururea dispusi
torali, ca o buna parte a intielegintiei rom. nu se ferinti’a acea se fia conpusa astfeliu, câ ea se pdta la intielegere si propter bonum pacis, nu inse de
afla in comitetele municipali si deci n’ar’ potd par- oclindâ cu cea mai posibile fidelitate vointi’a na­ fric’a dogelui gimnasiale, care desperatu clontianiâ
tecipâ la alegerea deputatiloru conferintiali cu vo- tiunei rom. din Transilvani’a, si auditorimea ne- cercetări disciplinarie, au lasatu voi’a minorităţii,
se se faca duoe cercuri electorale c’unu comitatu
t u l u s e u , ar’ potd inse partecipâ si inriurl cu chiamata se nu o p6ta coversî si alterâ cu vocile centrale de 16 membri si duoe comissiuni conscrie-
s v a t u l u s e u sincera si patrioticu rom. Preste si voturile sale; dereptu-ce 3. ndue nece prin minte tdrie de cate trei membri.
aceea membrii rom. virili si nevirili ai congrega- nu ne-a trecutu a voi se ne tienemu mortîsiu de Mai insemnu, ca prea luminatulu trifoliu alu
ţiuniloru municipali actuali inca suntu, ddra cu acea modalitate a compunerei doritei conferintie, ce minorităţii (unu gurduuasiu, unu fagotistu si unu
f6rte pucine esceptiuni, totu barbati intieleginti, si o propusemu in puntulu 2 alu apelului, (ale cărei clarinetistu, una completa banda sasdsca) la desba-
deşi in cateva municipie mai pucini la numeru, in scăderi, cumu dechiararamu mai susu, le recunds- teri s’au glorificatu si prin astfeliu de tonuri, s’au
cele mai multe inse suntu cate 20 — 30—40, ba cemu si noi, si pre carea o recomandaramu numai folositu de astfelu de espresiuni si enunciatiuni ne­
in unele si mai mulţi de atatia, .cari in bunaint.ie- ca-ce in pripa nu aflaramu alfa nece baremi asiâ rumegate, cari apoi li fura trântite cu tdta demni­
tatea si cu cuvenita scarba inderetru, de unde au
legere cu ceialalti intieleginti rom. din municipiu de acomodata si practicabile); d i n c o n t r a n o i purcesu.
potu se aldga pre cei mai competinti barbati de n e v o m u b u c u r ă c â o r i - c i n e a l t u l u , d e - Maioritatea a alesu apoi comitetulu centrale,
deputaţi la conferintia. c u m v a b a r b a t i rom. mai c o m p e t i n t i v o r u
10 romani, 5 sasi, 1 unguru neaosiu, care inse
Si fiendu ca membrii comiteteloru municipali, a f l a u n a m a i c o r e s p u n d i a t d r i a b a s e d e voiâ se abdica, spre molcomirea trifoliului prussianu,
cumu, cumu nu, trecu de represintanti’a comitatu­ c o n v o c a r e s i c o m p u n e r e a c o n f e r i n t i e i . cari se necasiau de m6rte, vediendu tactic’a, tole-
lui, sdu scaunului, sdu districtului respectivu, depu­ Fia, câ modest’a ndstra iniţiativa, prin matora ranti’a si moderatiunea romandsca esemplara. In
taţii conferintiali alegundi astfeliu prin membrii precumpenire si discusiune a lucrului din partea comissiuni s’a alesu si cate unu sasu; in comiss.
conscriet. pentru orasiu sasulu este chiaru presie-
aceloru comitete se voru consideră chiaru si decatra barbatiloru noştri corifei, se aiba pentru naţiunea diute. (De ce dre ?!)
regimu de o efluintia a representantiei poporali. rom. celu mai imbucuratoriu resultatu! — Clusiu, Trifoliulu inse n’a votatu pentru neci unu puiu
Apoi noi disemu apriatu in apelu, ca la conferintia in 10 Ianuariu st. n. 1875. de romanu, numai pentru sasi, de unguri neci po­
se p6ta luâ parte si alţi barbati mai destinai, deşi Presied. clubului: A l e s a n d r u L a z a r u . veste. Tiene-ti minte Romaniloru din scaunulu Sa­
nealesi, cu voţu co^ultativu; deunde e a se speră, Vice-presied. Dr. G f r e g o r i u S i l a s î . besiu, si invetiati! ddca neci pana acum’a n’amu
ca la conferintia se va infacisiâ lamur’a intielegin­ Cassariu: Q - r e g o r i u C h i f ’ a . invetiatu.
tiei rom. In fine noi avemu multu mai mare în­ Notariu: Y i c t o r n R u s u . La otarirea acestoru duoe cercuri elect. maio­
credere in bunulu semtiu si tactu alu intielegintiei Membrii: L a d i s l a u Y a i d ’ a . ritatea a hotaritu, ca 8 comunităţi cu preste 10
ndstre, decatu se presupunemu, ca deputaţii confe­ mii suflete se fia unu cercu; orasiulu cu comunită­
G t a b r i e l u P o p u . ţile Colnicu si Reheu (alte 10,000 suflete) se fia
rintiali nu voru ascultă si apretiuf consiliulu mo­
Y a s i l i u R o ş i e s e u . alu doilea; ceea ce s’a si primitu, dedrace neci
ţi vatu alu barbatiloru noştri de încredere chiaru si L a z a r u B a l d i . picurulu de minoritate n’a propusu alta împărţire,
neaiesi. fiindu ca Colnicenii, sasi si romani, dmeni fdrte
I o a n e P e t r a n u .
N’a uitatu clubulu nostru nece modalităţile, avuţi, potu prestâ mai usioru speaseie obvenitdrie;
de a se concrede desemnarea membriloru conferin­ dra Reheuanii suntu aprdpe de centru, de altmintre
tiali ddra u n u i barbatu rom. politicu au archipas- si Colnicenii suntu in 2 dre la Sabesiu.
toriloru si in specie metropolitiloru noştri. Ddra, Sabesiu, in Ianuariu 1875. Inse minoritatea si-a propusu un’a cu capulu,
cu dorere ni cauta se intrebamu, unde avemu noi a face Romaniloru amare dilele pucine de libertate.
Corespondintele de aici alu diuariului „S. D. Minoritatea, adeca unii membri ai ei, a insinuaţii
asta-di pre acelu barbaţu in cele politice atatu de
T.“ a scrisu astfelu despre siediutiele adunării a- votu reparatu contra acestei impartiri. Acum’a sun­
a u t o r i t a t i v u , catu vocei si indrumarei lui in- cestui scaunu, incatu acea scriere nu-i ertatu se re- temu curioşi luminaţii din Pest’a ce voru respunde
tr dg a naţiunea rom. se se supună câ unei voci si mana nereflectata fara câ se suferia adeverulu isto- la aedsta mancarime a absurdei ranedre si ridiculd-
îndrumări profetice? Era incatu le recundscemu cu ricu, fara câ se reducă la judecata falsa pre toti sei gascomanie sasesci.
multiamita ferbinte curatele intentiuni facia de po- aceia, cari trebue se fia bine informaţi si despre Pana atunci comissiunile se lucre cu zelu,
porulu rom. supusu archipastoriei loru, nu credemu, adeveru. ddr’ si cu atenţiune, ca-ci mulţi sciu rade si fara
ca ar’ fi nece convenienţe nece folositoriu pentru La adunarea scaunala, convocate de cu bunu sapunu. Nu trebue ertatu neci datu catu e negru
beserica si naţiune, de a-i trage prd multu in vul- tempu, s’au presentatu mai toti representantii. După sub unghia, dreptatea mai pre susu de tdte.
desbaterea si deliberarea a supr’a mai multoru af-
tdrea affaceriloru politice, si nece Excelintiele Sale faceri curente, adunarea a trecutu la alegerea co­ Totu in acea adunare scaun, maioritatea a vo­
nu credemu ca ar’ fi tare aplecaţi la asiâ ceva. mitetului centrale. Numai decatu la inceputulu tatu stipendiu pentru duoi teneri s a s i . Minorităţii
Ba desemnarea membriloru conchiaraandi la confe­ desbateriloru s’a vediutu, s’a documentatu din nou pdte ca neci aedsta fapta a Romaniloru nu i-a pla-
cutu? Inse, după mine, romanii ar’ fi trebuitu se
rintia amu potd-o dâra concrede mai m u l t o r u efectulu neertatei negligentie a guvernului roaghia- observe proteatandu solenu, ca acelu stipendiu nu
barbati antesemnani ai natiunei; la ast’a inse ne riloru, care n’a plinitu neincungiurat’a sa detorintia se da din averea naţionala sasdsca, ci din cea a lo»
tememu se nu se nasca frecări personali, suscepti­ de a se ingrigf fara amenare d’o corecta traducere i cuitoriloru fundului reg. carea nu este numai sa­
si in limb’a romana a nduei peteciture de lege e-
bilităţi si alte dificultăţi la statorirea acelei, ca dre lectorale; dra pucinele esemplare de traductiuni sdsca. Se pare inse, ca astfelu de negligintie inca
cati si anume cari se fia incredintiati cu aedsta nemtiesci au retacitu prea tardiu in manele unoru se intempla numai propter bonum pacis, care, me
temu, adi mane, ne va scarpină după urechi.
misiune momentdsa? Prelanga tdte aceste modali­ representanti.
Asemenandu aceste cu cele scrise de sasulu in
tatea asta e un’a din acele, ce merita se ne occu- Acesti’a ddr’, necunoscundu limb’a din Pest’a, „S. D. T.“ usioru se pdte judecă, cine si cum con-
pamu mai seriosu cu ea; numai catu in casulu a- aveau in aedsta adunare se vorbdsca, se lucre, se tribue la informatiune falsa, unilaterala, cine pre-
cest’a avemu tdma, ca convocandu-se conferinti'a hotardsca in intielesulu unui cuodlibet de lege ne- gatesce deplorabilitatea istoriei patriotice. Apoi
eventualminte pre o asemenea base, cei ce cu de- intieldsa, nestudeata, necuprinsa inca. Numai ast­ astfelu se intempla cu calculu, cu intentiune pre-
felu se pdte esplicâ întinderea siedintieloru adunării
cisiunile conferintiei p6te nu voru fi multiamiti, scaunului nostru. totindenea in fond. reg. dra romanii tăcu, si dra
mai usioru voru potd atacă validitatea decisiuniloru Traductiunile romanesci, aparute numai tardiu, tăcu in cele mai multe locuri, facundu-se astfelu si
conferintiei si in daun’a solidaritatei a refusâ de a din *zelulu unoru 6meni privaţi inca suntu confuse ei partasi peccatului. C o r r e s p .
se acomodâ otaririloru acelei, decatu candu s’ar’ adeca pre cum este acea lege insa-si.

aplică modalitatea de noi proiectata. Tdte după Maioritatea (romanii si unii sasi) considerandu,