Page 7 - 1875-02

(Jiiu semnu caracteristicii. tăta ocasiunea de a stinge viâti’a nationalitatii nă- lui „Kelet,* care, cum dice „Magy. Polgăr* a a-
igtre, sciendu ca regimulu doresce si lucra la peri­ junsu in manile unui baiatu de pre bancele univer­
III.
rea acelui poporu, pentru cane faptele năstre suntu sităţii, de unde este greu a redige primulu organu
( U r m a r e.) benemeritate, isi a asceptâ de aci recompensa, prin alu partidei guvernamentale ung. din Ardealu.
Se vinu la poporulu romanescu. acest’a ni-amu dă unu testimoniu de paupertate, Am intielesu, ca golulu adeveru prea carac-
EdifLciulu progressului, alu c.ulturei si civilisa- Chiaru si atunci, candu inimicii noştri ni-ar’ imbiâ teristicu ce am comunicatu in acestu diuariu despre
tiunei nu p6te fi asecuratu pentru vonitoriu, decatu cu orduri, pruci, ranguri, titluri pentru merite pa­ „Kelet* a provocatu mare resmeritia intre piticii
fiendu stabilitu pre acei stâlpi de stanca ce se con­ triotice, ar’ trebui se ie respundemu cu divulu dela „Kelet.* Acum’a vine „M. P.* si buciuma
cepu sub cultur’a ethica si intelectuale. Iancu: „Pana candu poporulu meu diace in sufe- minunea, ca una parte a deachistiloru de aici ruşi­
Poporulu romanu espusu la atate şuferintie a- rintie grele si e rapitu de cele mai sânte drepturi, naţi ambla se -infiintiedie altu diuariu guvern. Ore
mare, la atate amenintiari funeste, cum este astadi, nu primescu alte orduri si distinctiuni, decatu or- âra cu altu baiatu in frunte ?
numai -sub flamur’a virtutiloru si a scientieloru -si dulu oe va nimici tăte suferintiele poporului si i Pr-e celu ce are voia si tempu de perdutu -lu
va potâ solicită cu securitate triuinfulu veuitoriului va redă tăte drepturile si libertăţile sale." avisediu se cetâsca cioroborulu armeno-jidanu, ce s’a
seu; deci, dăca cultiva credinti’a de inmortalitatea A c e i R o m a n i . , c a r i - s i a s t ă p t a r e ­ ivitu si se părta de bunu tempu in căce spre mai
sa, dăca aspira la unu venitoriu mai mândru, mai c o m p e n s a p e n t r u f a p t e l e l o r u u m a n e s i marea gloria si onăre a diuaristicei unguresci intre
maretiu, trebuesce se vestaliniseze la altariulu ace­ n a ţ i o n a l e d e l a i n i m i c i i n a t i u n e i , m a redactorii amintiteloru dăue diuarie politice de aici.
stora dine. Toiu Romanulu trebue se fia convinsu, m e r g u p a n a a c e r ş i o r d u r i s i c r u c i , s u n t u Minunatu picante lucruri scriu aceşti luceferi unulu
ca inimicii noştri, cari voru a ne acceleră perirea, d e c o m p ă t i m i t u , m a n e c e n u m e r i t a n u ­ despre celalaltu spre edificarea lectoriloru betrani
astadi au abdisu dela infernalulu propusu de alta- m e l e d e R o m a n u . si teneri, după cari tenerimea romana de aici ar’
data, de a ne ucide cu a.rm’a fisica, ci se margi- Dăca cineva face fapte bune, ajuta poporulu avă se se cioplâsca si poleiâsca in legea cucuveicei
nescu a ne ucide numai scienti’a romana, său celu la .ăre^care direcţiune a desvoltarei sale numai cu Gergucz.
pucinu a ne impedecă orce progressu scientificu si scopu de a fi recompensatu din partea ori si cui, si Proptitu pre meritosulu seu trecutu redacto-
a ne ucide moral’a publica, a nadusî orce odrasla numai că se fia decoratu cu orduri si stele, său că rulu lui „M. P.* sbiâra redactoriulu lui „Kelet* :
de vertute, sciendu, ca unu poporu fara scientia si se capete posturi, ranguri e t c . . . ; dăca cineva, dicu, „Ce-i ?! Camesi’a d-tale flutură afara de pantaloni
morala, e mortu. nu are la lucrurile sale alte vederi mai nobile si inca, pantalonii d-tale i îmbumbau iudereptu inca,
Mediul6ce de coruptiunea vertutiloru n6stre demne de unu Romanu, — unu atare individu ar’ candu eu inverteamu cu degetulu celu micu nuorii
străbune, contrarii nationalitatii n6stre, gratia tem- lucră de o miia de ori mai bine, dăca nu ar’ face politici de pre orizontulu dela marea nâgra pana .
pului si sistemului sub care traimu, au destule. nemica, ca-ci in acestu casu celu pucinu vertutea . . . . pana unde păte fugf unu csikos calare.* etc.
Pre cati Romani nu-i vedemu perdiendu-i din­ străbună remane nepetata ... Celu ce lucra pentru si alte multe de aceste. —
aintea ochiloru dela caus’a santa a natiunei?! Pre poporu numai din pruritulu ambitiunei vane de a Macskâsy, de toti stimatulu vice-comite alu
cati nu-i vedemu trecundu si facundu servitie la fi decoratu si incarcatu cu ranguri, ăr’ nu diu in- cotului Cosiognei, a repausatu după pucine dile de
străini, fiendu sedusi si amagiti său prin bani, său demnu abstractu morale, nu din iubire catra po­ suferintie. Doliulu, întristarea a fostu generala.
prin posturi, său prin redicari la demnităţi, său poru si caus’a lui, unulu că acel’a nu merita a fi Inmormentarea ffi splendida, dâmna. Remasiti’a
prin decoratiuni vane?! suferitu in o societate ethica, ca-ci este celu mai pamenteana fii transportata la bunulu familiei Pap-
Sciu ca nu va fi cetitoriu, care se nu cuuăsca periculosu scorpionu, ce in scurtu inveninâza o so­ falau, langa Clusiu, unde i s’a datu cuviintiâs’a
astfeliu de persăne. Nu voiescu se intielegu acf si cietate intrăga si o pornesce spre degenerare si co­ onăre din urma officiala.
acele rare esceptiuni, cari, des! au primitu si pri- ruptiune ; ăr’ celu ce lucra si sacrifica pentru bună­ Repausatulu, chiaru si după propi’a sa mărtu­
mescu posturi si alte demnităţi, ce le-au prâ me- starea poporului numai din adeveratu patriotismu, risire in viatia, a fostu de origine romanu, descen-
ritatu si cu t6te aceste au remasu Romani; — ci unu atare va rosî numai la cugetulu de a-si cerşi dinte alu unei vechi familie de acestu nume, im-
pre acei mulţi nefericiţi, cari trecundu in castre recompens’a dela inimicii natiunei sale. migrata din Macedoni’a. A fostu omu petrunsu de
străine, au uitatu cu totulu de ale loru sacre de- Institutele asiâ numite de „ o r d u r i * chiaru adeverata cultura, umanu si iubitoriu de dreptate,
torintie romanesci, ma lupta cu indolentia contra dela inceputu, (1350), candu au fostu numai reli- de ămeni, de unde se si esplica general’a iubire,
celoru mai vitali interesse naţionali.... Ma corup­ giăse, ăr’ politice au devenitu numai mai tardiu, de care s’a bucuratu in tăta viati’a sa in intregulu
tiunea strainiloru au mersu pana a ni răpi si avpndu scopuri unilaterale, — au fostu multu pu­ comitatu.
năimi chiaru organe de publicitate, precum ni este cinu mediulăcele cele mai eficace de coruptiune. Alegerea vice-comitetului se va intemplă, păte,
cunoscutu la toti. Acăsta coruptiune astadi a devenitu moda. in Aprile, candu apoi se va intemplă prin alegere
Nu numai desvoltarea scientieloru si a artiloru Romanii astadi mai multu că ori candu trebue si înaintarea celorulalti officianti comitatensi. Speru,
este periclitata la noi si inca in modu insemnatu; se se ferăsca de acestu veninu ascunsu.... Roma­ ca pre acelu tempu membrii romani ai comitetului
dăr’ mai multu suntemu amenintiati cu coruptiunea nii întregi si sanetosi suntu avisati si conjuraţi cotense voru fi acolo, unde'Mnteressele maioritatii
vertutiloru ce le-amu ereditu dela străbuni, că unu prin sanctitatea causei românismului, de a feri so­ romane din acestu cotu ceru imperiosu se-i vâdia
paladiu sacru, si cu cari ne falimu înaintea lumei. cietatea romanăsca de acăsta coruptiune, de a-o feri luptandu-se in numele dreptăţii. Fericirea, pacea
Nu numai aperarea desvoltarei scientifice este de acelu elementu nefericitu ce cârca a introduce si bunăstarea locuitoriloru acestui mare si mândru
detorinti’a fia-carui Romanu, dăr’ apararea si întă­ vitiurile si astfeliu fecundă progressulu nu numai comitatu aterna fărte si dela intieleptiunea si sin­
rirea vertutiloru romanesci. Trebue se tindemu la pre cale intelectuale, dăr’ inca ai mai multu pre ceritatea partideloru maghiare.
înmulţirea societăţii naţionale cu barbati nu numai cea m o r a l e , ca-ci poporulu nostru numai sub a- Dă ceriulu se potu atunci reportâ spre indes-
de scientia, ci decoraţi cu cele mai frum6se vertuti; câsta forma se păte intarl in credinti’a inmortali- tulirea toturor’a. C o r r e s p .
cu ămeni de caracteru solidu, că stanc’a Oarpatiloru, tatiei sale, numai pre aceste cărări va potâ pas! t---,-- , ---- .1 l -- .^-.i
ca-ci numai prin aceştia ni vomu salvă venitoriulu cu securitate la realisarea nobileloru sale aspira-
si vomu fortiâ, că triumfulu seu se fia mai ferice tiuni espi'ese atatu de frumosu prin bardulu româ­ Hliziţi 25 Ianuariu 1874.
decatu ne este in presente. nismului i ( P r o d u c t i u n e p u b l i c a l i t e r a r i a s i b a i u
Aperarea vertutiloru de coruptiune, promova­ „Venitoriu de auru Romani* a are r o m a n u.)
rea loru cu t6te fortiele acolo unde lipsescu, este „I prevedu prin sedii a ei inaltiare.“
dăr’ o detorintia sublima pentru totu Romanulu, ce (Va u r m ă ) . Tenerimea romana studiăsa dela Universitatea
trebue se-o implinâsca la tăta ocasiunea pre calea de aici a serbatu si in estu anu ajunulu anului
nou in sal’a otelului „Biasini.*
publicităţii, catu si pre cale privata.
Candu se observa, ca vitiulu, ce este celu mai Clusin, finea lui Ianuariu 1875. Program’a bine alâsa fii esecutata spre deplin’a
mare morbu pentru viâti’a unui poporu, tinde a se ( D i v e r s e . ) Veţi fi cetitu despre adunarea, indestulire a numerosului publicu curatu romanescu.
inradecinâ său in o parte său in alta, trebue a se ce diurnalistii provinciali maghiari si unii nemţi au Productiunea s’a inceputu la 7 ăre sâr’a si a
suprime de tempuriu. tienutu in Dobritienu, cu scopu de a pregăti con- tienutu pana la 9 ăre, candu apoi s’a inceputu
Cea mai mare missiune in asta privintîa o are vocerea si tienerea unei adunari generale a toturoru joculu.
diurnalistic’a romana; dins’a are se fulgere pre toti diurualistiloru din Ungari’a, Ardealu si Croaţi’», D’in nimeritulu discursu alu Dlui vicepresie-
cati cărca paDgarirea si prostituirea vertutiloru ro­ unde de locu se nu fia vorba de confessiune neci dinte reproducu unele cuvinte seriăse, romanesci,
manesci si inradecinarea vitiuriloru. religiunaria, neci politica, nisuindu numai si numai din cari usioru se păte cunosce si spiritulu, ce
a ajunge imbunatatirea stării diurnalistiloru de pro- conduce tenerimea de aici, din sinulu poterii ungu­
Tempulu nostru pretinde cu imperiositate dela
fia-care, ca se conlucre in vini’a conservarei si a fessiune si a familiiloru loru, a esopârâ inlaturarea resci ardelene: „Nobilulu indemnu, neincungiurat’a
datorintia d’a se uni spre redicarea natiunei si spre
inflorirei nationalitatiei si a românismului, si de a numerâseloru mesure draconice, cari apâ3a si impe- folosulu patriei romane, prin înaintare pre calea
luptă cu intensitate si tenacitate pentru drepturile deca infricosiatu liber’a desvoltare a omului, că cive civilisatiunei, prin desvoltare reciproca in limb’a si
năstre eterne; progressulu pretinde de a desceptă liberu, a esoperă ştergerea tacseloru de timbru, cau­ literatur’a naţionala, a datu nascere numeroseloru
si a lumină poporulu fara de a aşteptă resplata; ţiunile etc. ce trebue solvite la redigerea diuarie- societăţii de lectura, pre cari astadi le aflamu pre-
ăr’ recompens’a osteneleloru se se reducă la linis- loru; mai cu seama inse a redicâ in aceste tierre totindenea, aprăpe si departe, unde tenerimea ro­
cirea conscientiei de a ni fi implinitu missiunea, se diurnalistic’a la vâdi’a, poterea si influinti’a, de mana se lupta a câştigă p&cinicele, dâra poternicele
fia multiumit’a năstra cu noi insine. care acăsta se bucura in alte tierre înaintate si civi-
lisate. Diuariele din Pest’a pana acum’a d’abiâ au arme ale sufletului.
Dăr’ dela cine amu si potea aşteptă noi re­ luatu notitia despre infiintiarea proiectatei adunari, Scopulu totu-de-un’a cu santienia observatu
compensa? Dela poporu? Poporulu la rondulu seu si reuniuni infiintiande. In Ungari’a si Ardealu, alu acestoru societăţii, june inca, este a dă naţiunii
ra recunăsce meritele fia-caruia, si de securu ni va intre actuale impregiurari, nu sciu cum se va potâ demni si aleşi fii, cari bine armaţi la suflstu si la
perpetuă recunoscenti’a sa prin amintirea numelui din ajunge vre-o intielegere. De altmintre acâst’a este anima se păta prestâ lupt’a emulatiuniloru, se păta
generatiune in generatiune, alta recompensa, pre treab’a diurnalistiloru. împlini chiamarea, ce viitoriulu naţiunii cu dreptu
langa tăta bunavointi’a, nu ne păte face.
Eu voiu numai se amintescu, ca cestu din urma pretinde dela ei.
Se asceptamu recompensa dela regimu? scopu doritu si folositoriu in multe privintie, fărte Cursulu odata pornitu nimicu nu-lu vă potea
In alte staturi ar' mai avă ceva intielessu asiâ cu anevoia se va potâ realisâ, dăca diuariele se sugrumă. Veni-voru inca grele încercări si fi-voru
ceva; la noi inse, sciindu a priori, ca regimulu ni voru representâ după asemenarea si tipulu diuarie- inca crâncene fortune, — nimicu nou naţiunii si
este celu mai inversiunatu jnimicu, care cărca cu loru ung. politice de aici, mai alesu după fasonulu patriei năstre — inse dăca tăte acestea voru află