Page 1 - 1875-03
P. 1
mnrnoi uipIîJaf | ţpo 0h(j ia ieinijmofl, ie iafliab S7U.B0 ■ aits
Gazet’a eaa de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Be prenumera la poştele o. si r., si pe la
Fbi'a, candu concedu ajatoriale. — Pretiultt: .eon DD. corespondenţi. — Pentru serie o cr,
pg 1 amu 10 fl., pa / 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 or. da fiacare pu
1
l
v. a. pe unu ana sdu 2 7$ g&lbini mon. suşstdria. blicară.
Nr. 14. Braslovu 4 Martin 20 Febrnariu îe-Ta 1875.
»—l~
S
B
9
e
3
Sabveutiauea scotelor» romanesc! cu emisufu ,sau din! $£ Tprffe !i. c, Jfr.°preA 210 Ventiunea sa eclesiastica prin midiulocirea onorabile
că cestinne politica. mi aduce la ciinoscintia: ca de si regimulu Româ lui consulatu austro-ufgurescu, plenipotentele seu
r
Diariale maghiare, in fruntea loru diariulu mi niei a facutu, — in urm’a recercarei Ministeriului s’a si adressatu cu rog ’ mtea sa in decursulu lu-
nostru, — atenta pe onorat’a Eforia, câ pe veni- nei acesteia catra dn. onsulu br. de Hann, prin a
nistrului Bitto, Kdzdrdek (mai bine Magy&rdrdek)
toriu recursele pentru aplacidârea ajutoriului pe cărui midiulocire a indaksatu mic’a suma de 19,250
inflara subventiunea ce se dă scdleloru romanesci
seam’a scdleloru ndstre din Brasiovu se le astdrna franci, câ una %irte de subventiune, si acdsta in
dela Brasiovu, in cestiune de natura politica, dra
perfidi’a loru merge asia departe, in catu ele pre pe calea consulatului austro-ungurescu din Bucu- momentele fdrte^^iteq^tru scdlele ndstre, pre
santa lumei acea subventiune, câ si curnu s’ar’ fi resci, si numai prin midiulocirea acestui consUlatu candu adeca ne secaseră ori-care alte succurse pen
se ridice ajutoriulu aplacidatu: totuşi onoratu a- tru platirea menstruale a salarieloru professofesci.
votatu mai antaiu in anulu acesta in Camer’a le
.ceeasi in afacerile ajutoriului de sub întrebare a Despre âdeverulu acestei assertiuni, dn. ministru se
gislativa a României, candu originea ei se reduce
cu documentele in mana, pana la Petru-Cercelu-voda intretienutu corespondenta inmediata cu regimulu pdte convinge din insasi relatiunea d-lui consiPu
:
ii la alţi domni si familii vechi romanesci, care romanu, incungiurandu*" organele statului austro- austro-ungurescu, carele a luatu protocolu cu nu-
petrecundu in diverse epoce la Brasiovu si lasan,- ungaru; — si astfeliu dreptulu internaţionale alu mitulu plenipdtente. Er ddca cumuva se imputa
du-si aici pe mai mulţi consângeni repausati si în statului nostru numai din partea onoratei Eforii Eforiei idea si inpregiurarea, ca plenipotentele seu
gropaţi pe la beserice, le-au testatu acelora diverse s’au desconsideraţi, de dre-ce regimulu Romauiei a facutu întrebare si la ministrulu romaridscu in
:
oddra sacre curnu si si unele moşidre, munţi, vii este gata a se acomodâ doriritiei regimului nostru. acditâ causa, apoi rogamu pe dn. ministru ungu
si alte venituri fixe din tesaurulu tierei. Multe din In urmarea acestei aratari a înaltului Minis- rescu, câ se binevoidsca a luâ in consideratiune, ca
acelea venituri s’au datu uitarei in epocele de per- teriu r. ung. de culte si instrucţiune, este poftită înainte de a ne face spesse cu supplice, trebueamd
secutiuni; ddr’ dela a.i 1822/3 de candu fericitulu onorat’a Eforia, câ in celu mai scurtu timpu se se ne informamu, ddca subventiunea s’a ' votatu, si
mi arate starea acestui lucru, si cum s’a intemplatu, ddca se pdte numerâ intrdga, sdu in parte, acurnu
doctoru. medic, et filos. Y a s i l i u P o p p u regulase
archivulu besericei Sântului Nicolae, documentele de onoratu aceeaşi n’a observaţii dispositiunile mai sdu mai tardiu. Asia nu se pdte pricepe, curnu
. ~
înalte in privinti’a acdsta. '{ * 1,8/100 • 1[0a 0 at>1 unu passu câ acesta in sehe-si cu totulu inno-
(chrisdvele, testamente, legături) au esitu. drasi la
lumina, si asia s’au recastigatu parte mare din a- filr’ si pana la urmand’a relatiune din partea cente, se ni se inpute câ desconsiderare a dreptu-
verile immobili, pana la vii’a dela Ploiesci, care onoratei Eforii in obiectulu acesta am in intiele- riloru internaţionali din partea ndstra. In mii de
ae descoperi numai in anii de curendu trecuti. Cu sulu susu-laudatului emisu ministeriale a impartasl alte cause, mari si mici, se adressddia mai pe fia
ajutoriulu de 8 mii de asprii, .care se dâ besericei Onoratu. aceeaşi spre strinsa pazire: câ in tdte af- care di suditi austro-unguresci, atatu câ particulari,
in vechime, din tesaurulu ambeloru tieri pe ţempu- facerile referitdre la ajutoriulu de sub întrebare, se catu si câ plenîjjotenti ai corporatiuniloru catra mi
rile candu religiunea orientale in Transilvani’a eră se folosdsca eschisivu de ihtrevenirea Consulatului niştrii staturiloru străibd'; si anume catra ai Româ
pe apr6pe se fia sugrumata, a mersu mai anevoia; austro-ungaru din Bucuresci; — nici o' corespon- niei si ai Pdrtei otomane, fora câ se Ii se plesnd-
ddr’ in fine pe la 1861/2 se regulă si legatulu dintia inmediata cu regimulu României se nu in- sca in facia desconsiderarea drepturiloru internaţio
acesta, si de atunci beseric’a S. Nicolae (nu scdl’a) tretiena, dr’ tramiterile de ori-ce feliu, ce ar’ venf nali. Chiaru acumh, in cursulu acestui anu, duoi
trage subventiunea, pe care o vedernu combătută eu din partea regimului romanescu pentru scdlele nd plenipotenti dela Sibiiu si alţi cativa de ai consor-
atata furia, dra apoi ea -si ajuta scdlele pre catu stre din Brasiovu, se mi se aduca fara amanare la tiuriloru de caii ferate austro-dnguresci din Yian’a
o laşa poterile sale. cunoscintia, spre a potd face aratare officidsa la si Budapest’a, au tractata si negotiatu mereu cu
Ddr’ co le-a casiunaţu diarieloru maghiare câ mlMu^inistenu. * | ; . .' ■ ddhii miniştrii României in curau de mai multe
U
se amestece la subventiunea acdsta pe pers6n’a re Sibiiu, 3 Âprile 1874. | .+ adptemanl, fora câ se fia fostu înfruntaţi petftru
f
dactorului „Gazetei" ? Aici este vreo mare dracia P r o c o p i u I v a c i c o v i c i u m/p. desconsiderarea drepturiloru internaţionali. Nu s’â
la midiulocu. Pentru câ se-si ajunga scopulu, se Arcbiepiscopu si Metropolitu." intempMu acdsta, din acea simpla cauăa, ca nici-
mai făcu si prosti. Lectorii sciu fdrte bine, ca unii n’au negotiatu, nici pe ascunsu, nici in nu
redactorulu acestui diariu nu are nici unu feliu de mele statului, si cU atatu mai pucinU in contra in-
amesteca in afacerile sc61eloru romanesci din Bra- Noi nu scimu ce Voru fi respunsu auctoritâtile teresseloru lui, nici cundscemu vreo lege, fia aceea
siovu, si n’âu avutu de atati ani. eclesiastice si scolastice de astadi la acestu intimatu de ori-ce natura, de stătu sdu internaţionale, care
Ddrâ ce feliu de organu- officiosu este Kdz- infruntatoriu; scimu inse, ca de s’ar’ fi intemplatu se interdica cetatieniloru cautarea de interessele
(Magyar-)Erdek, de nu scie nici atata, ca in cestiu- lucrulu acesta, pre candu se aflâ in vidtia si vi- loru particularie in staturi străine. Ddra nici ca
nea acestei subventiuni decurseră negotiatiuni di gdre membrii câ Georgie Ioanu senioru, câ fraţii este possibile o lege de asemenea natura in seco-
plomatice intre ministeriulu ungurescu si intre celu Ioanu et Georgie Juga, Ioanu Zsippa, Rudolfu Or- lulu nostru si facia cu civilisatiunea actuale. Apoi
romanescu prin intervenirea consulatului din Bucu- gidanu, Georgie Nica, Nicolae Voinescu, Bucuru caus’a beseficelorn nâstre inca nu este nici mai multu
resci dela 1868 pana in an. 1874. Se nu-i fia Popu, Pantazi s. a., respunsulu ar’ fi fostu demnu nici mai pucinu, decatu causa particularia a roma
lene a citi relatiunea subscrisa de consululu gene de caracterulu loru celu o t i e l i t u prin suferintie, nilor u greco-resariteni din Brasiovu, ca,rii pe te-
rale br. Eder in a. 1868, coprindietdria de respun- si mi se pare, ca ei ar’ fi respunsu camu precuin meiulu sacrului ldgamentu inchiaiatu si ratificatu
sulu ministrului romanescu de externe, precum si erâ dedaţi, in sensulu urmatoriuî in 1 Septembre 1851 s’au obligatu înaintea ceriu
corespoudentiele diplomatice care mai urmara după „Pre catu este de sincera si profunda reve- lui si a dmeniloru, sub anathema, câ ei si toti suc-
aceea, pana candu fostulu ministru Chr. Teii facil renti'a, cu care subscris’a Eforia a primitu paren- cessorii loru se caute tdte midiuldcele possibili, care
concessiunile cunoscute, câ recompensa pentru alte tesculu intimatu presiediale alu Excelentiei Vdstre ar’ duce la înavuţirea si prosperarea fericitdria a
concessiuni făcute de ministeriulu ungurescu in alte sub nr. 191 din 3 Aprile a. c., pe atatu densa se numiteloru scdle, prin urmare, in lipsa de midiu-
cestiuni, după care urmă in fine si cunoscut’a în semte mai multu asuprita prin înfruntarea venita Idce proprie, sufficiente, a cere ajutoriu dela tdta
fruntare venita Eforiei prin canalulu scaunului me- din partea onorabilelui ministeriu ungurescu alu lumea, precum ceru si alte comune, si alte popdra
tropolitanu, despre care credu, ca a cu mu ar’ tre culţeloru si alu instrucţiune! publice in caus’a sub- in positiuni analdge.
bui se.se publice. Eu ti-o alaturu aici, D-ta, fa cu ventiunei, care se da besericei ndstre de 13 ani Subscris’a Eforia crede, ca cu relatiunea înte
ea ce vei sci. (O publicamu. Red.). incdce dela statulu României, cu scirea si cu per- meiata pe adeveru si supusa pana acf la cunoscin-
missiuhea înaltului regimu c. r. dintre anii 1861 ti’a Excel. Ydsţre, onor. Ministeriu ungurescu pdte
„COPIA; Nr. Preş. 191—1874.
et 1867, precum si cu scirea regimului ce a ur- fi satisfăcuta pe deplinu, si prin urmare, ca alti
O n o r a t e i E f o r i i a s c d l e l o r u n d s t r e matu după acela. tudinea si tdta portarea n6stra in acdsta' causa va
s cin OJupm jfftjr ejse oJsi8 sb ev îl ;
ţ
Se vede intru adeveru, ca Excelenti’a Sa dn. fi recunoscuta de reale in totu respectulu. Acdsta
i n ministru Trefort este reu informatu in acdsta causa. cestiune mai are si una alta parte, pe care sub-
B r a s i o v u . Din momentulu in care subscris’a Eforia a primitu semnat’a Eforia se crede obligata a o aduce cu a-
Excelenti’a S’a Domnulu Ministru reg. ung. invitatiunea domnului ministru de culte si instruc cdsta ocasiune la cunoscinti’a Preasantiei Vdstre.
de culte si instrucţiune publica, Augustinu Trefort, ţiune din Eomani’a, câ pe venitoriu se-si edra sub- Comunele besericesci ale locuitoriloru de naţio*