Page 10 - 1875-03
P. 10
publicitate din Europ’a se ocupa de chestiunile pri- 2. Manuscriptele venite mai tardiu de 15 -mi place a crede, ca făcu unu servitiu atatu pu
vitbre la drepturile de suveranitate ale României, Augustu 1875 nu se voru luă in consideratiune. blicului cetitoriu, catu si membriloru esecutatori,
si de increderea de care se bucura guvernulu nostru 3. Manuscriptele voru fi scrise catu se p6te lasandu se urmeze o mica recensiune. — Premittu
de corectu si legibile, inse nu de man’a traducto-
inaintea tierei, dice „Pressa." mai antaiu program’a ce s’a essecutatu:
riului, ci de alfa străină, bene cusute intr’unu fas-
Partea I. 1. C h o r u c u s o l o (sopran)
ciculu si paginate. In fruntea manuscriptului se din oratoriulu „Tempurile anului," de I. Haydn.
va scrie una devisa in veri ce , limba si totu cu
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA *) 2. „ D o r u l u " de G. Schelitti, cantecu pentru
conformu decisiuniloru luate in sessiunea s’a din anulu 1874, mana străină. Pre langa manuscriptu se va ală
publica urmatdriele concursuri: tură si una scrisbre inchisa cu sigiliu fora initialile tenoru.
auctoriului, adressata presiedentelui societatei aca 3. T e r z e t u din oper’a „Don Juan," de W.
A. P r e m i u Z a p p a .
demice si portandu in afora devis’a manuscriptului A. Mozart.
Pentru cea mai buna lucrare a unei syntactice scrisa totu cu mana străină, dr’ in intru numele
romana: auctoriului traductiunei. 4. „ P r i m ’ a d i d e p r i m a v d r a , " trei cho-
I. P r o g a m ’ a . Partea syntactica a grama 4. Manuscriptele se voru censurâ si judecă ruri de dame si barbati:
ticei romane va coprinde: de societatea filologica, care va propune societatei, a) „Presimtiu de primavdra*
1. Una introductiune generale, in care se voru in siedentia plenaria, .adoptarea acelui-a dintre ope b) „Viorica" de Felix Mendel-
stabili prin exemple trase atatu din limb’a propria, rată, care va merită premiulu destinatu pentru ace I sohn — Bartholdy.
c) „Serbarea primaverei"
catu si din alte limbe classice si sorori cu a nbstra, ste lucrări.
diversele relatiuni, in cari se potu pune conceptele 5. Manuscriptele nepremiate se voru păstră Partea II. 5. „ I n v i t a t i u n e l a
spre enuntiarea cugetariloru, stabilindu-se totu una in archivulu societatei pana ce se voru reclamă de d a n s u " pentru piano, de C. M. Weber.
data si terminologi’a . syntactica cea mai buna ce auctorii loru, ale caroru nume remanu necunoscute, 6. „ C a n t e c u s p a n i o l u " pentru sopranu,
s’ar’ potb dâ după cele mai nbue lucruri gramma-
fiendu ca plicurile ce le voru coprinde nu se voru de J. Dessauer.
ticali. deschide. 7. „In p u s t i e " partea prima din „Cru
2. Syntassea speciale a limbei romanesci, in 6. Premiulu pentru cea mai buna traducere
care se se desvdlte in detalie t6te' modurile de es- de 20 pagine va fi de lei noui 120. ciaţii" soli si choruri cu accompaniare de piano,
pressiune a fia-careia din relatiunile stabilite in 7. Celu ce va obţină premiulu câ celu mai de N. W. G-ade.
partea generale, cautand’u se se dâ pentru fia-care Recensiunea asupra c o m p u n e r i i s i e s e c u -
escelente traductoriu alu celoru 20 de pagine de
din aceste forme de espressiune exemple cuvenite din t a r i i programei nu pdte fi decatu in favorulu
care e vorb’a in articulii precedenţi, va fi inaarci-
limb’a respectiva, cum si exemple din limbele ana natu de societate a face traductiunea auctoriului in- membriloru esecutatori. înainte de t<3te merita
loge limbei romanesci, cautandu in fine pe de una
tregu cu premiulu fixatu de lei noui 120 pentru tdta laud’a compunetoriulu programei, conducato-
parte se se albga cele mai correcte espressiuni, dr’ fia-care 20 pagine.
pre de alta parte se se pună in vedere solecismii riulu chorului D. G. D i m a , professoru de musica
8. Traductoriulu astfeliu insarcinatu de socie
si frasele neadmissibili in limb’a ndstra. vocale la scblele secundarie din Brasiovu. Junele
tate va fi detoriu a urmă lucrarea cu aceea-si dili-
3. Topic’a romandsca, in care se va stabili gentia, essactitate, elegantia si puritate de limba professoru gimnasialu si conducatoriu alu reuniunei
pre de una parte care este constructiunea romana ne justifica cele mai frumdse sperantie pentru lăţi
cu care a facutu si prob’a premiata.
comune, dr’ pre de alfa se voru aretâ abaterile dela rea unui gustu adeveratu de artea musicei in cer
acdsta constructiune, punendu-se in lumina, prin Elu va fi detoriu a dâ pre fia-care anu cate
200 pagine de traducere din editiunea luata de curile nbstre familiari. Pe langa talentulu natu-
exemple indestulatdrie, necessitatile de espressiune,
din cari născu inversiunile constructiunei comune. norma. ralu pentru cantare possede d-sa si calificatiunea
9. Traductiunea se va examinâ de secţiunea receruta, facundu-si studiale in conservatoriulu din
4. Regulele detaiate de ortografia, cum si de
filologica a societatei, si aflandu-se conforma condi-
punctuatiune. Lipsi’a, unde se distinse câ solistu in concertele de
tiuniloru de mai susu se va dâ la tipariu, dr’ tra-
5. Unu conspectu istoricu alu diverseloru fase, renume europeanu ce se dau in asiâ numitulu „Ge-
ductoriului se va respunde remuneratiunea cuvenita.
prin care a trecutu limb’a romandsca si sintassea wanthaus." Reuniunea nbstra precum si gimna-
ei, pentru câ din acestu-a se se traga conclusiunile La casu inse, candu tradactiunea n’ar’ cores siulu d’aci se p6te mundrl cu unu asemenea con
punde conditiuniloru stabilite, ea se va tramite auc
asupr’a calitatiloru generali ale frasei romanesci. ducatoriu, care e primulu si pana acum siDgurulu
toriului cu observatiunile făcute de secţiunea filolo
Acestu conspectu inse nu se cere de rigbre, gica si invitatiune de a emendâ. romanu in părţile ciscarpatine, care a inceputu si
ci se laşa in voi’a concurentiloru.
10. Candu traductoriulu, din ori ce causa, a pregatitu drumulu in acdsta direcţiune. —
II. C o n d i t i u n i l e concursului suntu: n’ar’ mai continuă lucrarea, atunci se va publică Trecundu acum la esecutarea programei nu a-
. 1. Marimea opului are se fia celu pucinu de din nou concursu de proba in conditiunile de mai vemu multe de disu, după ce amu marcatu in pu-
20 cble tipărite cu litere g a r m o n t . susu.
cine cuvinte calificatiunea conducatoriului.
2. Terminulu pusu, candu manuscriptele con 11. Auctoriulu classicu, care trece peste 500 T6te piesele s’au esecutatu in modu surprin-
curentiloru au se fia tramise societatei, este 15 Au- pagine se va impartf intre mai mulţi concurenţi ce
dietoriu. Solurile s’au cantatu de d-n’a C. Lengeru
gustu 1875. voru esoella la concursu.
si dd. Dr. N. Popu, P. Dima si Dr. N. Dima. Di-
Manuscriptele venite in urm’a acestui terminu 12. Tipărirea auctoriului tradusu ’se va face
nu se voru luă in consideratiune. de societate in 1000 exemplaria formatu in octavu letantismulu acestoru solisti ar’ face ondre la mulţi
3. Manuscriptele voru fi scrise in modu le* ordinariu, cu litere g a r m o n d si pre charthia alba artişti, (intielegemu aci artişti in adeveratulu sensu
gibile de mana străină, paginate si legate in fas curata, după unu modellu alesu de societate. alu cuventului, dra nu cum se iea la noi, o insulta
cicula Formatulu adoptatu, literele si charthi’a apro- pentru arte — de persdne — ala cutări — si alţi
Pre pagin’a antaia voru portă una devisa in bate voru servi pentru toti auctorii traduşi si tipă mulţi de panur’a loru, cari nu-su in stare se cânte
(
veri-ce limba, scrisa de asemine de mana străină. riţi ’cu spessele societatei. nici macaru „Mari’a cea balae" si „Mei Jiane
Aceea-si devisa se va scrie si pre unu plicu sigil- Pretiulu unui exemplariu scosu la vendere se
D-tal").
latu fora initialile auctoriului, in care plicu se va va defige in reportu cu spessele făcute cu traduce
Intr’o gradina de flori, tdte florile ne plăcu,
află inchisu numele concurentelui. rea si tipărirea lui, asiâ, câ din vendiarea primei
4. Manuscriptele se voru cercetă si judecă de editiuni se essa si se se incassedie cu procentele suntu unele inse, care ne fermeca cu mirosulu si
secţiunea filologica, care va propune societatei aca loru toti banii dispensi cu acdsta editiune. frumseti’a loru; acdsta s6rte o au tdte programele
demice, in siedentia plenaria, priimirea acelui’a din 13. Traductorii opereloru premiate de socie musicali si priu urmare si program’a ndstra. Tdte
tre operate, care va satisface programei. tate suntu liberi a sc6te una a ddu’a editiune din piesele au fostu frumdse si bine esecutate; mai
Manuscriptele respinse se voru păstră in ar- traductiunea făcută de densii, inse numai după tre multu aplausu au avutu inse „Dorulu," „Terzetulu,"
chivulu societatei, pana ce se voru reclamă de auc- cerea antaiei editiune făcută de societate, ei remanu
torii loru, a caroru nume remanu necunoscute, proprietari pre traductiunile loru. „Canteculu spaniolu" si „In pustia."
fiendu ca plicurile ce le voru coprinde nu se voru „Dorulu* de Schelitti este o compositiune ndua
14. Candu societatea va află de cuvientia a
deschide. romandsca, care pdte servi de modelu componistiloru
face una noua traductiune din unu auctoriu deja
5. Premiulu destinatu pentru cea mai buna
tradusu si publicatu cu spessele ei, ea va fi libera romani, ca-ce pe lenga aplicarea reguleloru teoretice
lucrare va fi de lei 10,000 (franci diece mii).
a procede la acdstu-a, fora câ antaiulu traductoriu de musica intrunesce si genuinitatea doineloru romane
B. P r e m i u Z a p p a. se aiba dreptulu de a se oppune. de dincolo de Carpati.
Conformu decisiunei luate in sessiunea anului (Va u r m ă . ) »Terzetulu“ din Don Juan de W. Mozart e
1874, se publica concurau pentru cea mai buna
cunoscutu câ unu passagiu plinu de efectu, si ast-
traducere din Titu-Liviu, libru XXIV, cap. 21 pana
la 36 inelusivu, cu conditiunile urmatdrie: Convenirea c o l l e g i a l a a r e u n i u n e i r o - felu s’a probatu si de asta data.
1. Traductiunea va fi intr’una limba roma- m a n e d e g i m n a s t i c a s i d e c a n t a r i d i n Canteculu spaniolu „La Sevilla" este in sine
ndsca, catu se pdte de curata si de elegante, cau B r a s i o v u t i e n u t a i n 2 2 F e b r u a r i u 1876. frumosu si d-n’a C. Lengeru l’a cantatu cu dulcea»
tandu a se reproduce iu traducere calitatile aucto tia, foculu si vioiciunea pentru care o-ar’ potd in
riului tradusu. De cate ori relatetfu despre petrecerile, ce ni
le oferă acdsta societate, simtiu o deosebita multia- vidia multe spanidle.
Traducătorii suntu detori a dâ note critice a-
supr’a diferiteloru lectiuni ale locuriloru obscure din mire sofletdsca, — pentru ca e vorba de nesce pe „In pustia" partea prima din „Cruciaţi" suntu
textu, cum si note esplicative asupr’a terminiloru treceri, cari contribue la nobilitarea animei si la trei choruri grandidse, care făcu se vibredie tdte
technici si numelorii proprii, carii occuru in textulu desvoltarea gustului esteticu. Sub impressiunile cdrdele animii. Acordele patrundietdrie rapescu pe
auctoriului.
cele mai plăcute, causate de melodiele delicibse ce auditorii si-i destdpta simtiemintele cele mai as
domnescu in cântecele romane si italiano, precum cunse.
*)Damu ascultare provocatei publicări a aces-
toru concursuri, cari ceru reimprospatare la tempu. si de accordele patrundietbrie ale compositiuniloru Una fibre frumdsa in buchetulu programii a
Red, germane, cu cari ne-a delectatu numit’a reuniune, fostu si „Invitatiunea la dansu" esecutata pe piano