Page 11 - 1875-03

de domnisidr’a M. Leca. Technic’a acestei domni- comissiunea conscriet6ria s’a uitatu numai la suma, tatu recursu la inaltulu guvernu alu statului.* Ddca
sidre, cu care scie se dă nuantia, espresiuuea ideii nu si la genulu baniloru: atunci se acimu, ca unu ni-se satisfăcea umilitei ndstre petitiuni, nici nu
recurgeamu mai departe; inse noi inapelabilitatea
predominante in piesa, este ddmna de admiratu. numeru considerabile de alegatori ne suntu lasati
concluseloru Universitarei, care in casulu de facia,
La tdte aceste a pusu cordna precisiunea si afara.
au fostu nedrdpta facia cu cererea ndstra, pre bas’a
esactitatea, cu care s’au esecutatu chorurile de unu Lăsări de aceste si abateri dela lege s’au po- dispositiuniloru positive, nici decum nu o amu po­
buchetu frumosu de dame si domnisidre de unu nu- tutu face si cu individii, cari sub altu titlu dre- tutu recundsce, si parerea ndstra este si prin vo-
meru considerabilu de domni, si le aducemu tribu- care se cuvine se fia scrisi intre alegatori. tulu separatu destulu de motivata. —
tulu de recunoscintia pentru zelulu nobilu, de care Lucrarea cea vatemat6ria a comissiunei se pdte Ne simtimu îndatoraţi a resfrange mai departe
suntu inspirate si inspiraţi pentru cultivarea artei corege prin r e c l a m a t i u n e . neadeverurile publicate in nr. 297 din anulu trecutu
1874 alu diariului germanu „Sieb. Deutsches Tage-
dumnedieesci. In sensulu paragrafului 41 si urm. listele fă­
blatt* in articululu de fondu intitulatu:
Nu potemu inchiâ fara de a impacâ si pe acei cute de comissiunile conscrietdrie se espunu in fia-
„Die Sondermeinung von Macelariu und Ge-
auditori, cari ar’ dori, câ program’a se fia mai care comuna; dr’ tabelele de dare suntu deschise
nossen vom 10 December 1874 in der săchsischen
romandsca, adeca se se cânte mai multe cântece in totu tempulu. Nations-Universitât*
romanesci. Soriitoriulu acestoru sîre este pdte mai Candu se espunu listele, ne potemu convinge: In acestu articulu de fondu promite a buna
multu patrunsu de acdsta dorintia, si regreta si elu dre scrisi suntu a colo toti individii, cari după ta­ sdma, credemu noi, redactorulu susmentiunatului
din cea mai romandsca anima, ca nu se realisaza bela s’ar’ cadd se fia inscrisi. diurnalu a ilustră votulu separatu din cestiune sine
acdsta dorintia — se consoldza inse in acdsta ne­ Ddca vedemu, ca in lista nu suntu scrisi toti ira et studio, din motive, care se tratdza de prin­
cipia in acdsta cestiune, care principia trebuie tieuute
norocire si se vede silitu a se multiaml si cu pro­ cei ce după lege ar’ fi indereptatiti: atunci sdu
de sacrosancte din partea tuturora loruitoriloru din
gram’a presentata asia, dopa cum a fostu acdsta; se-i indemnamu se reclame ei inşii, sdu se reclame
fundulu regiu. — Articulu incepe a reproduce cu-
a) pentru ca scie, ca noi choruri romanesci inca n’a- al t u l u dintre alegatori in numele loru: ca după prinsulu petitiunei n6stre din 16 Novembre 1872
vemu si de unde nu este, nici nu poţi se iai; b) sunetulu art. XXXIII § 44 ori-ce individu scrisu in urmatoriulu tipu:
pentru ca au mai patitu si alte cocdne acea ce pa- intre alegatori, are dereptulu de-a reclamă in in- Gesuch der gr. or. Kirchensyuode von Gros-
timu noi, cu alte cuvinte au mai fostu si alte po- t r e g u c e r c u l u s e u d e a l e g e r e si a pretinde, schenk um Genehmigung einer jăhrlichen Dotation
pdra, care au cant&tu multu tempu choruri străine, câ persdn’a sdu persdnele lasate a fora cu nedrep- von 900 fl aus Nationalmittelp ftir die gr. or.
f
Schule von Grosschenk, welche durch die Anştellung
pana ce au ajunsu câ se cânte d’ale loru. Multu tulu se se scria in numerulu alegatoriloru, — are
eineş dritten Lehrers zu einer Zentraluormalschule
tempu au cantatu germanii, francesii, spaniolii co­ dereptulu de-a reclamă, câ ori-ce persdna inferată erhoben werden will. — Die obige Summe ergebe
ruri italiane, pana ce le-au avutu p’a le loru, si in lista cu nedereptulu, se se stdrga. Reclamatiu- sich aus dem Yerhăltnisse der schulpflichtigen gr.
le mai canta si astadi inca. nile se făcu in scrisu; un’a se pdte referi la mai or. Kiuder zu dep săchsischen (in Grosschenk) und
Nqî romanii inca nici in unu ramu nu suntemu mulţi individi. Terminulu pentru darea reclama- aus der Thatsache, dass der Grosschenker Stuhl
atatu de b u c h e r i , câ in ramulu musicei; aci e tiuniloru este 10 dile dela espunerea publica a lis- ftir die zweite ev. Deutscher Schulen aus der Na-
tionaldotation vom 22 August 1850 jăhrlich 2700
multa tielina incarcata cu spini si palamida, care teloru, sdu consemnatiuniloru.
fi. C. M. bezieht.* — Articululu adauge apoi la
cere multu lucru; mai antaiu se curatimu spinii si Aceste spre orientare cu respectu la cea mai acestu estractu falsu asiâ:
palamid’a, adeca se ne scapamu de gorgoanele gre- ndua institutiune nefericita, cu care Kemenyescii au Diese Motivirung erkannte einerseits an, dass
cesci si nanelele turcesci; apoi ie ne apucamu de dotatu Transilvanii. die letzterwâhnte Dotation nicht den Ort Grosschenk
tielina, adeca se compunemu cântece romanesci in sondern den Stuhl im Auge gehabt (ce minciuna
choru. gr6znica, dne santule!) weshalb dann *) nach dem
C i n c u - m a r e , in Fauru 1875. Wortlaute der Widmung ftir die beziigliche „Gra-
Pe drumulu, pe care mergemu noi au trecutu
( U r m a r e . ) matikalschule* beztiglich der Aufnahme von Schtilern
t6te pop6rale occidentale, cari suntu înaintate in
Aceste fapte complinite amu aflatu de lipsa ein Unterschied der Confession und Nationalităt
musica; este ddr’ unu ce naturalu, ca cantamu as­ nicht gemacht werden darf und legt der Forderung
a le reproduce in modu genuinu cu acelu espressu
tadi choruri străine. In Romani’a este conserva- dann doch den confessionellen Unterschied zum
scopu spre a potd restrânge cu efectu, unele aser­
toriu romanescu si se spessdza multe mii de gal- ţiuni imprudenţi aruncate in sofisme asupr’a sino­ Grunde, ja basirt sogar die Hdhe der Unterstutzungs-
bini si inca nu se produce nimicu romanescu, pen­ dului nostru parochialu, care pre langa tdte espec- ziffer auf das Schulerverhâltniss eines einzelnen
2
tru ca n’a venitu inca timpulu (?). Noi nu vomu toratiunile făcute in radicalulu diurnalu „Tagblatt* Ortes ). — Die Nationsuniversilăt ging grundsăch-
3
potd avd o programa de choruri romanesci, pana ce din Sibiiu, si astadi se tiene indreptatitu la peti- lich auf diese Widersprliche ) nicht ein*; etc.
tulu seu celu modernu din petitiunea sa din 16 Este mai multu câ o efronteria, cutezantia, cu
in conservatoriulu din Bucuresci se voru cantâ com-
Noembre. — Constatamu, ca incidentulu acest’a ini- care au facutu scrietoriulu articului din cestiune
positii germane, si pana candu in teatrulu din Bu­
ciatu prin emisulu înaltului ministeriu de culte si estractulu din petitiunea ndstra si l’au intortocatu
curesci se dau opere italiane*. (Numai?) instrucţiune publica din 13 Noembre 1874 nr. in modulu celu mai neiertatu, numai si numai, câ
Pana atunci uramu reuniunei ndstre progressu 23,272, au inferbentatu animele fratiloru sasi pana se seducă pre lectorii foiei memorate se crdda
atralucitu si rugamu pre membrii se continuă pe la aceea potentia, incatu ei nu s’au potutu retiend neadeveru. Unde pre lumea lui Ddieu, 8e afia in
a nu schimo8l adeverulu spre a potd face parerea petitiunea n6stra numai unu cuventielu despre aceea,
calea, care o-au inceputu. —
loru plausibile si credibile publiuului si aducundu-lu ca noi amu fi basatu petitiunea ndstra pre acelu
Unu adoratoriu alu P o l y h y m n i e i .
pre acest’a cu intrebuintiarea de sofisme la credin- faptu, ca scaunulu Ciocului, capota pentru scopurile
tia desidrta. — scdleloru ev. dotatiunea natiunala din 22 Au-
Din atitudinea confratiloru sasi si a nume a gustu 1850 pre anu 2700 fi. m. c.? Ce obrăzni­
B l a s i u 3 Martiu 1875. cia ne mai audita! Abuna sdma jace in acdsta
partitei clericali, care spriginesce pre susu pome-
Domnule Redactorul Comissiunile esmise de nitulu diurnalu, se vede luminatu, ce intentiuni fa­ metamorfosare intentiunea cea rea, maliţia de a face
stapanii noştri spre a conscrie alegatorii, pre multe vorabili incaldiescu si nutrescu fraţii sasi in pep- o premisa falsa, ca apoi din acdst’a se conchidă
locuri au purcesu fdrte pocitu, si au redusu nume- tulu loru, ei multu bucinatii pioneri ai culturei in idra falsu si se faca sentintie false, cu care apoi
ad majorem gloriam se paradeze înaintea publicului.
rulu alegatoriloru censualisti si mai tare, de cum oriente, facia cu romanii si ungurii din fondulu
regiu, pentru acaroru înaintare in cultura ei sasii — Ne pare reu, ca o fdia, care voiesce a se rădi­
erâ intentiunea Kemeniesciloru. că preste pragulu unei foi de rendu provinciala si
se opunu din t6ta poterea, candu se cere ajutoriu
In art. XXXIII dela 1874 § 5, unde se sta- din averea comuna, toturoru locuitoriloru din fon­ voiesce a-si fi castigatu unu renume si o reputatiune
toresce censulu, sumele suntu determinate in b a n i dulu regiu. — însemnata, se dejosesce si cade in astufeliu de pe*
cate neiertate. —
a u s t r i a c i : ca valut’a legale astadi este v a l u - Specialele imputatiuni ce se făcuseră sinodulu-
Inpudenta si condemnavera este apoi sentinti’a,
t ’ a a u t r i a c a . nostru, ca elu ar’ fi cutezatu cu preterirea Univera
cumca sinodulu prin motivarea de susu aru fi de-
lîra in tabelele de contributiune venitulu cu- sitatiei nat. a insinuâ recursu si a invocă potere-
statului fara nici unu dreptu, le respingeam câ ne. pusu unu feliu de mărturisire propria, cum ca do­
ratu este scrisu in m o n e t ’ a c o n v e n ţ i o n a l e : tatiunea de 2700 fi. m, c., aru fi avutu înaintea
meritate si ne drepte, ca-ci odata comitiatulu nati
ca pretiuirea venitului curatu si foile catastrale, ochiloru pre scaunulu Cincului mare si nu pre opi-
recursulu cestionatu cu „quos ego* „appellatio non
cari sierbescu si astadi de basa intru mesurarea datur* contra decisiuniloru Universităţii, ni l’au re- dulu Cinculu-mare. — Acdst’a este o minciuna sa*
contributiunei, suntu făcute de nemţi înainte de spinsu câ nefundatu si apoi substernerea lui amu sdsca potentiata sdu după cum se obicinuesce in
introducerea valutei austriace. cautat’o a o face pre alta cale; alta data, ca-ci ca Romani’a, după terminulu greco-romanu, unu moftu.
—
Ne provocamu la petitiunea ndstra, carea nu
De aci provine diferintia fdrte mare, si mulţi petitiuni, câ cea din Gestiune, se potu inaintâ la
locurile mai înalte fara de a se presentâ cine-va face amintire de scaunulu Oincu-mare, ca pentru
dmeni, de nu voru fi cu atenţiune intru aperarea acest’a s’aru fi facutu dotatiunea de 2700 fi. m. c,
culpabilu de crimen laesae majestatis. — Asiâ cre-
dereptului seu, voru remand eschisi dela celu mai
demu noi, cari amu apelatu prin o rogaminte fdrte
frumosu dereptu alu unui cetatianu.
obiectiva si bine motivata la sentiulu de dreptu *) Ast’a este o apucatura sofistica sasdsca, care
84 fi. ce se receru in § 5 lit. a) după ta­ alu confratiloru sasi spre a fi si noi egalu indrep- n’are sociu. —
bela suntu numai 80 fi. mon. conv.; 79 fi. 80 cr. tatiti cu deusii in realitate, cari nu numai ne au ă ) Acdst’a este o mistificare condemnavera
din lege, in tabela făcu numai 76 fi. m. c.; dra reieptatu cu drdpt'a ndstra pretensiune. ci ei si-au abunasdma cu intentiunea espresa de a seduce opi-
insusitu dreptulu de inapelabilitate, infruntandu-ne niunea publica. Petitiunea ndstra se afla la locu­
72 fi. 80 cr. receruti de lege, in tabel’a de dare
de indresneti obrasnici, candu dicu, ca inaltulu mi­ rile mai înalte si orişicine se pdte convinge, ca
făcu 69 fi. 20 cr. m. c.
nisteriu prin representatiunea făcută de confrati- este genuina cu aceea ce o amu publicatu mai susu.
Deci se cuvene se fimu cu atenţiune: 6re co- sasi, se va convinge „cumca in analele Universitae a ) De unde contradiceri, scrietoriulu articulului
missiunea conscriet6ria tienut’a in vedere diferenti’a tii este o fapta ne mai audita, cumca din dre-car- este in complet’a posesiune de contr’a diceri pro­
acdst’a seau ba? si ddca nu o a tienutu, si ddca parte pentru o donatiune denegata, s'ar’ fi iuaini vocate ai foroiate cu rea intentiune. —