Page 12 - 1875-03

ci din contra, dovedesce ca pentru sc61’a ev. si mari aplause ale publicului si dup’acdsta incepii jo- Pe candu aparuse Nr. 11 decedatulu eră in
studenţii evangelici din opidulu Cinculu-mare, si nu ■culu, care dură in cea mai mare vioiciune pana la vietia si numai Telegr. rom. veni a pune necrolo-
scaunu Cinculu-mare, se platesce pre anu, din averea 5 6re demanâtia. Pe la 12 6re se ivi in sal’a de gulu si după necrologu i n s u l t ’ a .
fundului regiu 2700 fl. m. c. pre carea pentru jocu corpulu calusiariloru constatatoriu din 12 tenori Astu-feliu intielege unu ministru alu altarului,
sc61’a romana din Cincu-mare, unde facia de con­ inbracati in vestminte naţionali romanesci. In a- câ Telegrafulu romanu, masim’a: de mortuis non
fraţii sasi copii romanesci suntu preste a trei’a cestu momentu, unu simtiu de bucuria, câ si unu nisi bene!
parte obligaţi la sc61a, — nici unu finicu nu se curentu electricu, implii animele privitoriloru. Ca- Nu pote fi sufletu adeveratu omenescu, care se
da din averea comuna a fund. regiu. — lusiariulu fii jocatu cu deosebita puntuositate si nu se scandaliseze, se nu se revolte d’atat’a temeri­
Intregulu acestu articolu se intărce intr’unu desteritate si asia petrecerea s’a adusu la punctulu tate, d’atat’a inpietate, in momentele cele mai solene
circulu vitiosu si int6rtoca si schimonosesce ade- de culminatiune alu viociunei sale. si mai triste totu odata, cum este petrecerea unui
verulu cu sofisme, care domnii dela „Tagblatt", In privinti’a publicului avemu de a observă, decedatu la cele eterne.
posedu in abundantia si nu-si crutia posessiunea ca a fostu destulu de numerosu si alesu si, ca in Noi nu potemu decatu se deplangemu, ca s’a
acâst’a, candu vedu ei, ca confraţii loru cu frumo- anulu acest’a străinii n’au fostu representati câ in potutu află la noi unu organu de publicitate si in-
sulu se rdga de ei se fia drepţi si ecuitabili. — trecutu, cu atata inse a fostu mai bine representatu ca b e s e r i c e s c u , care se se cobore la atat’a
Totu cu sofisme si siretia se incdrca scrietoriulu publiculu romanu. tavaldla!
articulului a aduce in umbra adeverulu constatatu Societatea „Iu li a,* dupacum ne am potutu — (Pradile la curtea sultanului) le specifica
prin votulu separatu alu romaniloru si unguriloru convinge cu aceasta ocasiune, sci cum se atraga pu­ Brassey anglesulu din propria scientia asia: Civi-
din fundulu regiu, representatu prin cei ndue de­ bliculu la sinulu seu, ea a apucatu calea cea drdpta, lista sultanului e 1.200,000 pundi sterling, preste
putaţi naţionali, carii au subscrisu votulu separatu, ce duce la scopulu, ce si la propusu. 12 milliăne fr. afara de alte adause voluntari. Dea-
care au turburatu minţile unor’a asiâ de tare, de Deci înainte, câ si pona acuma, brava junime, lungulu tiermuriloru marii are palaturi si chiăscuri
voiescu cu pocituri a alterâ caracterulu averei co­ ca-ce numai asiâ va potâ esiste si prosperă tener’a mai multe. Dineau’a de tdte dilele i consta din
mune a fundului regiu si cerculu de activitate alu
societate „ J u l i a " si numai asiâ se va potd deş­ 94 blide, afara de cele de prin palaturi. 800 cai
guvernului asupr’a acestei averei comune si nu pri­ tepta si cresce in toti romanii de aici simtimentulu 700 femei (cadene) padite si servite, 350 eunuchi
vate. — Incatu se ataca deputaţii romani si magiari
si interessulu binelui naţionale romanescu. Traiâsca (scobiţi.) Pe anu i se ucidu pe sdm’a curţii 40,000
cari au subscrisu in solidaritate votulu separatu, in societatea „ J u l i a * traiâsca junimea romana!!! boi si cate 200 oi pe di, 100 mnei, 10 vitiei,
articululu din cestiune plinu de catranu câ o vipera,
Unu 6 s p e. — 200 găini, 200 parechi puice ingrasiate, 160 par.
nu ne aflamu indreptatiti a veni intru aperarea porumbi, 50 pui de gaşca. Acesta isida facia cu
loru, căci acdst’a o voru face si voru fl facutu ei. cersitori’a unei mari parti din poporu, mai vertosu
Noi vomu se mai insiramu pentru „Tagblatt“ Nontati diverse. intre crescinii sclaviti, e unu contrastu pre striga-
numai unele date statistice adeverate si anume: toriu. — Apoi marele veziru are salariu anuale de
Kecunosclntia.
După numerarea poporului din anulu 1870, 300 mii fl., min. de financie 150 mii fl.; fia-care
poporatiunea scaunala face 23,970 din acdsta popo- Imbucuratâri’a resolutiune a inclitului magi- departementu min. -si are bugetulu seu separatu si
ratiune sasii noştri obtienu 12,621 si orientalii cu stratu cetatienescu si scaunale de aici de datulu 28 preste acesta dau miniştrii bilete de cassa, cari se
greco-catolicii 11,020. — Aceşti din urma nu se Fauru a. c. nr. 975, prin carea ni se' notifica, discontâza de bancheri cu alte usure si dâca nu
bucura de nici unu felm de dotatiune din averea cumca inclit’a comunitate cetatiendsca Sibiiana, ne mai capeta, apoi se făcu împrumute mari spre a
comuna a fondului regiu. a accordatu din cass’a allodiale unu ajutoriu de exolvi biletele. Ore pana candu va potâ merge
Clerulu sasescu insa capota din vistieri’a sta­ 500 fl. v. a. spre scopulu edificarei scblei confes- totu asia? —
tului pre anu o renta de 264,441 fl. v. a. care sionale deaici, a facutu asuprane cea mai plăcută
impresiune.
in mare parte se platesce din spatele majoritatei
fundului regiu, pre candu pentru preoţii romani, Primdsca deci, atatu inclit’a comunitate ceta- Nr. 53/1875. 2-3
nici macaru dreptulu de care se bucura preotulu tiendsca, catu si inclitulu magistratu, m u l ţ i u r n i ­
sasescu in comun’a sea, confraţii sasi nu voru de r i l e n 6 s t r e c e l e m a i s i n c e r e , pentru acelu Concursu.
susu pana josu a-lu concede si preotului romanescu, ajutoriu, pentru noi fdrte necessariu, prin urmare In comitatulu Cosocnei in cerculu Ormenisiului
care prin legile positive este egalu indreptatu cu si f6rte benevenitu.
confratele seu in Christosu, celu ev. preotu. s. c. 1. Amu dori numai, câ asemene se ne potemu bu­ de campia postulu de notariu cercuale alu Budate-
(Ya u r m ă ) . cură de un’a resolutiune favorit6ria si in caus’a lecului fiendu in vacantia, — spre implerea acelui
d o t a t i u n e i parochiei gr. cat., ce se afla in per­ postu se deschide concursu pre langa urmatoriulu sa­
tractare degia de 17 ani, si carea după cum sun- lariu anuale, adeca: 400 fl. v. a., 60 fl. pentru
C l u s i u , in 6 Martiu 1875. temu informaţi, ar’ fi ajunsu degia in o fasa noua. quartiru, 20 fl. pentru cancellaria, 20 fl. bani de
Sibiiu, in 7 Martiu 1875.
Cu mare bucuria venimu a face cunoscutu On. calatorii si pre langa tienerea unui portatoriu de
Dela representanti’a besericdsca si
publicu cetitoru, ca junimea rom. dela universitatea epistole officiali.
scolastica gr. cat.
de aici întrunită in societatea sa de lectura „ J u -
l i a “ a tienutu si in anulu acesta in 4 Martiu unu (Publicare de concursă.) Sena- De notariatulu cerc. alu Budatelecului se tienu
concertu impreunatu cu jocu. Program’a concertu­ tulu scolariu din comit. Cetatei de balta tocma de­ comunele Ciagsioru, Oiagulu mare si Ohiciudulu de
lui a fostu urmatdri’a: schide concursu (prin vice-comitele auctorisatu nr. campia, fiitoriulu notariu va locuf in centru, adeca
1. Cuventu de deschidere, rostitu de vice- 1584/1875, 7 Martiu a. c. cu datu D. Sz. Marton) in comun’a Budatelecu. —
presiedint. I. Y. Barcianu, jur. la unu ajutoriu de 150 fl. pe anu din fundatiunea Concurenţii se provdca, câ, in urm’a articlului
lui „Tisza Lajos,“ pentru unu fliu fora osebire de
2. „Mei tatare,* poesi’a de Y. Alesandri, de lege XYIII §§ 74 si 83 din 1871 facundu-si
confes. si nation., ce vre a invetiâ ramulu de in­
musica de Stef. Nusieviciu, esecutata de corulu suplicele, se si le tramita la suscrisulu jude proce­
gineri architectonici sâu mechanici, si se tiene de
vocale.
cerculu de alegere inf. alu acestui comitatu; dâca suale pana in 31 Martisioril alu anului
3. La statu’a lui Michaiu bravulu, poema de
va documentă absolvirea gimnasiului super, ori a curente.
Y. Alesandri, dechiamata de Absol. Todea, juristu.
scâlei reali sup. cu eminentia si asculta unu ramu
4. Pescariulu romanu, melodi’a rom. de Fran- de aceste la vreo universitate interna său externa Ormenisiulu de campia 26 Februariu 1875.
cescu Sârkdzy, esecutata pre fortepianu de d-si6r’a cu successu bunu; ddca va dovedi paupertate, si ca Dela officiulu proces, alu Ormenisiului de campia.
Elis’a Rosiescu. nu participa la altu asemene ajutoriu cu documente
5. însemnătatea intruniriloru preste totu, si demne de credentia. Acestu ajutoriu, i se va da I o s i f u S t u p i n e a n u ,
jude procesualu.
in speciale la Romani, rostita de autoriulu Ioane pe doi si casualu si pe trei ani, ddca va cores­
Turcu, juristu. punde obligatiunei sale. Documentele cerute se se
6. Steluti’a, cantu de Florescu, esecutatu de tramita cu cererea celu multu pana in finea lui
Corulu vocale mai restrinsu. Maiu a. c. la senatulu scolasticu din comit. Cucu- CsfiFswIle
7. Herescu Boccâgiu, monologu comicu de Y. liului.
Alesandri, produsu de Yas. Filipu, octavanu. I n P o s t ’ a R e d a c t i u n e i a „Orient. Latinu* la bursa in 9 Martiu 1875 stâ asia :
8. Arie natiunali romane, pre flueru pasto- nr. 15 a. c. cetimu urmatoriulu respunsu: La Galbini imperatesci — — 5 fl. 24
rescu, esecutate de cetatianulu d. Ioane Seusianu. mai m u l ţ i a b o n a ţ i a i n o ş t r i i n S a b i i u , 00 00 oo
cari ne făcu atenti la o insinuatiune temerara si Napoleoni — — — st
9. „ A i d e t i l a l u p t a , “ cantecu, esecutatu
de corulu vocale. malitiosa ce-o face „Telegraf. R.“ relativu la schi- Augaburg — — — 104 „ 90
ti’a b e l e t r i s t i c a d i n F o i s i o r ’ a Nr. 11 a Orien­
10. Cuventu de închidere, tienutu de G-abr. Londonu — — — 111 „ 25
t u l u i L a t i n u intitulata „ I a t o r i ’ a u n u i c o n -
Scridonu, ascultatoriu de filosofia. Iinprumutulu nationalu — 76 „ -
d e i u s i m b r i a s i u , “ venimu a respunde, ca nu
T6te aceste piese au fostu produse din partea se potea aşteptă decatu dela unu diariu de tali’a Obligaţiile metalice vechi de 5°/ 71 ; 75
!
concertantiloru cu cea mai mare esactitate si iste- Telegrafului Romanu, câ, pentru a-si resbunâ asupr’a 0
time, o dovada eclatanta despre interessulu ce -lu unui adversariu de principie, se aştepte pana more Obligaţiunile rurale ungare 78 „ 75
are junimea pentru sciintia si literatura romana,: si după aceea se-si alega unu personagiu idealu „ „ temesiane 76 „ 75
care e si scopulu tenerei loru societăţi academice. descrisu in unu romanu, in o satira său in unu „ „ transilvane 76 „ 80
Cu acestea -mi iau libertatea a observă, ca articolu beletristicu si apoi se strige, ca acel’a cu­ 00
„ „ croato-slav. 0 1
bine ar’ fi, dâca d. disertante de sub punctulu 5 prinde biografi’a repausatului.
alu programei ar’ binevoi a da disertatiunea sa Fora indoiela acdst’a este manier’a cea mai Acţiunile bancei — — 961 „ -
spre a se publică. noua a unui organu besericescu d’a insultă umbrele „ creditului — — 231 „ 25
Concertulu se fini la 10 <5re intre cele mai si d’a cuteză se innegresca memori’a unui decedatu.

Eedactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C O B U M U R E S I A N U , IOANE GOTT si fliu HENRICO.