Page 13 - 1875-03

Gaizet’a ese do 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prenmnera la poştele c. si r.> si pe le
FiM'e, csndu concedu ajatdriale, — Pretiuiu: DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 cr.
pe 1 ana 10 fi,, pe Vi 3 fi. v. a. Tltri esterae 12 fi. Amu Iu IIMUI. Tacs’a timbrala a 30 cr. de fiecare pu­
v. a. pe uxm ana sda 2»/ golbini nnon. sunatdria. blicare.
s

Sr. 17. Brasiovu 1412 Martin 1875.

petrunsi toti cei ce absolvu studiele in acelu gim­ Din R o m a n i ’ a aflamu, ca proiectulu de ex­
Mrasiova, 1/13 Marte 1875. nasiu, si latirea acestui spiritu este s c o p u l u , ce ploatarea linei ferate Ploiesci—Predealu ce s’a vo-

De candu diariele gubernamentali, „KOzdrdek* voiesce a se ajunge prin subvenţionarea institutului. tatu in ses8. trecuta si pentru care s’a inchiatu si
din Pest’a si „Kelet* din Clueiu, apoi in choru cu In locu de ambre de patria se plantdza in animele una conventiune internaţionale cu Austroungari’a
ele „Hon,* „Reform,* „M. Polgâr* etc. pretendu fragede sementi’a urrei si a urgiei facia de maghiarii s’a presentatu in camera. Conditiunile suntu, câ
cu totu adinsulu suppressiunea totale a ori cărei barbari cari dîcu ca suntu împilatorii loru*. . . . in 4 ani Romani’a se termine lini’a Ploiesci—Pre­

subventiuni pentru gimnasiulu romanescu dela Bra­ Iu fine intieleptiunea ungurului scriitoriu se resume dealu si Austroungari’a cea dela Temisibra—Ver-
siovu, se mai latf in publiculu nostru inca si una in urmat6ri’a conclusiune: „Statulu se veghieze, câ ciorov’a totu in 4 ani, incependu inse din an. tr.

alta faima spurcata, ca adeca u n i i dmeni ar’ fi pacea si concordi’a intre suppusii sei se nu se al­ ad. in 3 ani. Camer’a va primi proiectulu'' si co-
aflatu edificiulu numiteloru sc61e forte acomodatu tereze prin idei de gravitare in afara si inimice municatiunea cu orientulu se inlesnesce pentru
pentru casarma de militiani, atatu prin positiunea esistintiei statului maghiaru.* Adeca cu alte cu­ Europ’a. „Monitoriulu* referdza, ca M. S. Dom-
sa intre suburbea Scbiai si Cetate, catu si pentru- vinte se suprime gimnasiulu romanu, precum a nitoriulu a asistatu la chirotoni’a de archereu a
ca inpartirea spaţiului si a incaperiloru ar’ cores­ supprimatu pre cele slavace. Nu credemu inse, câ S. S. p. Ghenadie alesu episcopu de Argesiu, care
punde forte bine acelui scopu; apoi aerulu curatu, barbatii de stătu se pună vre unu pretiu pre ase­ e iubitu si stimatu de toti! —
positiunea isolata de alte edificiuri, ap’a cea buna meni dorintie ale unui nemernicu denunciantu. Junimea din Romani’a da dovedi de activitate
de beutu, cumu si canalulu in apropiare, se consi­ „KOzdrdek* de la 9 Marte inca publica unu invidenda in toti ramii de cultura. A esitu si unu
dera câ totu atatea conditiuni favorabili. De alta articlu datatu din Transilvani’a, care se acupa atatu diariu „Revist’a junimei,* edata de junime, operate
parte, tocma dilele trecute se cumparara aici in de person’a redactorelui „Gazetei Tr.* catu si de mai multu poetice, inse semnu bunu de aventarea
Brasiovu trei case cu suma preste 70 de mii fi. gimnasiulu romanu din Brasiovu si preste totu si de ei cu t6ta seriositatea la gradulu de perfecţiune,
val. a. numerati din t h e s a u r u l u s t a t u l u i la scblele sassesci. Pre langa o mulţime de alte denun- care o pretende sângele celu nobilu de romanu. —
ordinulu ministrului instructiunei publice, cu scopu ciatiuni, calomnii si necalificabile suspitionari, cu Agitaţiunea intre Romani’a si Turci’a se ali-
de a se infiintiâ scdle mari, curatu maghiare, la cari scriitoriulu acelui articlu onordza pre redacto- mentdza in continuu. Domnitoriulu Carolu avea de
care apoi p6te merge si tenerimea romanbsca, pe rele „Gazetei,* dinsulu mai enuncia si acea groso­ cugetu a tramite unu delegatu la Madridu cu res-
temeiulu infratirei consumate in Aprile 1871. Pro- lana si palpabila mintiuna, ca „Gazet’a Transilvaniei,* punsulu seu la scrisbrea, prin care regele Alfonso
fessori si docenţi romani inca voru fi applicati vreo care este cea mai neimpacata f 6 i a v a l a c h a (leg- i-a notificatu suirea sa pre tronu. Intielegundu
3 — 4 , d d c a voru sci perfectu limb’a maghiara. kibbkithetetlenebb irânyu olâh lap) s’ar’ redactâ si Pbrt’a despre acbsta intentiune a Domnitoriului Ro-
Diariale maghiare credu, ca in modulu acesta pana sustiend cu subventiune din Romani’a. Unoru maniloru, a notificatu si dechiaratu catra poterile
catra an. 1900 Brasiovulu va deveni maghiarisatu, insinuatiuni de acbsta natura nu li damu ondrea de ce au subsemnatu pacea dela Parisu, ca esecutarea
pe atat’a, precatu este astadi Clusiulu. a le infruntâ mai detaiatu. acestui planu va nasce complicatiuni seri6se intre
Pentru câ publiculu romanu se aiba ocasiune Ou privire la gimnasiulu romanu de aici, scrii­ Turci’a si Romani’a. Ni place a crede, ca guver­
a se convinge despre furi’a si turbarea ungurdsca toriulu acestui articlu, care inca se vede a se sustiend nulu romanu nu-si va plecâ indata capulu inaintea
facia de gimnasiulu romanu din. Brasioiru, vomu prin Brasiovu, dîce intre altele, ca guvernulu ma­ acestei brbe arogantie turcesci.
cită aci numai cate-va pasagie din nisce articli sdu ghiaru a facutu bine, ca n’a datu acestui institutu Scupcin’a Serbiei vre a secularisâ averile mo-
corespondintie aparute in diariele maghiare. Si de­ subventiune fora conditiuni, si lucra intieleptiesce si nastiriloru spre a iinultl venitulu statului, numai
ocamdată ne abtienemu dela orce comentariu, pentru astadi, ddca opresce subventiunea străină, inse in 4 monastiri se mai remana câ asiluri; dr’ scdlele
ca nu vremu se damu prea mare atenţiune unoru semtiulu seu de ecuitate si loialitate mai adauge, primari se se faca de cate 4 classe, si se se a»
eshallatiuni reutatiâse si pline de veninulu invidiei, ca acbsta procedere ar' trebui s’o urmeze guvernulu d6pte principiulu invetiamentului oblegatoriu.
ce torturbza numai sufletele nestrăbătute de ade- si facia de institutele sassesci, cari intru nimicu nu M o n t e n e g r u l u , după cuprinsulu discursului
verat’a cultura, ca-ci altmintrea n’ar’ potb fi suntu mai patriotice, bra pre de alta parte se redice princ. Nicolae e in relatiuni amicale cu statele
atatu de inimice si ostile facia de unu institutu de scoli curatu maghiari, cari se tiena ecuilibriulu facia s t r ă i n e afara de unulu (Turci’a) anuncia spori­
cultura. cu doctrinele stricatidse ideei de stătu maghiaru, ce rea scâleloru. Recunoscientia cuprinde imp. Ale­
In unulu din numerii sei mai recenţi diariulu se propaga in şcolile romane si sassesci. xandru alu Russiei si suveraniloru Germaniei si
„Kelet* din Olusiu publica o corespondentia din Din tdte aceste onorab. publicu romanu va Austriei.
Brasiovu, care cuprinde trei colbne lungi si late si potb se vdda catu de entusiasmati suntu ungurii Prusi’a si scaunulu pontificelui Romanu se afla
se ocupa esclusivu cu gimnasiulu romanu din Bra­ pentru instrucţiunea publica si preste totu pentru in cele mai incordate relatiuni, din caus’a legiloru
siovu si cu subventiunea de 15 mii franci, ce acestu cultura. ndue prusiane besericesci, cari dau potere judecato-
institutu o capeta dela statulu romanu. In acelu riloru laici a depune pe episcopi si fecele beseri­
articlu se dice intre altele: „Donatiunea acbst’a Dela- diet’a din Budapest’a nu avemu nimicu cesci din officiu, nemicinduse jurisdictiunea capiloru
are si o alta lăture, care ne face a meditâ seriosu... besericesci.
momentosu de comunicatu. In siedinti’a de luni,
Ore Romani’a se afla intr’o stare asiâ de inflori- In contra acestoru legi Papa Piu IX cu en-
8 Marte, ministrulu presiedinte a enumeratu fote
tdria cu privire la desvoltarea intelectuale, incatu cyclica din 5 Febr. a. c. dechiara orbi et orbi, ca
acele proiecte de legi, pre cari guvernulu doresce
se p6ta da o subventiune de 15 mii franci pentru ele suntu nulia, n’au nece o valdre, si celu ce va
a le vedb votate in decursulu acestei sessiuni. In­
promoverea culturei pre territoriulu unui stătu strai- ascultâ de ele, cadu in escomunicatiunea, afurisani’a
tre aceste proiecte tare pucine suntu, cari merita
nu, fara câ se mai aiba in vedere si alte i n t e n - cea mare.
o mai deosebita atenţiune. — Mercuri in 10 Marte
t i u n i l a t e r a l i ? . . . La acbsta intrebare nu ni Prusi’a inse inca nu romane deforia, ea a pro-
s’a inceputu desbaterea speciale a bugetului si se
va p6te respunde cu d a nice chiaru celu mai teme- pusu dietei unu proiectu de lege, care in 15 para­
continua in fug’a mare.
rariu romanu. Cu acbsta subventiune stau in legătură Fbi’a officiale „Budapesti Kdzlbny* dela 9 graf! nemicesce t6te pretensiunile archiepiscopiloru,
alte scopuri, ce se propaga prin acelu institutu de dieceseloru si delegatiuniloru r. catholice din Ger»
Marte publica o nota circularia, subscrisa de toti
invetiamentu. Spre a cun6sce acestu scopu si efectulu mani’a prusiana, si t6te dotatiunile din midiufocele
membrii noului ministeriu. Prin acbsta cercularia
acelui institutu subventionatu, n’avemu decatu se noulu guvernu notifica comitateloru, districteloru, statului, care au se incete indata la toti, cari nu
privimu la tinerii, cari au absolvitu studiole in cercuriloru si cetatiloru, ca a luatu in mana fre- voru ascultâ de legea ndua besericdsca prusiana; si
acelu gimnasiu. Aceştia suntu cei mai declaraţi si nele guvernării, le face atente la respectarea legi­ numai, ddca episcopii se voru obligâ in scrisu, ca
neimpacati inimici ai statului maghiaru, ai legiloru loru, care este fundamentulu fia-cărui stătu si spera voru observă legea statului, li se voru restitui do­
si institutiuniloru maghiare, cu unu cuventu a totu ca va intempinâ spriginulu necessariu la toti pas- tatiunile ; inse ddca cumva -si voru revocă br’ obli-
ce este maghiaru. Din acbsta sc61a au esitu si gulu datu in scrisu, ori voru lucră in contra legi­
sii ce i va întreprinde. In nr. prossimu vomu pu­
scriblerii dela „Transilvania* si „Orientulu*, cari blică intrbga acbsta cercularia. loru n6ua, atunci se se depună din episcopia prin
prin mintiuni si mistificatiuni invenindza sentiemin- sentintia judecatordsca. ^Icca resbellulu cu patrafi-
tele unei naţiuni intregi. De acestu spiritu suntu rulu e gata si Prusi’a vre a intrebuiutiâ strictetia,