Page 14 - 1875-03

câ se speria lupii cu pelea oiei, ca-ce Franci’a va intielegeri cu adversarii sei seculari, cu împilatorii< toriu pre sbm’a bisericei ev. si ibta intieleptii opi-
da t6te Papii, câ se-lu aiba alliatu in contra Pru­ sei, apoi acelu poporu a fostu si este poporulu rom. dului nostru, ce conclusu an adusu in 26 Novembre
1873 sub nru prot. 2 9 6 :
siei, candu va luâ revanchu se-si resbune, ceea ce Vediendu-se inse necontenitu desconsideratu in con-
1. Comitetulu intrunitu cu oficiulu opidanu,
nu e departe, pentruca si asiâ Prusi’a vre se an­ ditiunile sale de esistintia, va trebui in fine si a-
esprima prin conclusu, ca densulu nu se privesce
ticipeze resbellulu. — cestu poporu se-si pbrda pacienti’a.
in nici unu modu deobligatu sbu indetoratu (cre­
In F r a n c i ’ a republicanii au reesitu cu or- In numerulu prossimu vomu incepe cu publi­ demu dieu) spre a dâ ce-va sbu prestâ ce-va bise­
ganisarea definitiva a republicei. In 25 Febr. a. carea respunsului d-lui Yaida după traducerea „Fe- ricei gr. or. locale ) din acelu temeiu, pentruca )
2
3
c., după ce adunarea naţionale din Yersailles a vo- deratiunii.* biseric’a evangelica realităţile, ce le posede câ ste-
4
tatu legea senatului, a primitu cu maioritate de pana le-au acuiratu intr’o vreme, ) pre candu bis.
gr. ort. nici au esistatu in Cincu-mare si priu ur­
174 voturi si totalulu legiloru constituţionali. Re­
C i n c u - m a r e , in Fauru 1875. mare din acestu tempu (etiam si cornutos) nu se
publicanii si insusi Gambetta s’au sciutu folosi 5
(Capetu.) pbte deduce cu efectu nici unu feliu de egalitate )
de practica politica, dejocandu siretiele si parali- de dreptu. Ach Liebchen AVas Avillst du noch
Spre esemplu preotulu romanescu din comun'a
sandu încercările monarchistice. mehr! ? — . . . .
N. au cerutu, câ si elu sa mane rimatori in nu-
Mac-Mahon presied. pe 7 ani chiamâ pe Buf- Mai departe protestbza c o n t r a arogantei )
G
meru egalu cu celu luteranu la ghinda. — Eata
fet se compună nou ministeriu, inse elu in 1 Martiu controlări a bisericii gr. or. in privinti’a drep­
ce conclusu au adusu representanti’a comunala:
fii alesu presiedente adunarei. — „Dem evang. Pfarrer, ist es gestattet, nur, tului comitetului opidanu de a dispune liberu si
I s p a n i ’ a se consolidbza, pana si mares. Se- weil es ein altes historisches Recht ist ), dass der- după plăcu cu proprietatea sea. (Totuşi nu vi s’a
x
sfetitu, deşi a-ti tramisu deputatiune pre spese
rano a aderatu cu omagiulu seu noului rege Alfons, selbe immer das sogenannte doppelte Biirgerrecht comune! ?)
care intră in relatiuni recunoscute cu suveranii besessen „ZAvei Schweine in die Echelmastung zu
treiben. Dem gr. ort. Pfarrer dagegen ist es ge­ Acestea si alte dispusetiuni ale confratiloru
Europei. sasi dovedescu pana la evidenţia, ca ei numai la
stattet, wie jedem anderen Burger nur ein Stîick * 2 )
sarcinile publice ne făcu partasi egali, precandu
Borstenvieh in die Eichelmast zu treiben.* — Ve-
dbti dloru dela „Tageblatt* ca si aci josu se eser- inse ceremu egala parte din folbsele comune atunci
„Romanii din Transilvanii. 44 citbza egal’a indreptatire totu in cugetulu d-v6stra. se abatu dela mesur’a proporţionala, cu care ne
inpartu sarcinile publice preste totu, si dicu, ca
Sub acestu titlu a aparutu lun’a trecuta in trei — Poftimu resolutiunea de susu in a dbu’a in- noi nu avemu dreptu istoricu, câ ei, nu amu Jfostu
numeri successivi ai diariului „Kelet* din Clusiu stantia: inaintea loru aci in fondulu regiu, care este esclu-
B e s c h e i d.
unu ciclu de articli din pbn’a zelosului barbatu siva proprietatea loru si noi suntemu „parias* ai loru.
Da lăut Bericht des Ortsamtes ) vom . „ .
3
L a d i s l a u Y a i d a , câ respunsu la nisce atacuri — Atari concepte domnescu si astadi in capetele
Z. . . die Communităt Ihnen (adeca preotului rom.)
îndreptate contra persbnei d-sale si a redactorelui confratiloru sasi in finea secuiului alu XIX numitu
eine Gleichberechtigung mit dem ev. Pfarrer nicht secululu luminării si egalei îndreptăţiri. —
„Gazetei Transilvan.* si publicate in nr. 27 a. c. zugestehen, und ein grOsseres Recht ) wie alle
4
alu numitului diariu maghiaru. iibrigen Ortsbiirger beziiglich der Eichelmastung, Confraţii sasi cu mare emfasa se falescu, ca in
fundulu regiu n’au esistatu jobagi si apoi ei si
Aceşti articli au aparutu apoi, totu in limb’a nicht einrăumen will, so kann Ihrem Gesuche keine astadi inca albrga după teritoriulu Branului si Tâl­
maghiara, si in brosiura separata subtitlu: „ U n u Folge gegeben Averden.* etc. maciului si-i atribuie caii ficaţi un ea de foste supuse
c u v e n t u r o m a n u c u i n t e n t i u n e b u n a . * In Altu casu: Preotulu „C.“ administrbza de unu loru in conditiuuea de jobagi. Nu numai acestea
tempu indelungatu si parochi’a din „S.* devenita
acestu respunsu d-lu Yaida desfasiura cu multa cu- teritbrie ci si pre locuitorii din scauuele^si distric­
in vacantia si s’a rogatu, câ densului sa-i fia con-
noscintia tbte căuşele nemultiumirii natiunei romane tele din fondulu regiu. unde suntu in maioritate, i
cesu a luâ parte la folbsele comunali câ si preotului
cu sistemulu actualu si cu potestatea ungurbsca, defunctu si anume a capetâ si cuantulu de lemne tractbza ei, câ pre eloti, si nu voru a esecutâ egal’a
indreptire, ci o calea vedieudu cu ochii in pitibre.
esplica unguriloru si li arbta in colorile cele ade- din padurea comunala:
— Ei voru la aparintia a trece de liberali si tole­
verate t6te aspiratiunile, tendintiele si pretensiunile Z. 260-1874. ranţi si apoi in realitate după cum amu aretatu
juste si leali ale Romaniloru si apoi intr’unu modu •• B e s c h e i d. voiescu numai se domnbsca si se asuprbsca pre cei­
plinu de demnitate, cu date positive a-mana, cu „Nachdem lăut Bericht des Schonberger Orts­ lalţi. Ei voiescu se fie liberi si nu sciu sa fia
tactu si prudintia demasca si da de golu tendin­ amtes dto. 20 Iăuner 1874 angesprochenen Bene- drepţi. — Ei nu voru a pricepe, ca libertatea fara
basa morala fara dreptu si dreptate este instinctulu
tiele de maghiarisare si poft’a nesatibsa de supre­ fizieu aus dem Grunde venveigert, Aveil Sie nur
maţia a neamului ungurescu si in fine li pune in einstAveilen bis zur definitiven Besetzung der Pfarrer unui animalu rapace. Intre bmeni nu pbte esistâ
(firesce ca numai atât’a — dara 2 ani au trecutu libertate fara dreptate. — Dreptatea consiste iu
vedere reulu si periclulu ce p6te se isbucnbsca din recunbscerea si respectarea drepturiloru altor’a. —
acuşi) mit den kirchlichen Funktionen betraut. nicht
acbsta nenaturale stare de lucruri.
in der Gemeinde Avohnen und daselbst kein Bilrger- Cu acestea incheiamu corespondinti’a nbstra cu
Adeverurile ce d-lu Vaida le-a pusu in vede­ recht haben ), so kann diesem Gesuche nicht will- aceea credintia, ca amu satisfacutu numai unei
5
rea publicului ungurescu, suntu mai pre susu de fahrt Averden.* detorintie de cive alu statului, dbca amu propasitu
orce contestare. Inse cu tbte aceste ungurii nu Este de insemnatu, ca parochi’a Siulumbergu cu energia contr’a mistificarei cauaei din cestiune
do atatu de mare importantia peutru toti locuitorii
numai ca nu recunoscu a fi pecatosi si nu voru a- se administratbza din 30 Aprile 1873 de preotulu
nesasi din fondulu regiu, citandu inca odata res-
pretiâ bunele intentiuni ale unui adeveratu fiiu alu O. din M. — Asiâ pricepu confraţii nostrii saai criptulu aulicu de susu.
egalitatea in dreptu, si ei o esercbza după cum
naţiunii romane, ale unui bunu si sinceru patriotu,
amu aratatu mai susu in fapta, si dbca se incumetâ „Residui proventus ad erigendas scholas et
ci ei le respingu cu prefăcută indignatiune. Din
cine-va dintre romani a recurâ mai departe, pentru ecclesias in locis sive saxonicis sive valachicis prae°
intentiunile bune si sincere ale d-nului Yaida castigarea in fapta a dreptului nostru, „comunişti* sertim t a l i b u s , q u i p r o p r i o s a l l o d i a l e s p r o ­
făcu tendintie daco-romaniste si cu pertinacitate ne numescu. — Auditi horibile. — v e n t u s e x i g u o s v e l n u l l o s h a b e n t — cou-
tindu a-si justifică procederea loru facia de romani, Altu casu din cele fbrte numerbse: vertendi sunt.* Yideant consules! — Diximus.
pre cari nu incbta a-i consideră de cei mai neîm­ Biseric’a gr. ort. din Cincu-mare au cerutu Mai mulţi membrii ai sinodu­
păcaţi inimici ai statului maghiaru si presto totu locu de biserica ) curte si gradina parochiala lui parochialu. „T. R.*
6
ai neamului ungurescu. Si pentru ce calarescu ei dintr’unu pamentu intravilanu numitu „gradiu’a
cailoru* protestandu conty’a traficarei acestui teri-
necontenitu pre aceste insinuatiuni? Pentru ca nu­
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA
mai prin asemeni futile proteste voru a-si motivă
*) Ibta nevoi’a de dreptulu istoricu, privilegiu conformii decisiuniloru luate in sessiunea s’a din anulu 1874,
procederea de împilare si despoiare, ,ce de secuii o publica urmatoriele concursuri:
ruginitu nici de scdbe vrednicu. ce recunbscere afla
urmbza sistematicu facia de poporulu romanu. ( U r m a r e . )
si acum candu egal’a indreptatire este radicata la
Credemu a face unu bunu servitiu publicului valbrea de lege — Ibta esclusivismu .sasescu pre
romanu, dbca vomu reproduce intregu acestu res­ fatia doveditu. C . P r e m i u A . O d o b e s e u .
Fiendu ca la terminulu de 15 Iuliu 1874,
punsu, care, precum insu-si d-lu Vaida obsbrva, nu 2 ) Da bre de ce asia. Mai multa ocupatiune
este unu actu de afacere privata personala, ci unu are dara in afacerile bisericesci preotulu lut. decatu. defiptu prin a dbu’a publicaţiune a acestui concursu,
adu de interessu publicu nationalu. Amu amenatu celu rom. care din urma nu posede capelanu si
totu trebuie sa-si implinbsca oficiulu seu celu im- *) Adeca cu totii dela micu pana la celu mai
in adinsu publicarea lui, pentru ca amu asteptatu
preunatu cu mare responsabilitate, ca fratele seu in mare in solidum.
lemurirea situatiunii; amu asteptatu constituirea 2 ) Dara bisericii ev. si preotului luteranu, v’a-
Christosu preotulu si caplanu celu ev. — De unde
noului guvernu înaintea caruia voiamu se improspe- apoi diversitate in usanti’a drepturiloru. — ti aflatu obligaţi, preste porţiunea canonica însem­
tamu acbsta afacere si se-i damu a mediiâ mai 3 ) Reportulu comitetului n’aru trebui se fia nata si lbf’a anuala de mai multu de 2000 fi. pre
seriosu câ celelalte cinci ministerie premerse asupra datatoriu de cinosura si prefacutu in resolutiune, anu, ai mai dâ intrbga gradin’a cailoru preste 13
jugere. Ast’a este dreptate, egalitate in dreptu?!
„Cuventeloru unui romanu cu bune intentiuni,* ci legea positiva care nu cunbsce prerogative.
— Bine bine. — Romanulu tiene minte. —
care in urig’a unei indelungate esperintie a ajunsu 4 ) Yedi bine, en cugetative pre preoţii ev. in 3 ) Gospodl pomilui! Ce pocituri suntu acestea
a nu mai pune nice unu pondu si cu atatu mai starea celoru romanesci si ce ve-ti dice apoi la aserţiuni!!! —
astfeliu de blasfemii?! —
pucinu a mai speră ceva dela sentiulu de dreptate 4 ) Ore mai nainte de ce a-ti venitu din Flan-
5 ) Ce temeiuri condemnavere si batjocoritbrie
si ecuitate alu unguriloru, pentru ca s’a convinsu dri’a!? dbra le-a-ti adusu in spate!
de clerulu nostru si anume pentru preotimea nbstra 5 ) După noţiunile domniiloru vbstre, cercurn-
amaru, ca dinsii suntu neaccesibili de asemeni no­
Dara nici in Schlaraffenlandulu celu ruginitu atari spectiloru si prudentiloru, firesce ca nu.
bile sentieminte. Dbca a esistatu candu-va vre unu motive nu potu obveni. — 6 ) A cere ce ti-se compete după lege, nu-i
poporu, care se fi facutu si cele mai estreme în­ 6 ) Biseric’a gr. or. in Cincu-mare se afla afara arogantia cu atat’a mai pucienu îngrijirea, ca cele
cercări de a se impacâ pre calea păcii si a bunei de orasiu, este crepata si amerintia cu ruinarea ei. comunale se nu se resipe orbesce. —