Page 15 - 1875-03

nu s’a presentatu neci unu concurente, se republica m i c u s i e c o n o m i c u alu principaliloru localitati, 3. Determinarea gazeloru hydrocarburice, sulf-
concursu pentru cea mai buna lucrare istorica asu- unde se afla petroliu si carboni fossili, din jude­ hydrice, a azotului, hydrogenului, acidului carbo­
pr’a originei Daciloru, cuprindiendu: ciele Prahov’a si Damboviti’a, se cere dela concu­ nicu si ossygenului prin metodulu gazometricu alu
I. Cercetări asupr’a popăraloru, cari au locuitu renţi : lui Bunsen.
tierrele romane d’a stang’a Dunărei mai iuainte de 1. In g e n e r e , studiulu petroliului indigenu, '4. Determinarea acidului sulfuricu si acidu­
concist’a acestoru tierre de catra imperatorulu Trajanu. pecur’a, căr’a de pamentu, oliulu terrosu fossile, in lui silicicu pre cale ponderabile.
Aceste cercetări voru fi îndreptate: cea ce privesce constitutiunea, compositiunea si pro­ 5. Determinarea combinatiuniloru de ferru
1. Asupr’a geografiei antice a Daciei, din prietăţile lui chimieo-technologice, esploratiunea si pre cale volumetrica.
tempulu anteriore asiediamenteloru romane d’in- aplicatiunea industriale împreuna cu derivatele lui. 6. Determinarea baseloru alcaliloru de pa­
tr’ens’a; 2. In s p e c i e : a) Determinarea proprieta- mentu si a causticeloru spectoscopice, său pre cale
2. Asupr’a originei, denumiriloru si distinc- tiloru fisice ale petroliului indigenu, comparatiune ponderabile, său câ a alcaliloru fisse prin volu-
tiuniloru etnografice ale popăreloru, cari au locuitu cu petroliulu americanu si europeanu din alte state. metria.
aceste tierre; b) Ce constitutiune si ce proprietăţi au pro­ 7. Determinarea metaleloru după metodulu lui
3. Asupr’a religiunei, institutiuniloru, legi- ductele de destinatiune ale petroleului la tempera­ Bunsen.
loru, usuriloru si gradului de civilisatiune ale ace- tura 120 Celsius pana la 350 c.; gruparea aces­ 8. Idem acideloru organice său anorganice după
loru pop6re, avendu-se in vedere si monumente de toru producte si determinarea cantitativa după vo- Fresenius.
ori-ce natura, ce s’au potutu pastrâ dela densele. lumine si procente, — aplicatiunea loru. 9. Determinarea si calcululu cantitatiloru in
Asupr’a vestigieloru remase din limbele loru, c) Determinarea producteloru licide cele mai totale ale corpuriloru fisse.
concurenţii voru trebui se estraga noţiuni pre catu volatili, adeca a‘ ethereloru petrolinei, — proprie­ 10. Calculele dateloru cantitative ale corpu­
se p6te mai complete din auctorii antici (Elleni si tăţile si aplicatiunea loru.
riloru, in parte si ale corpuriloru necombinate, in
Latini), cari au attinsu aceste subjecte, si totu de- d) Petroliulu indigenu coutiene parafina? De­ cifre originali.
una data se supună la una critica comparativa plina terminarea cantitativa. 11. Calcululu cantitativu alu dateloru obtienute
de atenţiune t6te opiuiunile principali emisse de in- e) Petroliulu indigenu contiine n a f t a l i n a ? din corpurile combinate.
vetiatii istorici si archeologi moderni asupr’a mate- Determinarea cantitativa.
rieloru din programa. f) Petroliulu său smăl’a contiine producte din 12. Calcululu gazeloru obtienute, atata alu
Printr’unu asemine studiu, concurenţii voru grup’a alcaliloru monoatomici din seri’a a 7-a, celoru libere, catu si aceloru combinate său semi-
combinate.
trebui se-si formedie una opiniune critica, pre care adeca thenolulu, benzin’a, acidu carbonicii, phery-
13. Calcululu corpuriloru fisse si alu acide­
o voru intemeiâ pre argumentele scientifice. lamina? Determinarea loru cantitativa si consti­
loru, cum si alu gazeloru in compositiune, după
II. Scrierea va avă una distributiune siste­ tutiva.
10
cum se afla contienute in apa, socotitu din 100 ,
matica, ea va fi redessa, in limb’a romana, cu unu g) Contiene smăl’a de petroliu, inainte său după său din 1000 100 parti apa, său de una oca.
stilu curente si limpede. Tostuiu dissertatiunei va estragerea parafinei, gaze hydrocarbure ? cari se
14. Studiulu terrenului, său geologi’a fontanei.
avă una intendere aproximativa câ de 200 pagine potu intrebuiutiâ câ luminatoriu aeriferu? In ca-
in octavu de tipariu cu litere g a r m o d . Calitatea sulu afirmativu se se essecute determinarea canti- 15. Flor’a impregiurulu fontanei.
16. Istoriculu.
si estensiunea noteloru anexate la testu suntu lă­ ,ativa si calitativa a acestoru producte gazăse.
sate la dispositiunea auctoriului. descrierea in modulu celu mai practicu a aparate- (Finea va urmâ.)
III. Manuscriptele voru fi tramise la delega- oru de estragere a gazeloru combustibili, lumina-
tiunea societatei academice curatu prescrise de mana ,6rie, pentru aplicatiunea câ gazu de luminatu ae-
străină, fora a portă numele auctoriului, ci numai ri.ficu in industria (usin’a de gazu aeriferu de pe-
Aimttcîu literari».
una devisa scrisa atatu pre manuscriptu, catu si ;roliu).
pre unu alaturatu plicu sigilatu, care va conţină h) Contiene petroliulu indigenu său smăFa de „ T r a n s i l v a n i ’ a , “ făi’a associatiunei tran­
numele si adress’a auctoriului. petroliu corpuri de natura desinfectante ? In stare silvane pentru literatur’a poporului romanu, esse
Dissertatiunile voru fi judecate de societatea nativa său după ăre-care preparare? acumu in alu 8-lea anu, sub îngrijirea comitetului
academica, care va decerne premiulu acelei’a, care i) In ce modu si cu cari mediulăce se p6te de douisprediece si redactiunea secretariului GL Ba-
va fi recunoscuta, ca satisface t6te conditiunile pro­ stinge mai completu si mai curende gazulu fluidu ritiu, in 36 pana la 40 căle de 4° mare pe anu.
gramei. de petroliu inflacaratu (spre exemplu incendiulu
Acea făia, pe langa ce publica mereu la documente
IV. Terminulu pusu, candu manuscriptele con- produsu prin acestu corpu, anume: photoger’a, pi-
curentiloru au se fia tramise societatei, este 30 Iu- nolin’a, etc.). vechi, din care cele mai multe stau in legătură
strinsa cu istori’a năstra naţionala, ne da si ocasiune
liu 1877. III. Pentru s t u d i u l u a p e l o r u m i n e r a l i
Manuscriptele venite in urm’a acestui terminu d i n 1 5 f o n t a n i se ceru: câ se urmări mu desvoltarea vietiei interne naţionale
nu se voru luă in consideratiune. A. Operaţiuni de procedere de essecutatu la preste totu; se intrevedemu si aspiratiunile loru
5. Premiulu destiDatu pentru cea mai buna isvoru (la faci’a locului): pentru cultur’a latina; abstracţiune facendu de tăte
lucrare este de lei noui 2000, p)us procentele ace- 1. Prenderea gazeloru libere, cari se degagia fluctuatiunile politicei, care n’au se influintiedie nici
atoru-a pana la acea epoca.
din fontana (in flacăne său tuburi închisa prin cercetările istorice, precum nu influintiădia pe cele
D. P r e m i u d i n f o n d u l u A . F e t u s i d i n o h a l u m e a u x ) in numeru de 2 — 4 . strictu scientifice.
e c o n o m i e l e s o c i e t a t e i . 2. Receptiunea apei pentru determinarea aci­ In anulu acesta decurge publicarea de d o c u ­
dului carbonicu liberu si semiliberu si ale loru corn»
I. Unu premiu de 4000 lei pentru confecţio­ m e n t e s i m e m o r i a l e , care începu cu anulu
narea celei mai buna charta geologica a doue jude- binatiuni după metodulu lui Recenius. epocale 1848 si fora care nimeni nu potă nici scrie
cie ale României, din care unulu de dincăce si al- 3. Receptiunea apeloru minerali pentru de­ istori’a tempuriloru năstre, nici va intielege intem-
tulu dincolo de Milcovu. terminarea corpuriloru fisse, organice si anorganice. plarile posteriăre din din tempulu presentu.
II. Unu premiu de 2000 lei pentru studiulu 4. Determinarea cantitativa a acidului suify-
geologicu, chimicu si economicu alu principaliloru lo­ dricu, liberu si dissolutu; in casulu/candu s’a con- Recomendamu acăsta făia istoriciloru si totu-
calităţi, unde se afla petroliu si carboni fossili, in statatu calitativ’a presenti’a lui. roru literatiloru noştri, cari se ocupa de cultur’a
judeciele Prahov’a si Damboviti’a. 5. Determinarea sulfo-metaleloru la faci’a lo­ generala a natiunei intregi.
III. Unu premiu de 1600 lei pentru studia- cului prin gazometria. Pretiulu „Transilvaniei* este pe unu anu nu­
rea si analisarea apeloru din 15 fontane ale tierrei. 6. Determinarea sulfideloru. mai 2 fi. pentru membrii asociatiunei, 3 fi. pentru
Terminulu concursului pentru fia care din a- 7. Determinarea corpuriloru organice volatili nemembrii, ăr’ in afara 1 galbinu, cu posta, si se
ceste lucrări e defiptu la 15 Augustu 1875, pana (după Frenis). păte abonâ deadreptulu la comitetulu associatiunei
candu concurenţii au se si tramita elaboratele loru 8. Determinarea său prenderea apei după in Sibiiu, la redactiune in Brasiovu, său prin posta.
catra presiedentele societatei, cu acelea-si formali­ Bunsen in flacăne cu amoniacu, chloru c a l c i u m
tăţi ce s’au prescrisu mai susu si pentru alte ob­ s ă u c h i o r b a r y u m . Exemplare din cei 7 ani trecuti se afla legate,
iecte puse la concursu; manuscriptele venite mai 9. Presenti’a combinatiuniloru de protossige cu optu lei noui unulu, său 3 fi. v. a.
tardiu de 15 Augustu 1875, său fora formalităţile de ferru, cari trebue determinate volumetrice la
cerute, nu se voru acceptă. faci’a locului prin hypermanganatu de potassia.
P r o g r a m e l e pentru aceste lucrări suntu: 10. Determinarea temperaturei in dâue dife­
I. Pentru s t u d i u l u g e o l o g i c u alu unui rite periăde si de trei ori pe di.
judeeiu concurentele e datoriu: 11. Idem temparaturei esteriore. Parastas». B l a s i u 4 Martiu. Sam-
1. Se faca descriptiunea orografica a jude- 12. Idem proprietatiloru fisice. beta s’a tienutu liturgfa cu parastasu pentru repau-
ciului. 13. Determinarea proprietatilorn chimice. sulu eternu alu br. HSasslâia Po|)j)U. A ce-
2. Se arete ce terrenuri si ce strate se ga- 14. Analisea calitativa a corpuriloru gazăse,
sescu in acelu judeeiu, indicandu natur’a locuriloru a corpuriloru organice volatili si nevolatili si cor­ lebratu Exc. S’a metropolitulu cu intregu capitululu
fia-cărui stratu si fossilile pre cari se basădia pen­ puriloru neorganice fisse. metropolitanu. Publicu numerosu luă parte la ser-
tru determinarea loru. 15. Remasiti’a corpuriloru fisse trebue teter- vitiulu tristu. — Officialii lipsiră, de securu pen­
3. Se se faca un’a secţiune longitudinale si minata după metodulu lui Bunsen (Roşeau). tru ca nu au fostu incunosciintiati.
alt’a transversale a judeciului, precum si sectioni 16. Receptiunea si analisea siediementului — Miercuri in 24 Febr. s’a inmormentatu
de diferite accidenti ale crustei globului ce se potu fontanei.
M i c h a i u T i p o g r a f u , unu orasianu activu alu
află in acelu judeeiu. B. Operaţiuni si procederi de essecutatu in opidului Blasiu, cu spiritu intreprindietoriu. —
4. Se faca chart’a geologica a judeciului. laboratoriu. Fia-i tieren’a usiăra!
5. Se aduca una collectiune de rocele carac­ 1. Determinarea pondului specificu.
teristice. 2. Determinarea iodului, bromului, chiorului
II. Pentru s t u d i u l u g e o l o g i c u , c h i ­ pre cale volumetrica.