Page 17 - 1875-03

g a z e t a n u m im

Qazot’a ese de 2 ori: Joi’a si Dumineca, 8e prentuuera la poştele c. si r., si pe la
F<5i'a, candu concedu ajat6riale. — Pretiulu: ^sairslga DD, corespondenţi. — Pentru serie 6 cr.
pe 1 anu 10 3., pe Vs 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. mfilSmRas Tacs’a timbrala a 30 or. de fiacare pa-
v. a. pe unu unu sdu 2 /g gălbuii mon. sunatdriş. blioare.
s

Mr. 18 Ir&sioTO 18|6 Martin 1875.

Tisza s’a intrepusu cu t6ta influinti’a poterii si pu- caror’a nu li potemu da crediementu. Se dice
ISrasiovtl, 5/17 Marte 1875. setiunii sale, inca s’a votatu fora mari dificultăţi. adeca, ca junele rege Alfonso, vediendu ca nu-i

Schimbările ce s’au petrecutu in guverniu si La desbaterea bugetului instrucţiunii publice este cu potintia a restabili pacea si ordinea in
partitele unguresci au produsu o schimbare si in deputatulu U g r o n interpelă, pre ministrulu Tre- tidrra, ar’ avd de cugetu se abdice. La acdsta
fort, ca ce mesure a luatu sdu cugeta a luâ facia faima potemu se facemu observatiunea, ca numai
sinulu asiâ numitului clubu alu deputatiloru naţio­
de „subventiunea ce corpurile legiuitârie ale unui unu Amadeu potii se faca asiâ ceva.
nali. Diariulu „Albina* ni comunica, ca in 9 si
10 Marte a. c. deputaţii, cari mai suntu membri stătu vecinu votara gimnasiului romanu din Bra- — Asemenea se respandl faim’a si despre ab­
ai clubului nationalu, tienura conferintie si consul- şiovu?* — La acdsta interpellatiune ministrulu dicarea regelui Greciei, in loculu caruia Bismark
respunse, ca a facutu dejâ passii necessari, eâ a- ar’ candidâ pe ducele de Nassau.
tatiuni seriâse si după desbateri mature luara ur-
cdsta a b n o r m i t a t e se incete. Fiindu inse affa- Londra 10 Marte. Lord Derby refusa d’a
inatdriele conclusuri:
cerea acdst’a de o natura fbrte delicata, se r6ga se comunică parlamentului corespondintiele relative la
„Recunoscundu, ca calamitatea financiari» si
fia dispensatu de a da desluciri mai detaiate, inse tratatele comerciali dintre poterile nordice si prin­
administrativa in tidra este atatu de generale si ape-
asecura pre interpellante si pre intrdga camer’a, ca cipatele dunărene.
sat6ria, incatu traganarea delaturarii ei invdlve celu
va starul, câ se incete acestu amestecu alu unui
mai mare periclu pentru tidra si popbra; — ca
stătu strainu in afacerile interne ale statului ma-
dâra este o detorintia patriotica a fia-cărui ceta- Cercnlari’a noului ministeriu.
ghiaru. — Precum vedemu din diaristica si din
tianu, a nu ingreunâ, ci după poteri a usiurâ gu­
cele ce se petrecu in camera, domnii unguri suntu F6i’a officiale „Budapesti Kozlouy* dela 9
vernului implinirea ingageminteloru, espressu luate
tare inversiunati facia de gimnasiulu romanu din Marte publică urmat6ri’a nota cercularia îndreptată
asupra-si, pentru delaturarea catu mar curenda a
Brasiovu. — După a n6stra părere ei ar’ lucrâ
calamitatii; de noulu ministeriu ungurescu catra t6te comitatele,
multu mai intieleptiesce, ddca facia de asemeni lu­ districtele, scaunele si cetatile din tidra, adeca:
Punendu mai departe pretiu pre seriositatea
cruri s’ar’ aretâ mai pucinu furibundi si mai pu- Fiindu chiamati la guvernulu tierii prin decretu
promissiuniloru noului guvernu in privinti’a aplică­
cinu vehemenţi, ca-ci prin o procedere atatu de ne- prea gratiosu alu Maiest. Sale c. r. apostolice, ne
rii cu rig6re si loialitate a toturoru legiloru esis-
calificabile chiaru dinsii suntu cei ce agita si irita grabimu a notifică municipieloru atatu acdst’a, catu
tinti, prin urmare si a celoru in favdrea (?!) na-
spiritele. Nu este consultu a cautâ nodu in pa­ si impregiurarea, ca noi amu luatu dejâ in mana
tionatitatiloru nemaghiare, si astfeliu sperandu, ca
pura si a aflâ tendintie nepatriotice acolo, unde in frenele guvernării.
so va pane stavila multeloru abusuri si volnicii, de
fapta nu este vorb’a decatu de cultur’a, de morala, De buna sama municipiele comitateloru, dis-
cari pana acum a avutu poporulu preste totu si
loialitate si patriotismu. A dice, ca in institutulu tricteloru, scauneloru si orasieloru au cunoscintia
pop6rele nemaghiare in deosebi a suferi:
romanu din- Brasiovu s.a. efesou generatiuni inimice despre referintiele patriei ndstre; si cunoscute suntu
Clubulu nationalu ad6pta pentru durat’a acestei statului maghiaru, tiu este decatu o insinuatiune si acele momente grave, intre cari detorinti’a pa­
sessiuni acea atitudine loiale facia de staruintiele
reutatiâsa si provocatâria, ca-ci noi nu credemu, câ triotica ne-a indemnatu a luâ in mana conducerea
guvernului in privinti’a financieloru si a reformeloru
in ori care institutu curatu ungurescu se se crdsca affaceriloru tierei.
administrative, incatu nu numai ca nu va î n t r e ­
tineri cu sentiemente mai patriotice câ aici. Pen­ Amu fostu si suntemu inca convinşi, ca dificul­
p r i n d e n i m i c a , ce ar’ potd se impedece sdu în­
tru aceea nice nu credemu, ca furi’a si nesocotinti’a tăţile si calamitatile financiari si de administratiune
greuneze activitatea guvernului in acele direcţiuni,
se duca lucrulu pana la estremitate» numai asiâ se voru potd delaturâ si vindecă iute
ci i n c a v a s p r i g i n l atari propuneri ori unde
si radicalu, dâca voru pune umeru la umeru toti
le va află corespundietârie scopului; dra incatu pen­
acei patrioţi, cari suntu de unu cugetu si de o
tru pretensiunile sale naţionali după program’a sa, O scire electrica dela Yien’a comunica, ca
sentire in privinti’a acestoru cestiuni urgente si
acele in principiu remanendu nealterate, —- deo­ Domnitoriulu va plecâ in 2 Aprile spre a cercetă
ardiente.
camdată va aşteptă se vdda actele positive ale nou­ Dalmati’a, si inca in 4 Aprile va descalecâ in
Deci noi ni-am tienutu de prim’a detorintia a
lui ministeriu, pentru câ conformu acelor’a se-si Yeneti’a, unde va conveni cu regele Italiei Yictoru
esoperâ si consolidâ uniunea toturoru spre acestu
normeze pasirea mai departe spre scopulu realisarii Emanuilu, spre a intdrce vediut’a ce acest’a i-o
scopu si vomu nisul câ ea se se promdve si la-
aceloru pretensiuni. fece in Vien’a pre tempulu espusetiuuii. — Din
tidsca si mai departe. — Pana atunci inse, candu
Clubulu remanendu in solidaritate, va justifică acestu incidentu politicii făcu multe combinatiuni, legislatiunea va potd luâ mesurele necessarie in in-
cari inse tdte se reducu la armoni’a si solidaritatea
acdsta tienuta a sa facia de alegatori, si la tempu teressulu comunu, ne tienemu de detorintia a aplică
ai locu potrivitu, cerendu necessitatea, i va da es- acestoru duoi suverani facia de lupt’a cu Yaticanulu. si lasă se se aplice legile esistente.
pressiunea.* Totu firulu electricu ni anuncia din Yien’a, Respectulu inaintea legiloru este unic’a base
ca legea despre salariele professoriloru la infiintiand’a
Ya se dica, deputaţii naţionali s’au cam fa- secura a fia-carui stătu; este postulatulu neevita-
universitate din Cernăuţi, precum si creditulu suple-
cutu guvernamentali. Mai nainte de a ne pronun- bilu alu unei bune administratiuni, alu securităţii
mentariu pre an. 1875 pentru acdsta universitate
ciâ inse asupra acestui evenimentu, amu dori se pers6nei si a proprietăţii, alu salutei patriei, alu
s’au votatu in siedinti’a dela 13 Marte a camerei
acimu, ddca acdsta alipire catra guvernu s’a efep- maltiumirei civiloru; este conditiunea neaperata a
deputatiloru din Vien’a. Cu acesta ocasiune s’a
tuitu in urm’a unoru asecurari prealabile, sdu ca ordinei in financiele statului, a esistintiei fia-carui
acceptatu si resolutiunea referitoria la neamenata
deputaţii naţionali si-au oferitu concursulu loru din stătu, si cbiamarea n6stra este: a face in respec­
redicare a unei catedre de limb’a si literatur’a
motivulu, câ se nu li se mai dica, ca făcu oposi- tulu acest’a totu ce se pdte cere dela noi in sfer’a
romana la acea universitate. Asteptamu reportu
tiune sistematica si inimica statului si constitu- activitatii n6stre, si totu-odata a vegbiâ, câ si alţii
mai detaiatu in acdsta privintia, ca-ci audimu, ca
tiunii. se faca totu, ce in asta privintia legea cere dela
deputaţii Hurmuzachi si Dumba s’ar’ fi intrepusu
De altmintrelea conclusele reproduse mai susu dinsii. Si nu dubitamu, cumca comitatele, distric­
cu t6ta poterea cuventului, spre a face se se respec-
nu suntu testulu formulatu de clubu, ci numai spi- tele si orasiele ni voru da totu succursulu loru ■ in
teze interessele cele mai vitali ale maioritatii popo-
ritulu enunciatiuniloru clubului; cu t6te aceste inse asta privintia si credemu a avd dreptu si detorin­
ratiunii din Bucovin’a»
credemu, ca acestu spiritu nu este departe de for- tia a aşteptă si dori acdst’a.
m’a testuale. In patri’a n6stra administratiunea se baseza
Desbaterea speciale a bugetului decurge in ca- In fine succese si lui Mac-Mahon a pune pre in multe privintie pre autonomia; si este dorinti’a
mer’a deputatiloru Ungariei cu o iutidla electrica. peti6re unu nou ministeriu. Scirile mai recente n6stra, câ acdsta autonomia se se estinda si mai
Abiâ suntu optu dile de candu s’a inceputu acdsta comunica, ca noulu cabinetu s’a constituitu astfeliu: tare; inse acdsta dorintia a ndstra numai asiâ se
desbatere si bugetnlu este apr6pe votatu. Pentru B u f f e t t la afacerile interne, D u f a u r e la ju­ p6te implinf in conformitate cu interessele statului
curtea regdsca s’au votatu 4.650,000 fi., pentru stiţia, Say la financie, W al Ion la instrucţiune si maghiaru, ddca la fia-care autoritate vomu aflâ res­
cancelari’a cabinetului 74,295 fi., dra câ esegintie Meaux la agricultura. La celelalte reaorturi au pectulu de lege si vointi’a de a esecutâ si a aplică
pentru corpurile legiuitârie 905,173 fi.— Fondulu remasu miniştrii de mai înainte. iute si cu energia legile si ordinatiunile legali.
de dispusetiune, pentru care ministrulu de interne — Din Ispani’a se respandeseu soiri curidse, Aceste suntu momentele asupra caror’a atra-