Page 18 - 1875-03

gemu atenţiunea comitateloru, districteloru si ceta- natiunei maghiare professbza aceste principie catra B a i ’ a - d e - c r i s i u in 5 Martiu 1875.

tiloru. Noi din parte-ne vomu set se respectamu patria si catra propri’a loru naţiune — nepersecu- Un’a durata de timpu cam bunisibra este, de-
totu-deun’a drepturile singuraticiloru, ale corpora- tandu pre fraţii de alte naţiuni, candu si dinsii se candu cetescu „G. Tr.*; inse precum aparu cometii
tiuniloru si auctoritatiloru, inse totu-odata vomu folosescu de atari principie. de raru, asia pare-mi-se ca aparu si coresponden­
grigf, câ si singuraticii, corporatiunile si auctorita- Ce e nobilu, frumossu si sublimu, nu numai tele din capital’a Zarandului, ca-ce, cu greu pbte
tile se-si implinbsca detorinti’a conformu legii. atunci-lu stimezu, candu se afla intre productele dâ cineva de atari corespondente, din cari se se
Budapest’a in 2 Marte 1875. literaturei romane, ci in literatur’a ori si cărei pbta sci ceva despre starea lucrului de pre acolo.
Baronu Bela YVenkheim m. p.; Augustu Tre- naţiuni; si dbca partea aceea a cântecului „Fbti Si bre ce ar’ potb fi caus’a de asia pucinu se
fort m. p.; Bela Szende m. p.; Bela Perczel m. p.; dai* câ fiacare omu se fia omu si unguru, nece interesbza bmenii, ei pentru sine? pe candu ar’

Colomanu Tisza m. p.; Colomanu Szbll m. p.; Ba­ odata nu am declamatu-o cu plăcere, — pentru ce trebui, câ tbta întreprinderea sbu suferinti’a se se
ronu Ludoyicu Simonyi m. p.; Thomas Pechy m. p.; se nu potu si asta-di rosti unele versuri din „Szb- faca si lumii cunoscuta. Se pbte, ca cugeta, ca

Coflte Petru Peiaceviciu m. p. zat* cu deplina însufleţire? Nu e bre patri’a comuna dbca nu-su iu comunicatiune cu calea ferata suntu
pentru noi? Nu e dreptu ore, ca atatu pentru noi
isolati de lume, aflandu totu-odata a fi superfluu a
catu si pentru dvostra in lumea cea mare nu esiiste
„Romanii din Transilvani’a.‘ k mai aretâ publicului acea ce se mai intempla prin
altu locu decatu acestu-a, unde persecutandu-ne
acelu labirintu alu muntiloru apuseni. Se nu mai
„Publicandu-se in unulu din cei mai prossimi sbu favorindu-ne ursit’a suntemu detori a mori si
tacemu inse de adi in colo neci unii. —
numeri ai „Gazetei Transilvaniei* propunerea mea a trai? Si precum dvostra rostiti: „Hazâdnak ren-
Vediendu deci, ca in Zarandu tăcu respectivii
amintita si in diuariulu „Kelet* — care am facutu-o duletleDiil lbgy hive oh magyar* bre noi nu potemu
corespondenţi, cutezu eu a pune in ochii publicului
in adunarea comitetului comitatense din Clusiu, ca dîce: „patriei tale constantu fi credintiosu o romane!*
cetitoriu cateva passage despre starea poporului de
opiniunile separate si propunerile remase in mino­ Affirmatiunea aceea a dlui correspundinte, ca
ritate se nu se treca cu tacerea după usulu vetema- eu in diet’a de la Sabiiu cu occasiunea discussiuni- aici, candu totu-odata mi se da ocasiune a amentl
toriu de pana acum, ci sbu se se improtocoleze in loru a supr’a locului de resiedintia a tribunalului ceva si despre celebrarea parastasului pentru refri-
processele verbali sbu se se acluda la aceste, câ supremu am vorbitu in limb’a maghiara, o recunoscu geriulu sufletului reposatului br. Y. de P o p u .
astfeliu se se informeze si ministeriulu despre elle, si eu, ba inca marturisescu, câ in decursulu intregei Poporulu zarandanu — câ si in tbte părţile
se facil totu odata amintire si despre tienut’a acelei adunari am vorbitu mai multu unguresce de­ prin vitregimea aniloru nefructiferi, din ce au de­
membriloru romani ai comitetului comit. Clusianu, catu romanesce, ceea ce o făcu si asta-di in adunările venitu miseru, asta-di este mai miseru; de brace
intre cari si despre modest’a-mi persona. In nume- comitatense vorbindu mai desu in limb’a maghiara, elu de semenatu a semenatu locurile cele pline de
rulu 27 a diuariului „K>let“ in rubric’a „Revist’a decatu in limb’a mea materna. Btance, cari si in anii cei mai buni suntu reu pro-
diarieloru romane*, cine-va reproducandu in estrassu ducatbrie, br’ de strinsu n'a avutu ce stringe. A-
Acest’a este unu defectu alu mieu atatu de
articlulu amintitu, cu privire la mine si face urma- grulu e totu acela, br’ contributiunea mare ferbsca
cunoscutu, incatu si romanii cu tbta anim’a mi-l’au
toriele observatiuni: „Ne mirâmu, cum de Yasiliu Ddieu. Bietulu zarandeanu, câ se-si asigureze sub-
recunoscutu, pentruca dora prb bine sciu, ca de
Vaida de Soosmezo se considera din partea rornani- sistenti’a sa si a familiei, s’a imprumutatu, luandu
candu sum romanu, tocm’a asiâ iubescu mam’a
loru ultraisti in tempulu de acum, câ conducatoriu; bani cu interessu, a sositu tempulu de solvire, n’a
nostra, naţiunea, câ ori si care altulu dintre noi;
acelu Ladislau Yaida, care de ni aducemu bine avutu cu ce. A fostu improcessuatu si castigatu
dbca asiu sci ca dreptulu concessu prin lege relativu
aminte in an. 1848 cu atat’a însufleţire declamă: din partea creditorelui seu; inse ne avendu cu ce
la usulu limbei nbstre ar’ fi periclitatu — fiindu-ca
„Hazâdnak rendiiletlenul*; acelu-a, care uniculu plat! sum’a ce acumu e cuadrupla, prin advocatu i
cu nu me folosescu de bineficiele lui — de securu,
dintre representantii romani si sassi in diet’a de se essecutbza totu pana si cea de pe urma lingura
ca totu de a un’a numai romanesce asiu vorbi,
la Sabiiu in an. 1868—5 a vorbitu in limb’a asia, incatu acum cu famili’a e constrinsu a luâ
pentruca asiâ credu ca sunteti convinşi, ca de cum­
magiara, lui atatu de plăcută, in cestiunea resie- lumea in capu; creditoriulu seu asemenea; de bra­
va legea cu forti’a ne ar sili a vorbi unguresce
dentiei tribunalului supremu. Nu pricepemu deci ce advocatulu a ostenitu multu, a pusu multe tim­
atunci — a fara de unele cestiuni de unu interesau
cum de dlu Ladislau Yaida deveni intru-atata in- bre, si asia acum dbue moşii nu-i suntu de ajunsu
comunu forte momentbse — mai bine asiu tacb
contentu, incatu chiaru si „Gazett’a* sb uita la pentru unu processu de 6 0 — 7 0 fl.
in continuu, decatu se vorbescu unguresce si nu
elu cu mandria, câ si la conducatoriulu poporului In respectulu culturalu, progressulu racului;
romanesce. Dbr’ credu, ca ştim. d. correspundinte
romanu?* caus’a e miserabil’a salarisare a docentiloru si a
de securu nu a amintitu appellulu si limb’a ma­
Cu deplina onore te rogu dle, Redactoru, câ preutiloru, ca-ci de mai esiste undeva miseria, apoi
ghiara in forma de condemnare ci câ unu docu-
se dai locu in pretiuitulu dtale diuariu urmatorieloru pe aceste locuri e de totu mare asia, catu atatu
mentu mai cu effectu alu mirarei sale ca cum m’am
cuvinte deslucitbrie, cu cari me simtiu quasi provo- docenţele, catu si preutulu e constrinsu a se ocupâ
potutu eu schimbâ asiâ, -— incatu de odata intru
catu a respunde la cestiunea susu amentita. Eu nu cu aceea, ce-i aduce catu de pucinu venitu, câ se
atat’a se fiu neindestulitu ? — la acest’a i respuudu;
voiescu a i imputâ stimatului auctoru a acestui nu pibra de fbme, ca-ce dela poporu n’are ce as-
eu nu am devenitu de odata ne indestulitu, — ci
articlu, pentru ca dora m’ar suspitiona inaintea con- ceptâ. Pentru crescerea si nobilitarea generatiuuei
successivu in decursulu tempului, după cum am
nationaliloru mei romani amintindu principiele mele tinere, in centru (Baia-de-crisiu) statulu a redicatu
vediutu ca din di in di sum totu mai seracu cu
din 48 si aceea ca eu me servescu de limb’a ma­ un’a scbla cu dbue classe, cu duoi professori ut-
cate o sperautia frumosa, ba inca am fostu nevoitu
ghiara in vorbire, ci mai bucurosu credu, ca fiendu-i cumque bine salarisati, br’ limb’a propunerei e cea
a observă atari fapte, cari nu au servitu spre con­
necunoscute relatiunile, mirandu-se presupune, cum maghiara după principiulu lui Szbcsenyi; de aci se
solidarea infratirei intre romani si unguri, ci mai
ca eu m’am schimbatu. — Astfelu intielegundu pbte vedb si scopulu acestui foculariu, care de si-
multu spre nimicirea aceleia, credu, nu proftesce se
acbsta cestiune nu o consideru de una cestiune guru nbue nu ne aduce neci ne va aduce vreunu
descoperiu eu tbte plansorile si neindestulirile din
privata, ci de o c e s t i u n e d e i n t e r e s a u c o m u n u folosu.
tierra, cu cari suntu pline si diuarile maghiare, ci
— pentru ca dieu mulţi sunt si alţii, cari nutrieau In 20 ale lunei trecute ajunse si aici trist’a
mai su sbma numai intru a romaniloru, si in specia
sperantie frumose, ca intre poporulu romanu si scire, ca marele diguitariu romanu br. L a d i s l a u
a aceloru din comitatulu Clusiului, de unde mi s’au
maghiaru va prinde radecine fratietatea, inse insie- B a s i 1 i u d e P o p u a incetatu din vibtia, la care
facutu reflessiunile. Eu nu am portatu registru
landu-se li s’au schimbatu si principiele si ideele sunetu totu sufletulu adeveratu romanu cu compă­
publicu despre gravamene, pentru aceea amintescu
ce le aveau si asia o aflu destulu de ponderosa, câ timire se intristâ de acbst’a pierdere irreparabile.
aici numai acele, ca i mi-veniu in minte, dorindu
nu numai fugitivu, ci de amenuntulu sb-i respundu După acestu nunciu tristu preutulu gr. cath. Liviu
singuru aceea, ca ce am scrissu mai la vale se se
in care dbca voiu aminti pentruce nu suutu con- Iancu numai decatu contielegundu-se cu inteliginti’a
cumpenesca cu cumpen’a apretiarei modeste bine
tentu intru tote, credu ca se va intielege si aceea, romana prin unu circulariu anunciâ celebrarea pa­
voiitbrie: nu începu cu an. 1848 care inparte este
p e n t r u c e n u s u n t u p r e s t e t o t u r o m a n i i rastasului pentru sufletulu marelui repausatu pe 28
salutariu si gloriosu, dar si de o suvenire de doliu;
i n d e s t u l i t i ? Februariu la brele 10V * Io diu'a memorata după
tăcu despre aceea ca me insufletisse atunci trinitatea; 2
Cumca efraru in 48 am dechiamatu „Hazâdnak finirea s. liturgii la timpulu indicatu, fiindu popo­
„ l i b e r t a t e , e g a l i t a t e , f r a t i e t a t e , * eu nu me
redeletleDttl* după unu tempu asia indelungatu rulu si unu numeru frumosu de inteligenţi din locu
indoiamu atunci ca aceste vorbe se voru realisâ si
nu-mi potu aduce aminte, dbr’ cu plăcere concedu, si giuru, ma chiaru si unii din foştii discipuli ai
credeamu, ca pre venitoriu va esiste unu pactu fratiescu
câ aceea am facut’o, ba inca recunoscu ca nu numai marelui repausatu adunaţi in s. beserica, se tienh
intre naţiunea romana si maghiara, dbr’ cu dorere
acesta frumosa poesia amu declamatu-o, in care cu solena pietate parastasuiu, finindu-se prin un’a
am vediutu in loculu acestui a lupt’a fratibsca de
apare si unu mare barbatu alu natiunei nostre, ci cuventare din partea d-lui preutu prea accomodata,
sânge si catu de necagitu am fostu candu am ve­
si a8ta-di cu cea mai mare delectare cetescu operele la acarei audiu si sufletulu celu mai impetritu a
diutu, ca punctatiunile de pace se amana asiâ de­
lui: Bezsbnyi, Kolcsey, Bajza, Pattifi, Garay si altoru trebuitu se verse cateva lacrimi din ochii sei, si
parte — pre dilele de la Segedinn — cari prestate
scriitori maghiari; — si precum stimesu ideele carea o fini cu cuvintele:
la timpulu loru ar fi adussu neăce resultate cu to*
sublime si nobile catra iubirea de patria si naţiune,
tulu altele. „Suflete fi fericitu 1
cari se cuprindu in aceste poesie, asia totu deun’a
(Ya u r m ă ) . Ne ajungundu ce ai doritu.*
me buccuru de cate ori vedu, ca fiii si fiicele

*) Yedi Nr. tr. alu „Gazetei Tr.‘