Page 19 - 1875-03

V e s t e m u 10 Martiu 1875. remasu inapoi’a altor’a pe calea civilisatiunei supe- 6. Manuscriptele se voru censurâ prin secţiu­
ridre. Aceste suntu arenele cele mai apte pentru nea filologica, care va propune societatei academice,
Parastasn. In 7 Martiu st. n., după exerciţiu in limb’a naţionale. De aci apoi progres- in siedentia plenaria, premiarea acelui’a dintre o-
finirea cultului divinu, s’a celebratu cu t6ta pieta­
sulu nu mai pdte fi asia greu. peratele veuite, care va merită premiulu destinatu
tea in beseric’a gr. cat. de aici „parastasu* intru pentru acdsta lucrare.
etern’a amentire a celui mai devotatu barbatu alu
natiunei romane, a defunctului tir. Ladislan SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA 7. Manuscriptele nepremiate se voru păstră
Uasiliii Poppu. — in archivulu societatei pana ce se voru reclamă de
confomu decisiuuiloru luate iu sessiuuea s’a din anulu 1874, autorii loru, alu caroru nume remanu necunoscute,
Semtiulu de condolintia, reverintia si stima publica urmatoriele concursuri: fiendu ca plicurile ce le voru coprende nu se voru
facia de prea bunulu nostru barbatu, s’a manifes- (Capetu.) deschide.
tatu cu acdsta ocasiune de intregu poporulu adunatu
E. P r e m i u Z a p p a . 8. Premiulu defiptu pentru acdsta lucrare din
in cas’a D-lui.
Nepresentandu-se neci unu concurente la ter- procentele fondului Evangeliu Zappa este de lei
Pre fruntea fia-carui -ti parea unu velu intu- miuulu fissatu prin publicatiunea din anulu trecutu, noui 2500.
necosu, in care eră, scrisu cu litere negre: „de 3
se republica concursu pentru cea mai buna lucrare
ori dorere!* si acdst’a cu atatu mai vertosu, ca-ce, i asupr’a f o r m a t i u n e i c u v i n t e l o r u i n l i m b ’ a F. P r e m i u C u z a .
comun’a acdst’a, fiendu aprâpe de Sibiiu, fdrte mulţi
r o m a n a p r i n d e r i v a t i u n e s i c o m p o s i - Secţiunea istorica a societatei academice a pro-
individi au fostu norocoşi a cundsce in fapte si per- t i u n e . pusu, si societatea a aprobatu deschiderea unui con­
sdna pre illustrulu barbatu. 0. d. Teodoru Comanu j
I . P r o g r a m a . cursu asupr’a thesei acestei'a: I s t o r i ’ a p e t r e -
preutulu localu, fini actulu pietatii cu o vorbire j Tractatulu va cuprinde: c e r e i R o m a n i l o r u i n D a c i ’ a l u i T r a j a n u ,
miscatdria de animi, reimprospetandu demnitatea si
a) Una parte generale, in care prin exemple d e l a A u r e l i a n u p a n a l a 1300.
sacrificiale neuitatului defunctu, puse pre altariulu luate si din alte limbe in legătură de cumnatia cu C o n d i t i u n i l e concursului voru fi:
patriei si a natiunei, ceea ce stdrse suspine din a ndstra. si mai alesu din limbele classice, se voru 1. Marimea lucrarei va fi de 10—15 cdle
anima si lacrime din ochii auditoriloru. Fia-i rne- defini si esplicâ principiele formatiunei cuventeloru de tipariu, formatu octavu ordinariu, cu litere
mori’a eterna!
atatu prin suffise sdu dirivatiune in intielesu strinsu, gar m o d .
catu si prin prefisse sdu compositiune. 2. Terminulu presentarei manuscripteloru la
b) Una parte speciale, care va avd de obiectu concursu, 15 Augustu 1875.
Pro-memorisi formaţiunea prin sufisse a cuventeloru limbei roma- 3. Regulele pentru presentarea manuscripte­
(dedicatu romaniloru din străinătate). nesci si care se va intende: loru la concursu voru fi cele obicinuite.
 s s o c i a t i u n e a t r a n s i l v a n a p e n ­ 1. Asupr’a formatiunei cuvinteloru prin suf- 4. Premiulu ce se va accordâ opului celui
t r u c u l t u r ’ a s i l i t e r a t u r ’ a p o p o r u ­ fisse sdu derivatiune, cumu: m o r - a r i u (din mdra), mai bunu, va fi de 3000 lei noui.
l u i r o m a n u infiintiata in Martiu 1861, si f e r r - i c a r e (din ferru), s t r i m t - o r e (din strimtu),
a p r o b a t a de monarchu, condusa de unu comi- v a c - u t i a (din vaca), p a r e n t - e s c u (din pa- Societatea academica romana, luandu cunosci-
tetu compusu pe temeiulu Statuteloru de catra a- rente).
entia , ca in primavdr’a anului viitoriu (lun’a A-
dunarile generali din 12 barbati, cu locuinti’a in Pentru fia-care suffissu se va stabili prin nu- prile) se deschide la Parisu unu congressu interna­
Sibiiu, de 1 presiedente si 1 vice-presiedente cu 2 merdse exemple: ţionale alu scientieloru geografice, in a cărui pro­
secretari, lucrddia de 14 ani cu zelulu celu mai a) La ce genu de cuvinte se affige; b) ddca grama s’au inscrisu cate-va cestiuni relative la
curatu, si pre cumu suntemu noi convinşi, cu re- are una singura forma sdu mai multe; c) care este tierele romane, a crediutu de a s’a detoria se a-
sultate pre catu numai se potu aşteptă dela mo­ intielesulu celu mai generale alu lui; d) cari suntu nuntie publicului nostru, ca spre a se tractă acele
destele midiulăce pecuniarie cate-i stau la disposi- insemnarile accidentali ce mai pdte luă; e) in ca­ cestiuni in dissertatiuni scientifice, ea propune unu
tiune. şurile in cari intielesurile unui suffissu pare a se premiu de una m i i a d d u e s u t e l e i cu specifi­
Din o parte de veniturile acestui fondu, si din distinge; f) cari din suffisse suntu romanice, cari carea si conditiunile mai diosu enuntiate.
taxele anuali de cate 1 galbenu sdu 5 fiorini, se nu; dr’ la acelea cari, de si romanice, păru prin
Cestiunile puse la concursu suntu cele trei ur-
platescu pe fia-care anu cate 10 pana la 12 burse transformările phonetice ce au potutu luă in limb’a
matdrie:
tineriloru dela facultati si dela alte sc61e, se cum- ndstra, a se departă de corespunditdriele loru in
1. Care este puntulu de plecare alu emigra-
pera cârti si se coperu alte trebuintie ale socie- celelalte limbe romanice, se se demonstre cu probe
tiuniloru gallice in Itali’a: dre centrulu Gtalliei sdu
tatiei. indestulatdrie acele transformări; g) in fine atatu
vallea Dunărei? (§ 72 din program’a congressului).
Se tiene in diverse lo.calitati ale tierei, cate o in respectulu formei, catu si alu intielesului se
adunare generala in fia-care anu, in care se asculta voru cumpără suffissele romanesci cu cele corespun- 2. Cărei grupe de popdre appartienu Dacii?
reportulu comitetului, se aduna taxele anuali, se dietdrie din limb’a latina si dm alte limbe sosori. Nu este cu potentia de a esplicâ numirele geogra­
fice ale territoriului loru, care ne au fostu trans-
tieuu discursuri scientifice si literarie, se votddia 2. Asupr’a formatiunei cuventeloru cu pref-
misse de catra Ptolomeu, de tabul’a lui Peutinger
burse la studenţi si subventiuni la tenori professio- fisse sdu compositiuni, cumu: a p - p u n e r e , o p -
nisti etc. p u n e r e , c o m - p u n e r e , d e s - p u n e r e , n e - si de catra alţi auctori si monumente classice, prin
mediulocirea unei’a din idiomele cunoscute? (§ 73
Âssociatiunea are si o f 6 i a p e r i o d i c a , in f i e n t i a , i n - f a m u , etc.;
din program’a congressului).
care se publica annalile sale, cum si mai alesu do­ Pentru fia-care prefisu, si totu-ddun’a in com-
3. Cari suntu situatiunea si caracterele etno*
cumente istorice, pericope si fragmente din c r o n i- paratiune cu limb’a latina si alte sorori, se Va sta­
graphice ale Romaniloru din Macedoni’a, Thessali’a,
c e l e p a t r i e i , dissertatiuni si discursuri asupra bili prin numerdse exemple: a) la ce genu de cu-
Epiru si alte parti ale imperiului orientale? (adausu
mai multoru cestiuni si materii, care in conditiu- vente se pune; b) ce transformări phonetice suferu;
la program’a tipărită a congressului).
nile actuali ale natiunei nâstre suntu de importan- c) care e intielesulu generale; d) cari suntu in­
tia vitale. Acea f6ia inse din lips’a midiuldceloru, semnarile speciali si derivate ce mai pdte luă; e) La fia-care din aceste cestiuni se făcu dre-care
esse numai de 2 ori pe luna, in 8 6 — 4 0 c61e pe care e in fine diferenti’a de intielesu a unui pre- observatiuni, spre a precisă mai bene natur’a diser-
anu. Intr’aceea unulu din scopurile principali ale fissu, intru catu pare a se atinge de intielesulu tatiuniloru ce voru fi aduse la concursu.
acestei foi ar’ fi, că se publice cate se pdte mai altui prefissu. La prim’a cestiune se ardta, ca punctulu care
m u l t e d o c u m e n t e i s t o r i c e a caroru lipsa se 3. Asupr’a formatiuniloru cuventeloru prin presenta pentru noi Romanii unu interessu locale
simte f6rte multu, si cu atatu mai multu, ca in compositiune a ddue cuvente, cari esprime fia-care este acel’a de a se probă, pre catu va fi cu poten­
celelalte 2 limbi ale patriei, se publica mii de do­ unu conceptu bine definitu, cumu: c o d - a l b u , tia, prin dovedi archeologice, limbistice si anthro-
cumente si preste totu se cultiva istori’a in dilele b a t u - j o c u r a , b e n e - c u v e n t a r e , l u c d - f e r u , pologice, (in lipse de dovedi istorice), cumca cele
ndstre, că nici odata mai inainte, se intielege inse, c a s c a - g u r a , p e r d e - v d r a , etc., cautandu a se mai antice emigratiuni ale Galliloru in Itali’a s’au
ca pentru romani, in modu cu totulu unilaterale si stabili prin comparatiunea cu latin’a si alte limbe efectuatu, pornindu-se ei din valea Dunărei de a
passionatu, acumu că totu-deauna; pentru-ca se mai sorori, pana la ce gradu limb’a ndstra e suscepti­ dreptulu, fora de a trece mai antaiu prin centrulu
pune inca f6rte mare temeiu pe asia numitele dre­ bile de asemene compositiune si cari a-nume suntu Franciei actuale.
pturi, sdu mai bine, numai privilegiuri istorice, pe legile si typii acestoru formaţiuni. La a ddu’a cestiune se cere, că concurenţii se
care unii le mai apara pe m6rte. studiedie numirile geografice, — (mai cu sdma pre
II. Con di ti u n i :
Interessele supreme vitali si onărea natiunei 1. Marimea operatului va fi approssimativa cele, cari nu suntu invederatu latine si ellene si
romane cere in modu imperiosu, că istori’a patriei intre 15—20 cdle de tipariu, formatu octavu or- prin urmare date de catra Romani si Greci), — cari
si a natiunei se se cultive, rectifice, adeca se se dinariu cu litere g a r m o n d . se gasescu atribuite Daciei vechia de P t o l o m e u ,
curăţie de falsificări si minciuni, care ne compro- S t r a b o n e , A m m i a n u M a r c e l l i n u , J o r -
2. Terminulu concursului, candu manuscrip­
mitu in ochii lumei civilisate, cu grija si diligen- tele au se vena in cancellari’a societatei academice, n a n d e s , A n o n y m u l u R a v e n a t u si alţi g e o -
tia neasemenatu mai mare decatu s’a intemplatu g r a p h i i s t o r i c i s i p o l y g r a p h i vechi, pre­
este 30 Iuliu 1877.
pana acuma. Acdsta inse nu se pdte intemplâ, de- cum si cele, cari se afla in t a b u l ’ a l u i P e u t i n ­
Cele venite mai tardiu nu se voru luă in con-
eatu numai cu mii de documente la indemana. g e r , i n I t i n e r a r i e l e antice, in N o t i t i a D i g -
sideratiune.
Cele mai multe scientie si cunoscientie ome- n i t a t u m , i n I n s c r i p t i u n i si in ori ce alte
3. Manuscriptele se ceru se fia scrise curatu, monumente antice; se le pună in comparatiune cu
nesci le potemu inprumută si transplantă la naţiune
in limb’a n6stra din auctorii classici antici, si dela legibile si de mana străină, bine legate in fascicule numirile geographice actuale din tierele romane;
popdrale moderne, care stau in culmea civilisatiu- si paginate. si se cerce a esplicâ pre cele de antaiu sdu prin
nei; numai istori’a ndstra cu t6te ramurele si cu- 4. In fruntea manuscriptului va fi scrisa o acestea sdu prin ori ce elemente lessicographice
noscientiele sale subsidiarie se n u o asteptamu dela devisa sdu m o t t o in ori-ce limba si totu de mana luate in veri un’a sdu mai multe din limbele si
străini. Acestu consiliu -lu dede inainte cu vreo străină. din idiomele popdreloru, cari au traitu in Daci’a,
trei ani germanulu Toldy maghiariloru si-lu motivă 5. Pre langa manuscripte se va alaturâ si sdu cari au potutu avd înrudire cu veri un’a din
ou temeiuri f6rte tari, de care ar’ trebui se ne pe- una scriadre închisa in plicu sigilatu cu sigilu fora populatiunile locuitdrie ale Daciei.
trundemu si noi. I s t o r i ’ a s i l i t e r a t u r ’ a sunt initialile autoriului, adressata catra societatea aca­ Acestu studiu ar’ potd fi completatu prin una
acelea ddue câmpuri vaste, pe care trebue se-si demica. Pliculu va portă pre densulu devis’a ma­ cercetare a acelor’a din numirile geographice ac­
încerce si se-si exercite mai a n t a i u poterile min­ nuscriptului, scrisa drasi de mana străină, dr’ in tuale ale tiereloru romane, cari presenta radecine
tiei in limb’a n a ţ i o n a l e tdte pop6rale cate au intru numele autoriului. si terminatului insolite, ce nu se potu attribuf in