Page 2 - 1875-03
P. 2

nalitate  romana  din  Brasiovu,  câ  proprietarie  ale  dictiune  ministeriale  are  aerulu  de  a  fi  hostile;  dta  tiunile,  reclamele  in  scriau,  totu  la  comissiunea
              sc61eloru  fandate  si  sustienute  de  ele,  au  castigatu  pentru ce.                                       centrale.
              subventiunea  României  pe  temeiulu  unoru  legate  si     Suntu  aprdpe  una  suta  de  ani,  decandu  regii     Deci,  romanii  se-si  câştige  de  timpuriu  cu-
               donatiuni,  făcute  nu  scdleloru,  care  pe  atunci  n’au  Prussiei  si  regii  Svetiei  tramitu  subventiuni  pecu-  noscintia  despre  cei  remasi  afara  pre  nedreptulu  din
               existatu,  ci  besericeloru  romanesci  gr.-resaritene  din  niarie  la  beseric’a  evangelica  nemtidsca  din  Bucu-  conscriptiune,  de  o  parte,  dr’  de  alta,  despre  cei  ce
              Brasiovu,  successive,  intr’unu  de  aprâpe  trei  sute  de  resci,  immediatu,  dra  nu  prin  midiulocirea  auctori-  au  intratu  cu  nedreptulu  in  conscriptiune,  si  se  faca
              ani,  de  catra  cativa  domni  ai  României  si  prin  câ­  tatiloru  romanesci,  precum  arata  insusi  parochulu  reclamatiunile,  —  se  censureze  reclamatiunile  făcute
              teva  familii  de  frunte,  ale  caroru  străbuni  au  re-  Deutschlănder  in  Monografi’a  aceleiaşi  beserice.  In  si  se  faca  si  obiectiuni,  in  contra  aceloru  reclamări,
              pausatu  si  s’au  inmormentatu  aici  in  Brasiovu.  anii  din  urma  regele  Prussiei  a  mai  adaosu  la  acea  cari nu suntu basate in lege. Totulu in scriau.
              Ddra  acelea  donatiuni  s’au  fostu  datu  uitarei,  pre-  subventiune.                                           Cu  atatu  mai  vertosu  ne  simtimu  indetorati  de
               catu  tempu  religiunea  ndstra  a  fostu  supusa  la      Reuniunea    protestanta   Gustav-Adolf   tramite  a  face  atenti  pre  alegatorii  romani,  la  prescriptele
              persecutiuni,  dra  in  tierile  romanesci  a  predominatu  neincetatu  subventiuni  la  comunităţile  protestante  de  reclamatiune,  cu  catu,  după  parerea  n6stra,  la
              despotismulu  orientale.  Dela  1858  inc6ce  proprie­ •din--^Romaniia^ir^um^r^----------------       ■  "    compunerea  conscriptiunei  alegatoriloru,  s’a  comissu
                                                                                                                     1
              tarii  bqsericeloru  si  ai  scdleloru  le-au  scosu  la  lu­  La  collectele  si  darurile  care  se  făcu  pe  fia-  din  partea  comissiunei  centrale  o  gresidla  f6rte  es-
              mina  si  au  ingrijitu,  câ  val6rea  loru  se  se  restitue  care  anu,  din  tdte  tierile  catholice,  atatu  prin  epis-  sentiale,  la  esplicarea  si  aplicarea  §-lui  3  pt.  a)  alu
              intru  ţotu  coprinsulu  asia,  in  catu  valorile  monetei  cppulu  r.  catholicu  din  Bucuresci,  catu  si  prin  asiâ  novelei electorali.
              vechi  inca  se  se  fixedie  in  valdrea  monetei  moderne.  numitele  domnisidre  englese  pentru  besericele  si   După  acestu  §  suntu  in  cetati  indreptatiti  de
              Qompnele  ndstre  au  fostu  silite  se.  cdra  restabilirea  t6te  institutiunile  r.  cath.  de  cultura  din  Romani’a,  a  intră  in  list’a  alegatoriloru  toti  aceia,  cari  posiedu
              aceloru  legate  romanesci  cu  atatu  mai  vertosu,  ca  participară  nu  numai  persâne  private,  ci  chiaru  si  o  casa  supusa  contributiunei,  constatatdria  celu  pu­
              in  cei  de  antai  10  ani  ai  activitatiei  scdleloru.  n6-  monarchi,  intre  cari  la  loculu  antaiu  Maiest.  Sa  c.  cinu din trei bucăţi de locuintia.
               stre,  tdte  supplicele  prin  care  ceruseramu  subven-  et  r.,  preainaltu  care  pentru  institutulu  domnisidre-   Comissiunea  centrale  din  Brasiovu  a  preceputu
              tiune  dela  statulu,  ai  carii  cetaţiani  suntemu,  si  loru  englese  s’a  induratu  a  da  in  a.  1860  la  rna-  legea  asia:  ca  cele  trei  încăperi  de  locuintia,  tre­
              ale  caroru  greutati  enorme  le  portamu,  au  fostu  n’a  superidrei  contessei  Anna  Engel  una  miie  de  bue  se  fia  trei  odâi,  —  deci  casele,  cari  au  numai
              respinse  simplu,  neconditionatu  si  nemotivatu.  Mai  galbini.  dra  in  anii  din  urma  pentru  beseric’a  si  d6ue  odâi,  un’a  cuina  sdu  tinda,  nu  le-a  privitu
              tardfu  ni  s’au  applacidatu  in  dilele  lui  Schmerling  seminariulu  catholicu  din  Bucuresci  cateva  mii  de  câ atare posessiune, carea da dreptu electorălu.
              preâ  modest’a  suma  de  3000  fl.,  inse  si  acesta  nu­  florini.  Sume  considerabile  se  transmitu  din  Un-   După  parerea  ndstra  explicatiunea  acdst’a  a
              mai  in  mo.du.  provisoriu,  de  adi  pe  mane;  dra.  gu-  gari’a  pe  fia-care  anu  pentru  besericele  si'  scdlele  legei  este  falsa,  ca-ce  intre  cele  trei  piese  (bucăţi)
              berniulu  actuale  ne-a  pusu  nesce  conditiuni,  prin  ciangailoru  maghiari  din  Moldov’a.  Se  mai  dau  si  ale  locuintiei  este  de  a  se  numerâ  si  cuin’a  sdu
              care,  ddca  acele  s’ar’  fi  r.ealisatu,  contractiilu  nostru  alte  subventiuni  anuali,  si  nu  scimu  câ  acelea  se  tind’a.  Combinandu  §  3  pt.  a,  cu  legile  despre
              din  1851,  cum  si  caracterulu  confessionale  alu  scd­  şe  fia  transpusu  numiteloru  comunităţi  prin  aucto-  darea  de  case,  si  cu  cele  ce  s’au  vorbitu  in  diet’a
              leloru  n6stre,  erâ  se  fia  anullatu.  Sasiloru  de  con-  ritatilş tieriloru romanesci. .   ,            Ungariei  cu  ocasiunea  pertactarei  acestui  §,  chiaru
              fessiune  evangelica  s’au  applacidatu  in  anii  1852     Cu  tdte  acestea,  Efori’a  departe  de  a^se  oppune  de  ministrulu  de  interne,  trebue  se  afirmamu,  cumca
              e t 4 ,   sute  de  mii  iu  favdrea  scdleloru,  fora  nici  una  la  intimatulu  onorabilelui  ministeriu  ungurescu,  -si  cu  scdterea  cuineloru   si  a  tîndeloru,  din  'numerulu
                                                                                                                                                 ;
                                                                                                                                                                          -
              conditiune,  dra  pentru  sc61ele  confesşionali  si  alte  ia  numai  voia  a  reflectă,  ca  in  anii  1 8 6 8 —  9 ,   pr.e  pieseloru  (bucatiloru)  locuintiei;  s’a  comissu    prin
              institute  deculţura,  cu  limb’a  maghiara,  s’au  datu  candu  onor.  consulatu  avea  aceeaşi  missiune  de  a  comissiunea  centrale  electorale  din  Brasiovu,  o  cal-
              si  se  dau  neincetatu,  pe  fia-care  anu,  sume  consi­  pretende,  câ  subventiunea  se  se  dd  numai  prjn  mi­            .(ftif&şjpl ,8lnemeşei «elevAsnifo)
              derabili,  dra-si  de  cute  de  mii,  fora  câ  statulu  se  diulocirea  sa,  ministeriulu  romanescu  a  respunsu:   Cu  atatu  mai  vertosu  trebue  se  o  afirmamu
              se  fia  incercatu  a  le  cassâ  dreptulu  de  alegerea  „Fdrte  bine,  inse  numai  sub  conditiune  de  recipro­  acdst’a,  ca-ce  in  alte  cetati  din  Transilvani’a,  si  a-
              professoriloru,  sdu  a  le  margini,  ori  chiaru  supprime  citate  perfecta.*  Si  fiendu-ca  reciprocitatea  nu  s’a  nume  in  Clusiu,  (si  clusianii  st’au  maD  ’âprdpe  de

              limb’a din sc61a. Croatiloru si serbiloru li s’au      datu,  numitul  u  ministeriu  a  continuatu  a  numerâ  legislatorii  unguri,  decatu  brasiovenii),  intre  cele  trei
                                         lUiniDlifţ 100 iUo- io IJIISJOuTuBaTÎ JÎB îtf fJJiîy
              recunoscutu  şi  santionatu  autonomi’a  deplina  pe  in-  subventiunea  immediatu,  sub  conditiunile  pe  langa  piese  de  locuintia  s’au  numeratu  si  cuinele  (tindele),
              tregu  terrenulu  instructiunei  publice,  şi  li  s’au  la-  care  se  votase,  si  care  s’au,  publicatu  mai  de  după  cum  se  vede  din  instrucţiunea  catra  alegatori
              satu  dreptulu  de  dispositiune  libera  presta  cateva  multe °ri. •• • ’L*                                publicata  din  partea  comissiunei  electorale  centrale
                                                                          n
              milli6ne  din  veniturile  provinciijoru  locuite  de  ei.   Se  pdte  intemplâ,  câ  unu  altu  ministeriu  mai  de  acolo,  in  ambele  diuaria  maghiare  din  Clusiui
              Numai  naţiunea  romandsca  se  mai  vede  inpinsa  si  pucinu  indulgente,  se  insiste  de  nou  pe  langa  dre­  ::    Deci noi indemnamu pire cei, ce voru possiede
              detienuta  in  acea  stare  demna  de  compătimire,  in  ptulu  internaţionale  de  reciprocitate  perfecta;  dra  casa  contributionale,  constatatdria  din  ddue  odăi  si
              care  densa  e  necessitata  a  luâ  bâtiulu  de  peregri-  ddca  acelu  dreptu  nu  se  va  recundsce  statului  ro­  o  cuina,  ori  tînda,  si  nu  s’au  susceputu  in  conscrip­
              nagiu  si  a  cere  midiuldce  de  cultura  dela  popdrale  manescu,  consecentiele  cele  mai  funeste  au  se  lo-  tiunea  alegatoriloru,  câ  se  reolame  la  timpu,  cu  a-
              si  tierile  vecine,  precum  a  fostu  necessitajţa  a  re­  vdsca  mai  antaiu  in  scdle.le  ndstre,  prin  sistarea  to­  tatu  mai  vertosu,  ca-ci  reclamatiunea  o  potu  face
              curge  in  trecutu  pe  tempurile  crunteloru  persecut  tale a subventiunei»                                conformu  §-lui  44  art.  XXXIII—1874,  si  coilec»
             tiuni  religidse.  Ea  este  supusa  la  contributiuni       Noi  inse  suntemu  prea  determinaţi  a  ne  sus-  tivu,  adica  cu  totii  intrun’a  si  aceiaşi  reclamatia.
                                                                                                                                r
                                                                                                                           m  m :jqoos cgnni,« ia-ea .ha. ‘tnlaol■ • .uoolniii.u  i
             abnorme  de  bani  si  de  sânge,  ddr’  din  tdte  acelea  tiend  scdlele  ndstre  romanesci,  de  caracteru  Confes­  t                                            i;
              pentru  denş’a  cadu  numai  farimituri,  câ  din  gratia;  sionale,  si  precum  in  secolulu,  trecutu  preoţii  no-   fcv) iBfliu 0(ilOl UIO& inOiîO^iL «fJ£OiQ ic   ţjj£fl
                                                                                                                                B r a , . s i o v u ,   2.  Martin  n.,  Din  caus’a  inchi-
              si  câ  umilirea  se  fia  simtita  cu  atatu  mai  amaru,  strii  de  aici  si  protopopulu  Balomiri  dela  Sebesiu
                                                                                                                           derei  totale  a  passagiului  spre  Ronjani’a  prin  ne
             se  punu  conditiuni,  pe  care  nici-unu  poporu  ajunsu  au  luatu  a-mana  bâtiulu  de  peregrinu  si  au  calcatu
                                                                                                                           mai  audit’a  cădere  de  nea  si  aglomerarea  ei  prin
              la  conscienti’a  de  se-ne  nu  le  va  potd  acceptă  de  prin  tdte  tierile  de  religiune  orientale  pana  in  fun-
                                                                                                                           orcane  terribili  ne  lipsescu  pana  astadi  pe  siepte
             buna voia, fora a-si calcâ insu-si in pitidre demni-   dulu  Russiei,  asia  vomu  plecă  noi,  sdu  vomu  porunci
                                                                                                                           dile,  14  expeditiuni  de  posta,  dra  dela  noi  spre
                                                                    fiiloru  nostrii  câ  se  place  la  c e r ş i t e ,   in  tdta
             ta.t e.| SFPPKărififl «enedi6as eh ase! o elidisaou                                                           Romani’a  stau  cinci  in  Predealu  si  patru  aici.  Co-
                 ;
                   Prin susu laudatulu intimatu alu Exc. Ydstre     Europ’a, in numele c i v i l i   s a   t   i   u   n   8   i   s i   a l u   l i ­
                                                                                                                           merciulu  sufere  infricosiatu.  Une  mărfi  de  asia
             se  comitte  acestei  Eforii,  „câ  in  t6ţe  afacerile  re-  b e r t ă ţ i   e i   n a ţ i o n a l e   s i r e l i g i o u a r i e .   Yomu
                                                                                                                           numit’a  b r a s i o v e n i a   s’au  vendutu  pana  la  celu
             feritdrie  la  ajutoriulu  din  cestiune,  se  se  folosdsca  c e r ş i ,   dâra  vomu  spune  si  căuşele  pentru  care
                                                                                                                           din  urma  petecu.  De  alta  parte  se  auţle  si  de  fa­
             eschisivu  de  intrevenirea  consulatului  austro-ungu-  amu  plecatu  la  c e r ş i t e ;   dra  popdrale  Europei  -si
                                                                                                                           limente  noue,  de  si  nu  considerabili.  Se  speramu,
             rescu  din  Bucuresci,*  si  apoi  ni  se  interdice  strinsu,  voru  dâ  veridictulu  loru,  care  suntemu  convinşi,  ca
                                                                                                                           ca  circa  in  diece  dile  pasşşgiulu  se  va  deschide,
              „câ  nici  o  corespondintia  immediata  cu  regimulu  va sunâ numai in favdrea ndstra etc. etc.
                                                                                                                           si  atunci  comerciulu  va  luâ  drasi  sborulu  seu,  ca-ci
             României  se  nu.  se  inţretiena;  *  in  fine  se  adauge,
                                                                                                                           de duoi ani inc6ce a suferitu greu destulu si per-
              „câ  trimiterile  de  ori  ce  feliu,  ce  ar’  veni  din  par­
             tea  regimului  romanescu  pentru  scdlele  ndstre  din                   Brasidvn in 3 Martin n. 1875.
             Brasiovu,  se  Yi  se  aduca  fora  amanare  la  cunos-     (■—)  In  vr’o  cateva  dile,  după  cum  aflaramu,
             cintia,  spre  a  potd  face  aratare  offic.idsa  la  inaltulu  conscriptiunea  alegatoriloru  din  cetatea  Brasiovului    Brasiovu in 3 Marte st. n. 1875.
             ministeriu.*                                           pentru  diet’a  din  Pest’a,  va  fi  espusa  la  vederea   După  mari  dureri  si  îndelungate  chinuri  s’a
                                                                             0
                  Efori’a  in  calitatea  sa  de  mandataria  si  cor-  publicului,  -                                     nascutu  in  fine  noulu  ministeriu  ungurescu.  Erâ
             poratlune  executiva,  nu  va  lipsi  din  partea  sa  a    De  sl  pre  calea  publicaţiuniloru  voru  fi  instru­  de  prevediutu,  ca  din  unu  caote  asiâ  de  oribilu,
             transpune  acestu  intimatu  intru  tdtu  coprinsulu  seu  iţi  cei  indreptatiti,  despre  dreptulu  de  reclamatiune,  din  o  plamaddla  asiâ  de  incarcata  de  nesuferibile
             la  sinddele  celoru  duoe  comune  besericesci  câ  pro-  ne  simtimu  totuşi  indemnati  a  trage  atenţiunea  a-  miasme,  nu  potea  se  se  aldga  ceva  bunu  si  durabilu.
             prietarie  a  le  scdleloru,  spre  a  deliberâ  cu  precel-  legatoriloru  roţpani  la  acea  impregiurare,  ca  după  Noulu  fetu  alu  estremeloru  opintiri  din  partea  ce­
             lentia  asupra  pârtiei  din  urma,  si  a-si  supune  opi-  Novell’a  electorale  §  44,  ori  ce  reclamatiune  trebue  loru  ce  s’au  indulcitu  de  avantagiele  poterii  eşecu-
             niunile  loru  la  cunoscinti’a  Excel.  Y6stre.  Dâra  predata  in  s c r i s u   comissiunei  centrale  electorale  tive  de  stătu,  este  unu  monstru  carpitu  din  ele­
             Eforiei  se-i  fia  permisu  a  reflectă  din  partea  sa  la  in  10  dile,  după  espunenerea  conscriptiunei  la  ve­  mente  eterogene,  din  dmeni  vechi  si  nuoi,  cari  după
             una  singura  inpregiurare,  ca  adeca  in  acpstu  ramu  derea  publicului,  si  cumca,  conf.  §  lui  45,  ori  cărui  trecutulu  loru  nu  oferu  nice  o  garanţia,  ca  voru  fi
             alu  dreptului  internaţionale  nu  existe  nici-unu  feliu  indreptatitu  la  alegere,  ei  sta  io  voia,  câ  in  20  de  capaci  a-si  implinf  missiunea  si  a  nu  sucumbe  sub
             de  reciprocitate,  si  ca  prin  urmare,  asemenea  inter- dile dela espunerea conscriptiunei, şe-si faca obiec-  greutatea sarcinei ce au luatu asuprasi.
   1   2   3   4   5   6   7