Page 20 - 1875-03

modu neindoiosu neci unei a din limbele cunoscute Clar. d. Dr. Ioane Ratiu profes. de s. theologia iu 19,044 scole de baiati, prunci, 6399 scole de fe-
antice si moderne. Blasiu, donandu pe săm’a bibliotecei năstre opulu titie, 16,516 scole mestecate, preste totu la aceste
La a trei’a cestiune, se cere a se presontâ unu d-sale: „Impedimente matrimoniali* pentru care o- scole se crescu 2,340,344 copii, dintre cari 704,028
tabelu catu se va potă mai completu si mai fidelu fertu gratiosu primăsca dela noi, in semnu de mul­ sunt scutiti de didactru (taxa de invetiatura). Scole
alu populatiuniloru romane asiediate in imperiulu tiamita, adenca recunoscintia. monastiresci sunt cu totulu 11,391 dintre aceste
Orientale, cari p6rta numirile de (li o g a r i s ă u Gherl’a in 13 Martiu 1875.
K u t i o v l a c h i . In acestu tabelu, facundu-se usu In numele societatei Alexi-Sincaiana: 1970 pentru copii si 8322 pentru fete, ăra scole
de tăte publicatiunile (atatu cârti catu si diarie, I o a n u C u p c e a , I o a n e P o p i l i u , mestecate 1099. — In aceste scole preste totu
străine si indigene), cari au tractatu despre acele ambla 1,137,198 şcolari, din cari 662,322 sunt
presiedinte. not. coresp.
populatiuni, se voru aretâ si se voru specifică, loca­ scutiti de taxa şcolare, in tierr’a intrega suntu
lităţile, unde ele suntu stabilite si pre cari ei le 53,350 scole — 3,477,542 şcolari si 1,366,360
frecuentădia; se va face statistic’a loru pre catu se
benevoli (şcolari liberi). — Din aceste date resulta
va potă mai ameuuntita; se voru dă noţiuni despre
origiuea si despre petrecerea loru pana in tempii ca de trei ani in coce numerulu scolariloru s’au
de facia; se voru schitiâ in trasuri generale carac­ triplicatu (intreitu). „Fed.*
terele idiomei loru; se voru descrie pre scurtu u-:
— O escorta ce plecase din Galaţi, ducundu
şurile si felulu loru de traiu, sub reportulu locuen-
tieloru, vestimenteloru, nutrimentului, culturei loru ronstailtinu Nicolail, comerciantu si nisce arestaţi la Focsiani, au fostu mancata de lupi
intelectuale, sub reportulu religiunei, scientieloru si membru alu comunităţii d. Brasiovu, in nu­ : in apropiare de Tecuci.
litereloru, artiloru si industrieloru, in fine starea Peste o suta vite ce plecara din judetiu, des­
mele seu si alu rudenieloru sale: Juliana
loru sociale si politica, in tempulu presente. tinate pentru consumatiune in Galaţi, nu se scie
S. Nicolau că sora, Elena yed. George
Ori care disertatiune nu va fi mai redusa de ce au devenitu cu ocasiunea viscolului violentu ce
catu 50 pagine de tipariu (formatu in 8° ordinariu ; G. Ioanu si Sebastiana I. Muresianu, ! ne bântui dilele aceste. (Y. Covur.)
cu litere garmond). născute Nicolau că fiice, ginerele Iacobu
Ele voru fi redactate in limb’a romana său I Muresianu, Directoru gimn. si Redactoru, — Cu ocasiunea desbateriloru regulamentului
francesa, intr’unu stilu claru, corectu si curgutoriu, j nepoţii: Dr. Aureliu Muresianu, Iacobu ; camerei de deputaţi din Vien’a reportorulu a con-
pentru că, ideile se fia lesne de apretiuitu dintr’una j si Traianu, nepăteie: Ecaterina Nicolau,
simpla cetire. i statatu, ca fia-care ăra de siedentia a camerei costa
Elisabeta Dobreanu, Maria dePrunculu, i pe stătu 706 fi. si fia-care apelu nominalu care
Manuscriptelo, ce se voru tramite la concursu, j
Elena Boltreseu, Yictoria G. Orgidanu;
voru trebui depuse său la D e l e g a t i u n e a S o - ! durăza 24 minute costa 302 fiorini.
c i e t a t e i A c a d e m i c e R o m a n e , (in localulu' Elena G. Groza si Sebastiana Mure­
sianu, strănepoţi si stranepăte si alu toturoru — Consumatiunea carnei de calu in Vien’a,
Academiei din Bucuresci), său la unulu din mem- j
brii comissiunei exarainatărie (D. A l e s s a n d r u rudenieloru respective, cu anima scaldata in I cresce pe di ce merge. In anulu acest’a s’a taiatu
;
O d o b e s c u , Bucuresci, strat’a Verde nr. 18), pana' lacrime face cunoscutu, ca prea multu iubitulu 4427 cai, o deosebire din anulu 1873, cu 1296.
in diu’a de 28 Februariu 1875. Ele voru portă loru tata, respective frate, socru, bunu si
unu m o t t o , care va fi reprodusu pre unu plicu strabuuu — Exportul 11 din urbea Galaţi in Ro-
sigilatu, ce va conţină numele auctoriului. Coruis- mani’a. In decursulu anului 1874 au intratu in
siunea essaminatăria va deschide numai plicurile DEMETR1U SIMEONU NICOLAU, portulu Galaţi 3152 vase, cu capacitate de 495,049
corespundietărie cu manuscriptele, cari se voru pre-
cetatianu comerciantu in Brasiovu, fostu re- ! tone; din aceste 1836, cu capacitate de 348,410
miâ, si se va pune directu in rolatiune cu aucto-!
riulu carui’a va accordâ premiulu. Manuscriptele j preseutante comunităţii locale, după o băla ; tone, au plecatu incarcate cu 215.537,14 chile grău,
nepremiate se voru potă luă inapoi la D e l e g a - repede si neesorabila, prevediutu cu s. s. taine, 171.813,10 ch. porumbu, 66.965.10 ch. secara,
t i u n e , după diu’a de 10 Martiu 1875. repausă in Domnulu in 15 Martiu 1875, la 165.091.3 ch. orzu, 57.534.8 ch. ovesu si cu alte
Premiulu de 1200 lei va potă fi impartitu patru ăre de demaneatia, in alu 76-le anu alu mărfuri; ăr’ 1314 cu capacitate de 146,213 toue,
intre d6ue său chiaru si trei memorie, precatu inse vietiei. au plecatu desierte.
acestea nu voru tractă aeeea-si cestiune.
Ceremoni’a funebrala i se tienh in 5/17
C o g a l n i c i a u u , Y . A . U r e c h i a , — Sinistrele maritime ce au avutu locu in
Martiu după ameadia-di la 3 ăre, Conductulu
O d o b e s c u . Decembre 1874, cuprindiendu vase de sub tăte pa-
dela cas’a propia, piati’a Nr. 22, procese la
servitiulu funebralu in beseric’a S. Treime din vilănele, suntu urmatăriele:
cetate, de unde, comitatu de publiculu alesu
( M u 1 1 i a m i t a p u b l i c a ) . Simtiemintele no­ Corăbii perdute 316, adeca 153 anglese, 30
bile ale P. S. Sale noului nostru episcopu Dr. Yic- j alu Brasiovului din tăte plassele se petreci! si francese, 29 italiano, 21 norvegiano, 48 germane,
toru Mi hal y de Apsi’a, demne de illustrii sei pa-1 depuse iu Cript’a Familiaria din cimiteriulu II americane, 41 rusesci, 3 grecesci, 8 olandese,
renti si străbuni, fiiulu patriei lui Dragoiiu, la i n - : nou in Grăveru. Fia-i tieren’a usiăra si me- 7 suedese, 5 austriace, 4 danese, 3 spaniole, 2
trarea ga noua in sfer’a de activitate besericăsca in mori’a neuitata! —- portughese, 1 brasiliauu, 1 nicaragesu, 1 peruvianu
diecesea Lugosiului, incepu a avă rezultate fru-
si 2 cu paviliăne necunoscute. Aici se cuprindtt
măse; — ca-ci delocu a trei’a di după asiediarea
Prea S. Sale iu soaunulu episcopescu, fiindu pe- si 7 corăbii presupuse că perdute din lipsa de
trunsu de amărea parentăsca catra pruncii şcolari, noutati despre ele.
a donatu pre săm’a scălei gr. cat. din Lugosiu 50 Vapăro perdute 20, adeca: 11 anglese, 6 a-
fi. v. a. pentru cărţile si recuisitele necessarie.
— (Ioanu M e t i a n u , ) nou-alesulu episcopu mericane, 2 austriace, 1 spaniolu, 1 italianu, 1
Acăsta generăsa fapta venindu la cunoscinti’a alu diecesei Aradului a sustienutu cu succesu pre- norvegiauu si 1 cu pavilonu necunoscutu.
membriloru scaunului scolasticu locale, rn’a indeto-
scrissulu esamenu canonicu si precum ni spune „C. de Iassi.*
ratu in numele loru a esprime cea mai fierbinte „Alb.*, si-a regulatu cele necessarie in privinti’a
multiamita publica Prea S. Sale d. episcopu Vic­
averii si a familiei; in 7 1. c. fii imbracatu do
torii M i h a 1 y, poftindu i totu-deodata generosului do­
calugeru in monastirea Bodrogului, in 12 Marte
natorii!, că Domnedieu se-lu traiăsca la mulţi ani!
inaintatu la demnitatea de protosincelu si o dî după
Lugosiu in 7 Martiu st. n. 1875. aceea la rangulu de archimandritu si că atare in-
P e t r u P o p e s c u , data substernutu Domnitoriului spre a-i confirme
docinte gr. cat. alegerea sa de jepiscopu alu Aradului. Se spera,
ca pana la Domineca floriloru diecesea Aradului la bursa in 16 Martiu 1875 stă asia :
va avă episcopulu seu santitu si instalatu.
G&lbini imperatesci — — 5 fl. 23 cr. v. a
( M u l t i a m i t a p u b l i c a ) . Recunoscinti’a este
— (Vasiliu B e r z e n c z e i ) cunoscutulu depu- Napoleoni — — — 8 P 87 9
midiuloculu prin care omulu -si păte manifestă mai tatu secuiu din Transilvani’a, a cărui, făcultati men­ p
chiaru semtiementele de iubire si onăre facia cu tali incepusse a scapetâ, au fostu adussu in spitalulu Augaburg — — — 104 P 50 p P
binefăcătorii sei — suntu mulţi barbati, cari prin 111 30
Rochus din Budapest’a unde fiindu suppusu la cura Londonu — — — P n P
faptele si exemplele loru strălucite, desuda pentru si observare medicala, după ce s’a constatatu ca
inaintarea natiunei; alţii marinimosi, conformu po- Imprumutulu naţionala — 76 P — p P
mintea nefericitului este cu totulu turburata au fostu
teriloru sale, ofer eseu cu bucuria sacrific'ale sale pe Obligaţiile metalice vechi de 5% 71 P 40 p n
transportata dilele aceste in inătitutulu ţie sanetate
alfcariulu natiunei. — Unor’a că acestora posterita­ (cas’a smintitiloru) din campulu Leopoldinu de langa Obligaţiunile rurale ungare 78 P 75 p
tea li e datăria cu eterna recunoscientia. — Prin ' p
Bud’a, „ temesiane 76 P 75
ce ne-amu potă noi esprime aimtiulu de stima si iu* n p p
bire, catra mecenatii si patronii binelui natiunei — (f N e c r o l o g u . ) Alessandru Bud’a depu- 0 „ transilvane 76 P 50 p p
năstre, decatu prin recunoscintia! tatu din distr. Cetatii de pătra, după unu indelim- „ „ croato-slav. 80 P — p p
Societatea năstra literaria-besericăsca inca e gatu morbu de pluinoni si după o vietia multu 963 P —
datăria cu eterna recunoscintia mai multoru barbati agitata, au 'repausatu in 2 Febr. a. c. in Budapest’a. Acţiunile bancei —* — p p
illustri, cari au binevoitu a spriginl tiner’a năstra — Fia i tierrin’a usiora 1 „ creditului — — 238 P — p p
interprindere prin mai multe oferte si donatiuni. — — ( D a t e ş c o l a r i e ) Franci’a are actualminte
Intre aceştia se numera cu totu dreptuln si 41,959 scole civili (mirenesci) cari se impartu in

Redactoru respundietoritt Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C O B U M U R E S I A N U . IOANE GOTT si fiiu HENRICU.