Page 21 - 1875-03

i
'

.
si Duminec a, pronmnera la poştele c. ai r., 6i pe la
Fbi's, candu concedu ajatbriale. — Pretiulu: corespondenţi. — Pentru acrie 6 cr.
po 1 aau 10 fi., pe Vi 3 fi. v. a. Tieri ©eterne 12 fi. Tacs’e timbrala a 30 or. de fiacare pu­
S
v. a. pe tmu anu sdu 2 / galbiai mon. sunatbria. blicare.
S

Hr. 19. Brasiovn 2119 Martin

tandulu cu atata iubire si pietate, — in catu, dbca vorabilu pentru supremati’a ungurbsca si funestu
R e g i n u 5/3 — 1875. ti-ar’ fi fostu anim’a de pbtra inca trebuieai so dai pentru caus’a naţionala romarfoy se. va semtî si ma­
:
Actului imiuormcutai'ii Exc. Sale curau liberu lacrimeloru si suspineloru celoru mai nifestă nu numai in părţile locuite de romani ale
Eli*. L. VasiUn Popa. durerbse. Ungariei proprie, ci elu va potb se strice multu si
In capetulu orasiului Reghinu; la „Podu,“ a in Transilvani’a.
Iu tbta viati’a mea uu amu luatu condeiulu
fostu primitu tristulu conductu de 56 preuti ro­ N’avemu intentiunea de a face critic’a acestui
la mana cu atata întristare si dorere, câ cu asta
mani fora deosebire de religiune imbracati cu or- neasteptatu pasu alu deputatiloru naţionali romani
ocasiuue, candu me incercu a ve descrie immormen-
naminte beserioesci in frunte cu Rss. d. Mi ch ai le din camer’a ungurbsca, debrace spre acbst’a ni se
tarea marelui defunctu Br. V a s i l i u P o p u sever- | ,y r } .
C r i s i a n u , protopopulu Reghinului, totu acolo se va da de securu o mai buna ocasiune, ci d’ocam-
sita in Reghinu.
vedea representate tbte corporatiunile fora deosebire data nu ne potemu conteni de a nu face o sincera
Scirea electrica din Pest’a, care ne anuntiase
de naţionalitate si relegiune, acolo music’a orasia- observatiune, pre carea o esprimemu in urmatbriele
m6rtea marelui patriotu si romanu, câ unu fulgeru
nbsca intonâ piesele cele mai triste si dorerbsa, a- cuvinte: N’au fostu bre de ajunau secii intregi, câ
a strabatutu pana si in colibele tieraniloru, dorerea
colo vedeai representate tbte comunele romane in- se ne convingerau despre semtiulu de dreptate, de
in genere se p6te vedb pe feciele toturoru romani-
cependu dela Toplitia (12 miluri pana la Reghinu) ecuitate si loialitate alu ungurului ? Mai trebue bre
loru, lacrimele curgu din ochii toturoru, ca-ce ne-
pe Muresiu in josu, de pe valea Gurgiului, dintre si astadi se pipaimu prin intunericu si se legali-
’ndurat’a rnbrte tocma atunci i a rapitu scumpa-i
dealuri si de pre Campia, acolo valfaia mai multe samu insi-ne violintiele ce ni se făcu? — Dbca
viatia, candu nobil’a sa familia impreuna cu scum-
flamure de doliu intre care cea mai in doliu, si este asiâ, apoi nice nu meritamu o sbrte mai buna.
p’a n6stra naţiune avea cea mai mare lipsa do Re-
cea mai gelnica erâ flamur’a despartiementului — Suntemu slabi in cerbice si ce este si mai multu,
pausatulu. Pana candn, o! D6mne, aceste loviture
din comitatulu Turd’a de susu — pentru lit. rom. n’avemu incredere in poterile nbstre proprie. Dbr’
crude si ruinatbrie asupra natiunei nbstre? mai a-
si cultur’a pop. romanu, pe care cu litere albe erâ bre deputaţii şerbi, Mileticiu, Politu, Costiciu, cari
lesu intre impregiurarile critice, in care ne aflamu?
scrisu: „Cultur’a si lit. pop. rom. gelesce pre celu inca erau membri ai clubului nationalu, pentru ce
Nu voiu a insirâ marile merite ale defunctu­
mai mare barbatu alu seu.* De aci intre sunetele au preferitu a se despart! de collegii loru si a re-
lui, ci me voiu margini asta-data a ve descrie ac-
clopoteloru dela tbte besericele din locu si din' co­ manb pre vechiulu terenu de lupta, decatu a se
tulu funebralu seversitu aici in 23 Pauru a. c.
munele apropiate si intre cântările chorului com- metamorfosâ si a luâ o atitudine, ce nu se pbte
Inteleginti’a din locu si giuru, fiendu incunos- pusu pentru acestu actu tristu, intre lacrimele de termină decatu prin unu fiascu, care spre orce alfa,
cientiata, ca corpulu defunctului — la dorinti’a fa­ dorere ale toturoru, fiindu sicriniulu incungiuratu numai spre onbre nu va potb servi? — De buna
m i l i e i — se va iminormentâ in cript’a familiaria, de 100 tortie, plecă conductulu prin piacia la be- sbma dinsii nu pretiuescu pre unguri mai multu
precum si, câ corpulu insocitu de d. Siandoru cum- serica, unde deportanduse corpulu M a r e l u i B a r ­ decatu valorbza in fapta; bra pre de alta parte li
natulu repausatului va sosi cu trenulu de demanb- b a t u s’au tienutu după ritulu besericei nbstre ser- se va fi parutu pbte curiosu, a spriginl pre gu­
tia in 23 la Tergulu-Muresianu, spre insocirea cor- vitiulu immormentarii: D-lu protopopu Crisianu pre
: ' I vernu si la ocasiune a-lu si combate, adeca a fi
' j
.".U* V\ *
pului de ac61e pana aici la Reghinu tramissese doi lenga tbte, ca se opintea a innecâ plansulu dore- guvernamentali si a nu renunciâ bucurosu nice la
stimatori ai repausatului. In acea di la 6 bre sosi rosu, vediendu pre acelu barbatu mortu in acdsta caracterulu de deputaţi natiouali. — De altmintre­
trenulu insocitu afara de d. Siandoru si de iluştrii beserica, pre caro insusi d-sa avus8 fericirea îna­
lea nu vomu avb se asteptamu cu anii, câ se ne
noştri barbati, dd, B o l o g a , M a c e l a r i u s i b r . inte de acdsta cu 26 ani alu cunună, si acuma convingemu prin punerea degetului in rana, dbca
U r s u , cari dela staţiunea ferata Cociaru, câ ade- totu d-sa este acelu nefericitu, care trebuie se-lu
acestu pasu alu deputatiloru naţionali romani a
verati amici si stimatori ai defunctului, ei dedera immorminte, si inca atunci’a, candu beseric’a si fostu gresitu sbu nu. Noi amu dori din tbta ani­
tributulu ultimei on6re cu petrecerea sa. (Primbsca naţiunea avea mai multa si mai mare lipsa de m’a, câ viitoriulu se nu justifice temerile nbstre;
dela noi cei mai departati si adenc’a nbstra recunos- Marele Defunctu, cuvintele aceste parintesci, pe cari amu dori se ne insielamu celu pucinu in credinţi’»,
cientia!!! Red.) abia le potb rosti de dorerea animei ne au pornitu ca nbu’a atitudine a deputatiloru romani din părţile
Iu Tergu Muresianu la gar’a drumului de feru câ se plangemu impreuna cu totii plansulu celu Ungariei proprie n’a eserceatu asupra tienutei
s’au luatu sicriniulu si ponenduse pe carrulu fune- mai generalu de dorere! romaniloru transilvăneni nici o influintia rea.
brale in frunte cu siepte preuti romani, petrecutu După cuventarea d. Prota d-lu Bologa imbra- Si precum observamu la inceputu, nbu’a atitu­
de mai mulţi romani din locu si giuru, si cu unu tiosiandu sicriniulu câ corpulu celui mai intimu dine a deputatiloru romani fh salutata de press’a
choru, care ne marea dorerile storcundune lacri­ amicu alu seu cu una voce atragatbria dede a de­
maghiara râ unu actu de inaltu patriotismu, câ
mele, l’amu petrecutu intre suspiue ai doreri de a- scrie meritele cele mari, aduse de Repausatulu pe
unu fenomenu îmbucurătorii! pentru regularea si
lungulu orasiului paaa in capetu de catra Santu- altariulu natiunei si alu patriei. — Unu plânsu
consolidarea referintieloru disolute ale statului rna-
Georgiu, intre sunetele clopoteloru dela tbte bese- generalu de si e mai raru la barbatii inaintati in
ghiaru; numai semi-officialulu „Ellenbr," organu
ricele, (meritulu, ca repausatului s’au datu si aci etate, fh resultatulu. Nu este mirare inse, ca d-sa
alu d-lui Tisza, nu este multiumitu cu conslusele
onbrea cuvenita, este eschisivu alu părintelui Hosu). sciţi multu mai tare cumpenl marea perdere ce are
clubului deputatiloru naţionali; elu cere supunere
De aici se asiediâ pe una trăsură, venita spre acelu naţiunea prin mbrtea M a r e l u i D e f u n c t u . — ,
necondiţionata, cere fapte contrarie celoru de pana
scopu din Reghinu, de unde apoi cu toti in mai Dorerea nu ne mai laşa se mai continuamu acum, fapte cari se faca se dispara orce neîncre­
multe trasuri si intre tânguirile clopoteloru din tbte descrierea pana in fine. Lasamu se vorbdsca ani- dere si motivu de suspitionare. „Ellenbr* accentua
comunele, prin cari amu trecutu, sosiramu la Er- mele curate ale toturoru romaniloru despre marile apoi, ca statulu nu cunbsce nationalitati, pre cari
nodfai’a la 2 bre d. am., unde se puse sicriniulu sacrificiu, ce a adusu pentru caus’a natiunei ro­ ar’ avb se le impace, ci elu cunbsce numai ceta-
pe carrulu funebru. — 12 domni preuti in frunte mane intre tbte impregiurarile Marele acestu De­ tieni, pre cari cu plăcere i stringe la peptulu seu
cu parochulu localu cu un’a mulţime de poporu si functu, a cărui memoria e eternu duratbria! 11 si se impaca cu ei.* Cu acestu conceptu despre
doi călăreţi cu standarde de doliu de ambe părţile Unu s t i m a t o r i u a l u r e p a u s a t u l u i . naţionalitate si limba nu voru ajunge domnii un­
sicriniului, si intre căutările cele mai patrundiatb- guri nici-odata a se impacâ cu popbrele de sub e-
rie, si de aici a pornitu tristulu conductu spre Re­ gemoni’a loru. Pre acbsta cale ei voru potb stringe
l$l‘a$ÎOVIl 8/20 Marte 1875.
ghinu. Intre „păduri* erâ mii si sute de 6meni, 9 la peptulu loru numai individi, cari voru renunciâ
alergundu a insocf conductulu funebralu spre a Nbu’a atitudine a deputatiloru naţionali ro­ la individualitatea loru naţionala, inse nici-odata
versâ lacrime de dorere si spre a-si depune tribu­ mani din camer’a ungurbsca se desbate cu multu naţiuni, cari voiescu se traibsca câ atari si nu
tulu de stima si ambre catra marele defunctu. Totu zelu si viu interesau in diaristic’a maghiara. Si
câ turme fora vointia, supuse neconditionatu discre-
in acestu locu amatulu nostru barbatu si unchiu nu este mirare, debrace acdsta convertire a deputa­
tiunii unui pastoriu nechiamatu.
alu Repausatului, — d-lu Ioane P o p u M a i o r u tiloru naţionali justifica si legitimdza in modu ecla-
intempinâ sicriniulu — etern’a locuintia — a ace­ tantu supremati’a ungurbsca, bra noulu guvernu
lei persbne, care ei erâ bucuri’a, mangaierea si am­ pbte se-si gratuleze mai vertosu pentru efectulu Camer’a deputatiloru Ungariei continua discus-
biţiunea in vibtia — intre sirbie de lacrimi saru- moralii alu acestei schimbări. Si acestu efectu fa- siunea asupra bugetului, inse pre langa tbta iutib-