Page 22 - 1875-03

l’a si superficialitatea, cu care se accepta cele mai demite si la o desbatere mai detaiata cu atatu ditamu vointi’a si dorinti’a ndstra; si acdst’a se
însemnate positiuni, si pre langa t6te ca guvernulu mai vertosu, ca o împăciuire pre calea păcii nu in- intempla chiaru si in municipie de acele, unde
nu mai intempina acum dificultăţi nice chiaru din tempinâ dificultăţi neinvingibili; si apoi pre langa numerulu romaniloru cu sute de mii este mai mare
-
partea deputatiloru naţionali, bugetulu totuşi nu se acdst’a eră fdrte de doritu in interesulu ambeloru câ numerulu totalu alu toturoru celorlalte naţiuni,
va deliberâ definitivn înainte de feriele Pasciloru. parti, câ se se faca impacatiunea, ca-ci prin acdst’a si unde platescu contributiunea, pdrta totu feliulu
Pentru aceea guvernulu s’a vediutu necessitatu a se evitau multe si îndelungate inimiciţie si frecări. de sarcine publice si făcu servitiu militariu in
cere prelungirea indemnităţii si pre lun’a lui Aprile. Marturisescu sinceru si francu, ca pre mine mesura neasemenatu mai mare, câ toti ceilalţi locui­
In siedinti’a dela 17 Marte ministrulu Tisza m’a descuragiatu tare acea impregiurare, ca atunci tori de alta naţionalitate.
a presentatu camerei o ndua novella la novell’a e- nu s’a folositu favorabil'a ocasiune, câ aceste doue Pre langa tdte aceste se mai adauge acea
lectorale. In cele siese puncte ale acestei novelle naţiuni se dd man’a fratidsca si se se împace. Si procedura prea vetematdria, ce se practica aprdpe
se dispune, câ toti aceia, cari voru plaţi restantiele cumca acdsta procedere a maioritatii dietei din in tdte raunicipiele si care chiaru cu privire la
de dare pana la 15 Aprile a. c. se fia primiţi ul- Clusiu a eserceatu o influintia neliniscitdria asupr’a patria este împreunată cu cele mai funeste conse-
teriorminte in consemnatiunile electorali. — Bieţii intregei romanime, acdst’a este unu secretu totu asiâ cintie; si acdsta procedere, precum am amiutitu la
creştini dela guvernu nu mai sciu prin ce inven- de publicu, precum este si acel’a, ca vre-o cati-va inceputulu acestui articlu, este, ca romanii aflandu-se
tiuni si machinatiuni se mai stdrca parale pentru ani după aceea au sositu spre publicare si cele ddue in minoritate in consiliele municipali, propunerile
vistieri’a publica, care pre semne amenintia cu to­ rescripte regesci, — a caroru publicare nu mi-a si voturile separate ale loru, nefiindu spriginite de
tale desecare inca mai nainte de secerisiulu vii- successu a o impedecâ prin scrissdrea mea adressata maioritate, nu se primescu in processele verbili,
toriu. comissariului reg. de atunci, contele Pechy, — si nice nu se acludu la acele, sdu si ddca cate odata
cari rescripte au esercitatu mai vertosu asupr’a se face menţiune despre ele, acdst’a se face cu
Romaniloru din Transilvani’a o consternatiune si omiterea totale a motiveloru si asiâ de pre scurtu,
R o m ’ a 15 Martie. — In Camer’a deputatiloru
descuragiare mare, intru catu adeca prin dinsele incatu de acolo nimene nu pdte se afla cuprinsulu si
Minghetti, presentandu bugetele pe 1875 si 1876
articlii de lege din 1863/4 despre religiune si adeverat’a loru intentiune. Astfeliu noi romanii
dice ca trebuintiele cassei Statului pe 1875 se urca
naţiune, cari erau de unu cuprinsu fdrte innocentu, portamu numai greutăţile si spesele vietiei consti­
la 80 milione, caror'a ar’ potd face facia fara me-
s’au dechiaratu fora de valdre, cu 16te ca o mulţi­ tuţionali, dra din foldsele si avantagiele ei nu ne
suri extraordinarie, si ca deficitulu pe 1876 este
me de patente si ordinatiuni din tempulu absolutis­ impartesimu mai delocu; apoi pre langa acdst’a, in
de 24 mili6ne, ddr’ ca este posibilu a obtiend echi-
mului s’au lasatu in vigdre si pana in diu’a de urm’a procedurei amentite mai susu suntemu despo­
librulu, ddca reformele propuse se voru aprobă.
asta-di; si acei articli de lege s’au nimicitu, fora iaţi chiaru si de acelu mediulocu constituţionala, de
Papa a numitu in Consistoriu astadi sidse
câ in loculu loru se se fi datu vre-o garanţia său a aduce pre acdsta cale dorintiele si gravaminele
cardinali, printre cari Ledohovsky.
vre-o solenna promissiune. ndstre la cunoscinti’a înaltului ministeriu spre vin­
Y e r s a i l l e s , 13 Martie. — In Adunare. D. Articlulu de lege despre nationalitati, care s'a decare. Alta consecintia fdrte stricatidsa a acestei
Bufet desvolta programulu noului cabinetu, care va
creatu curendu după aceea, ar’ fi potutu servi spre procedure este, ca atatu guvernulu, catu si publi-
urmă o politica fdrte conservat6re fara provocatiune
dre-care consolatiune; inse si acest’a dispune in culu neavendu ocasiune a se informă pre cale legale
nici slăbiciune; elu angagdza pe republicani de a
modu imperativu numai acolo, unde e vorb’a de despre dorintiele ndstre, a dese ori din informatiuni
aderă la politic’a guvernului si face apelu la patrio- limb’a maghiara, dra unde e vorb’a de celelalte unilaterali si neesacte — -si formdza despre dorin­
tismulu celorulalti; guvernulu, adaoga D. Bufet, va limbe, usulu acestor’a este numai permissivu; apoi tiele si aspiratiunile ndstre părerile cele mai intor-
face sa se respecte Oonstitutiunea si va tiend o con­ afara de acdst’a, cuventulu intercalatu in acdsta tocate si mai contrarie cu adeverat’a stare a lucru-
duita ferma si conciliatdre. Desbinarile interidre
lege: „a lehetOsdgig* nu este alta, decatu o usitia riloru, din care causa apoi noi romanii suntemu
ar’ fi ultim’a lovitura contra poterei Franciei. După
deschisa, prin care se se evite usulu limbeloru celor­ consideraţi câ totu atati inimici de mdrte ai statu­
votarea legei de presa, guvernulu va ridică starea lalte nationalitati, dra prin legile mai recente, lui ungurescu, si asiâ se intempla de spre cea mai
de assediu. precum este d. e. legea despre notariatale publice, mare dauna a ndstra se credza totu feliulu de in-
Adunarea a trecutn, fara discusiune la ordinea
— usulu limbei nostre se restringe la unu terenu stitutiuni de aperare in contra ndstra, ceea ce cu
dilei asupr’a programului. totu mai angustu, inca si in afaceri de natura cu cateva septemane mai înainte am avutu ocasiune a
V e r s a i l l e s , 15 Martie. — Adunarea a alesu totulu privata, in cari persdnele interessate, facundu- aretâ chiaru in coldnele acestui pretiuitu diariu.
de presiedinte pe Audiffret Pasquier. Depes. „Mon. li-se documentele in testulu originalu ungurescu, (Y a u r m â.)
României* din nepriceperea acestei limbe suferu daune forte
mari. Cea mai trista impregiurare este inse r.Ciea,
Y e n e t i ’ a i n f e r i d r e in 18/3 1875.
ca precandu in teoria legea despre nationalitati se
„Blomanii din TransîJvaura.^ **)
sustiene pre harthia, pre atunci in prassa se Eri in 17 a. c. s’a tienutu in Fagarnsiu adu­
(După brosiura.) aplica de catra oficiali numai in caşuri f6rte rari; nare districtuale, alu cărui obiectu principale a fostu
votarea unei adresse de incredere ministeriulul nou
Trecu cu tacerea preste cei 17 ani următori dra ddca vre unu officialu romanu sdu vre unu
nascutu. Sosii in sala adunării tocma precandu se
si incepu numai cu anulu 1865, candu diet’a din notariu comunale se foloseace de limb’a sa materna cetea „adress’a de încredere.* Tdte au fostu pre­
Clusiu nu si-a resoivitu problem’a si nu si-a im- — deşi numai intre marginile concesse de legea gătite si poruncite de mai inainte. La adunare a
plinitu missiuuea după cum noi dorieamu. despre nationalitati, — acel’a nu numai ca este partecipatu numai corpulu araploiatiloru, 3 preuti,
Avendu in vedere, ca Maiestatea sa ces. reg. reu vediutu in castrele domniloru dela potere, ci 2 notari comunali si 7 tierani toti din Siarcai’a ;
aceştia au compusu adunarea municipale.
apostolica prin rescriptu regescu a conchiamatu avemu destule caşuri, ca a avutu se sufere cele
După ce s’a cetitu „adress’a de incredere* n’a
acea dieta spre a face revisiunea articlului de lege mai seri6se si mai triste urmări.
luatu nimene cuventulu se vorbdsca nici pro nici
despre uniune, — eu ce e dreptu cugetamu, ca Ddr’ dre de avantagiele v i e t i e i m u n i c i p a l i contra; contra cine se fi si vorbitu, ca-ce amploia­
chiamarea ei, adeca a acelei diete este, a resdlve potu-sa bucură si Romanii? Cu dorere trebue se ţii sub peddpsa a fi lapedati nu cutdza a cască
acea cestiune cu consentiementulu toturoru natiuni- marturisescu, ca si din aceste avantagie nu se im- gur’a, cei 3 preuti si 2 notari n’au sciutu despre
loru din patria, si a împacă continuitatea de dreptu partesiescu decatu cu pucinu mai multu câ nimicu. ce este vorba, asia de bine au fostu informaţi —,
ca-ce altmintrenea de buna sdma -si vedea de lu­
cu faptele complinite in decursulu celoru 17 ani. L^gea despre, compunerea consilielorn municipali
Si noi amu rnersu in acea dieta cu speranti’a, ca (prin introducerea institutiunii v i r i l i s t i l o r u , prin cru, ddca nu potu face nimica contra, celu pucinu
se nu contribue prin tăcere si oscitare la unu actu
deşi nu toti membrii acelei adunarî, ddr’ celu pucinu sustienerea p r i v i l e g i e l o r u a l e g a t o r i l o r u câ acesta. —
maioritatea va fi de acdsta părere. Din acestu n o b i l i si prin condiţionarea capacitatii de alega­ După ce presiedentele — vede, ca nimene nu
punctu de vedere am crediutu ca se va efeptuf re­ tori a civiloru nenobili de unu c e n s u catu se se entusiasmdza pentru adress’a de incredere, enun-
visiunea art. I. de lege din 1848, si nu dubitamu p6te de mare) corespunde fdrte pucinu recerintieioru j cia, ca adress’a votata se va tramite la loculu seu.
ca cu concursulu acelei diete se voru statori aici representatiunii poporului si egalitatii de dreptu; Ddca alte municipia inca se voru entusiasmâ numai
in tidra conditiunile pentru drdpta multiumire a ca-ci unu virilu, care platesce 80 sdu 90 fi. dare, atata catu district. Fagarasiului pentru noulu mi-
!
naţiunii romane. Si nu a trecutu nici macaru esercita singuru atata influintia asupra affaceriloru' nisteriu, apoi in adeveru ca acei dd. miniştri nu
suntu de invideatu.
o singura di, că se nu făcu si din parte-mi publice, cata esercita alte mii de locuitori ai comi­
La noi passivitatea si-a ajunsu cea mai inalta
I6te încercările possibile pentru eaoperarea acestei tatului sdu districtului, ceea ce am aretatu cu alta eulme, mai departe nu se pdte.
impacatiuni, inse dorere .sperantiele mele s’au nirni- ocasiune destulu de pre largu. Aici aflu necessariu G-. et Y. i. e.
citu; pentru ca maioritatea a crediutu a face destulu a mai amentf numai atatu, ca noi romanii, precum
rescriptului regescu, ddca da cetire acelui articlu este prea bine cunoscutu, afara de vre-o cateva j
de lege si lu-accdpta, dra cu privire la desbaterea juredictiuni, pre totindenea in conailiele municipali | Despre Universitatea Bucovinei
lui meritoria se decbiara de neindreptatita si ne­ suntemu representati in nurneru fdrte neinsemnatu, si f e s t u l u e i s e c u l a r i u „Romanulu* vorbesce
competenta. Inse ddca odata maioritatea s’a pre­ din care causa si influinti’a n6stra la alegerea offi- asia:
sentatu in acea dieta — deşi ea din acelu punctu cialiloru si preste totu la deliberarea affaceriloru „Pe candu in Bucovin’a se organisâ o mani­
de manecare nu eră tocmai legale, se potea totuşi publice a devenitu illusoria, asiâ incatu numai in festare anti-romana, se uneltesce unu ultragiu sim-
c&suri fdrte rari si mai multu numai din grati’a tieminteloru natiunei ndstre, in camer’a delegatiloru
*) Yedi Nr. 17 si 18 ai „Gazetei Tr.‘ si acuitatea maioritatii uuguresci potemu se ni vali- din Yien’a, unu deputatu romanu, d. Dumba, pro-