Page 23 - 1875-03

puse la 5 (17) curenta, câ la universitatea ce se Elu este jubilarea evreiloru ca, multiumit’a do- aici in comissiune cârti, cu deosebire scolastice: se
creaza in capital’a Bucovinei se se instituia „o ca­ minatiunii austriaco, au potutu se devie stapani pe binevoiâsca a se adressâ deadreptulu la 1 i b r a ­
r i u 1 u c o m p a c t o r e G e o r g i u H a n t i u , Clusiu
tedra de filologia pentru limbele r o m a n e si o ca­ rumds’a provincia romana;
(Bel-Kirâlyutcza 567), iu bolt’a carui-a se afla:
tedra ordinaria pentru predarea l i m b e i r o m a n e Elu este o manifestare a urei loru contra ro­
abecedaria, gramatice, dictionaria, aritmetice, geo­
a t i e r e i si pentru l i t e r a t u r ’ a e i . “ mâniei, unde, cu totu numerulu loru celu mare, grafie, istoria bibi. si natur. fisice, economice, ca-
Propunerea demnului romanu, care nu uita, n’au potutu se ajunga la stapanirea ce o au in Bu- lendaria, cârti de rogatiune, tabele de pariete, mape
ca este in caraer'a imperiului poliglotu, câ se sus- covin'a; etc. etc. apărute in monarchi’a nâstra, de unde se
tia mai presusu de t6te interesaele nationalitatii Elu este in fine, din partea guvernului austri­ potu trage «per Nachaahme* cu pretiulu defiptu
de auctorii cartiloru respective, si unde potu se-si
sale, fii primita. acu, care auctorisa si incuragiâza asemeni batujo-
tramita si auctorii cărţile, ce ar’ dori ale desface
Iilcca initiativ’a pe care o p6te luâ unu ro­ cure, unu semnii de nesocotire si de dispretiu arun- catu de curendu, ori a si le legă eftinu. Respec-
manu, âr’ nu pe aceea de a serbâ aniversarea supt- catu naţiunii romane in genere, si guvernului Ro­ tivulu librariu-compactore si a cascigatu unu renume
jugarii provinciei romane, si de a radicâ unu mo- mâniei in parte, si in acelaşi timpu unu midiulocu bunu, in decursulu aprdpe de 20 de ani, de candu
numentu pentru glorificarea actului perfidu seversitu de legitimare anticipata a tendintieloru Austriei a- e cunoscutu si romaniloru.
intre Turci’a si Austri’a. supra României, tendintie mărturisite de atate ori Subscrisulu inse, pre langa t6ta bunavointi’a,
in proCessulu Offenheim. pre venitoriu nu p6te sierbl amatoriloru de cârti,
Acestu faptu este cea mai poternica desmin*
Jubileulu consiliului comunalu din Cernautiu, decatu n u m a i cu exemplare din opusculu seu
tire data impostoriloru cutediatori dela consiliulu
revelandu-se in acestu modu in faci’a romaniloru, „ S u s p i n e l e s î l v e l o r u , p o e s i i s i p r o s a .
comunala din Cernautiu; elu probează ca romanii, C a r l s r u h e 1872, 7Y c61e, 116 pag.* din care
2
câ si orce alta naţionalitate, fia unguri, fia Boemi, constatamu mai antaiu câ ur’a si necasulu evreiloru e promptu a tramite ori unde â 54 cr. exempla-
poloni, Croaţi etc., se silescu a dobândi totu mai bucovineni ne onoră, ca-ci atesta, ca scimu se ne a- riulu cu portu cu totu. Cererile in asta privintia
laramu de unu mare periclu. se se faca prin „avisu postalu* la adress’a sub­
mari imunităţi pentru naţionalitatea loru, a desemnâ
In ceea ce privesce ultragiulu, avemu asicura- scrisului.
catu se p6te mai multu caracterulu ei distinctivu
rea, ca naţiunea intrâga, protestandu energicu si in Nu p o t u inca se nu observu, ca peutru noi
prin nâue institutiuni si noue drepturi dobândite;
elu probează in fine câ nu romanii, câ si orce na­ ;6te modurile, -lu va inapoiâ indiecitu. romanii de prin părţile aste nordice, ar’ fi fdrte
Catu despre guvernulu din Romani’a, spefamu de doritu, dâca si f r a ţ i i d e p r e s t o C a r p a t i
ţionalitate, ar’ fi capabili de a se renegă pe ei in­
ca, de si cersiesce mereu sustienerea strainiloru si autori, editori si librari ar’ binevoi a faoe mai ac-
şii si de a adauge, pe langa renegare, si ultragiulu cessibile productele loru literarie, tramitiendu si
celu mai infioratoriu asupra trecutului si originii in particulariu a Austriei, — de candu amici’a din- incâce, pre la librarii mai însemnaţi din Clusiu,
loru, serb&ndu diu’a, in care au cadiutu suptu ju- ;re dens’a cu Prusi’a i-a pusu la dispositiune des­ Gherl’a, Naseudu, Satu-mare, Oradea-mare, Aradu,
gulu strainu. tinatele Orientului, — totuşi va intielege, ca aci Temesiâr’a, Lugosiu etc. etc. cate-va exemplaria,
este vorb’a de împlinirea unei datorie, dela care nu «pre a se potâ vinde cu pretiu moderatu. Altfeliu
Bucovin’a este romana: acâst’a o spune nu
se p6te sustrage.* noi, cei de pre aici, candu vremu se ne tragemu
numai istori’a si faptulu răpirii dela 1777, dâr’
j v * cutare carte din Bucuresci, suntemu necesitaţi I-a
f
s’a recunoscutu din nou la 5 (17) curentu chiaru a ni scaimbâ banii de papiru in auru, ori argiutu
de catra camer’a delegatiloru din Yien’a, care a C e t a t e d e B a l t a (Cuculiu) strainu, pierdiendu cati-va cruceri (agio); 2 se aol-
votatu propunerea d-lui Dumba, ce constata ca 8 Marte 1875. vimu pentru espedarea acestoru a (40 cr.); 3 pen­
tru portulu cârtii cerute ( 6 0 — 7 0 cr.); 4 inca si
„limb’a romana este limb’a Bucovinei.* Dâca dâr’ Eri după finea sântei liturgie in beseric’a gr.
Bucovin’a este romana si a romaniloru, cine pdte cath. de aici amu ascultatu servirea „parastasului* la officiulu vamalu (6 —12 cr.) si âta, ca cartea
respectiva ne costa celu pucinu duplu pretiulu, cu
se fia atatu de desmostenitu de simtiulu si chiaru pentru marele repausatu romanu Ijadislail Ba- care amu potâ-o avâ dela cutare librariu. Librarii
de ideea de patria, in catu se spună, ca Bucovin’a silill br. de Puppu, prin bravulu nostru de aici ni potu procură cârti mai din t6ta Europ’a,
preutu gr. cath. M i h a i i u M e r c u l e t i u , cu care
jubilâza pentru aservirea ei de catra Austri’a? Nu­ numai din o parte a ei, din Romani’a nu. Ore
ocasiune, ne tienil una cuventare gâlnica pentru
mai singuri evreii potu se comită acestu sacrilegiu; unde si ce e caus’a ?
acelu mare repausatu romanu, desfariurandu-i in
si proba, ca numai ei singuri -lu comitu, este apel- scurtu fasele vietiei, faptele lui măreţie, zelulu si Y i c t o r u R u s s u ,
profes. in Clusiu.
lulu consiliului comunalu evreescu din Cernautiu, iubirea cea mare de naţiunea si religiunea s’a. —
care declara ca, „in calitatea sa de represintaute Asemenă cu acâsta occasiune naţiunea cu una fami­
lia, in care, dâca nu este armonia intre părinţi si
alu capitalei, s’a crediutu indatoritu a luâ initia­
fiii, nu asculta aceştia de densii, decadu si se rui- Nontati diverse,
tiv’a in acâsta întreprindere* si-a apellâ la „toti
neadia cu totulu. — Astfelu naţiunea -si âre băr­
locuitorii tierei, la tdte c o m u n e l e s i c o r p o r a - baţii sei atatu besericesci, cari crescu si conducu (Interdicte!.) D-lu Trefort, ministru
t i u n i l e . * naţiunea spre binele lumescu si mai vertosu spiri- de culte si instrucţiune publica, a emisu unu cer-
Dâr* se va dice: autoritatile comunale repre- tualu in beserica si scâla, — catu si barbatii sei culariu, prin care interdice folosinti’a in scâle a
conducători politici, cari ne incetatu asuda spre bi­ mai multoru cârti romanesci, din causa ca aceste
sinta l e g a l m e n t e tiâr’a. Asia este. Si tocmai
nele si fericirea ponorului seu romanescu — părin­ manuale ar’ cuprinde doctrine contrarie statului un-
pentru ca este asia, acapararea consilieloru comu­
ţii naţiunii, — pre cari totu poporulu, naţiunea, gurescu. Cărţile oprite cu acâsta ocasiune suntu
nale de catfa evrei probeza ce a devenitu «dulcea are strinsa obligaţiune ai ascultă si urmă, câ se urmatâriele: a) Elemente de geografia pentru clas.
Bucovina* suptu domuirea si suptu legile imperiu­ nu retacâsca si retacindu se pâra in valurile incof- II si III primărie de Grigorie Vladescu. Ei. a trei-
lui austriacu; Bucovin’a, tiâra romanâsca, a ajunsu, dariloru sinistre. — sprediecea. Bucuresci 1 8 6 8 ; — b) Elemente de
geografia fisica si politica etc. de M. Michaescu.
prin legile austriaco, tiâra evreâsca din puuctulu Unulu dintre primii ingrigitori si luptători Edit. a trei’a, Bucuresci 1 8 7 3 ; — c) Istori’a Ro­
de vedere alu organisarii politice. aprigi ai nationalitatii nâstre romanesci, părintele
celu multu devotatu binelui ei, a fostu iflarele maniloru din tempurele cele mai vechie pana iu
Iilcca unu faptu durerosu, care probâza intr’unu dilele nâstre etc. de A. Treb. Laurianu. EL IV.
si ferlcitalu repausatu Br. La-
modu infalibilu esactitatea tesei, de atatea ori sus- dislan Basiiiu de PoppUţ care cu cor- Bucuresci 1 8 7 3 ; — d) Atlante geograficu după L.
tienuta de noi, ca evreii suntu in man’a Austriei pulu nu mai esiste intre noi, cu spiritulu inse va Bonnefont etc. adaptatu pentru scâlele romane din
ordinulu M. S. Carolu I Domnitoriulu Romaniloru
unu 8lementu de desnationalisare si de germanisare. fi pana va mai trai vreunu romanu totu in midiu- si adausu de A. Treb. Laurianu etc. Pariau Bucu­
Inca o proba despre acâst’a este starea in care se loculu nostru câ unu părinte eternisatu. Cu acâsta resci 1 8 6 8 ; — e) Manualu de geografia peutru
ocasiune pătrunşi pana iu adenculu animeloru amu
afla redusa Ungari’a, totu prin concursulu evreiloru. teneriinea romana de Ioanu Silviu Selagianu, fostu
versatu cu totii lacrimi si amu promisu înaintea
Se aiba evreii egalitate de drepturi politice in altariului a s c u l t a r e d e c o n d u c ă t o r i i noştri professoru la gimn. rom. din Beiusiu in Ungari’a.
Yien’a 1871. Totu-odata ministrulu recomenda
Romani’a, si a dâu’a di partea de dincolo de Mil- romani la bine si la reu, ca ei numai ne potu fi
auctoritatiloru besericesci romane de ambe confes-
covu, si mai tardiu cea de dincâce, nu va mai fi acum angeri aparatori de periclele, ce ni se arborâza
in organisarea sa politica tiâr’a romanâsca, ci tiâra in tempuri de furtuna. — siunile, câ se p6rte grige, câ in institutele de in-
vetiamentu de sub inspectiunea loru se se folosâsca
evreâsca, intocmai câ in Bucovin’a; ca-ci totu câ Dumnedieulu popâreloru sei dâ partea cuvenita cârti patriotice si amice ideei de stătu maghiaru.
dreptiloru, ce o merita, âra n6ua se ne tramita altu
acolo ei si-au acaparatu in cea mai mare parte o- — Acâsta este libertatea instrucţiuni in Ungari’a
barbatu in locu, care ponendu umerii fideli la apa-
raaiele; tâtu câ acolo, au saracitu satele si le sta- si deputaţii romani din camera afla cu cale a
rarea ia nacasurile inpregiurariloru presente cu cei­
panescu prin uşura si prin rachiu. Atunci si la lalţi remasi in viatia, se ajungemu odata la lima- s p r i g i n f unu asemene guvernu l i b e r a i u .
noi evreii voru potâ se faca jubileuri, se rădice mo­ nulu doriţii 1 — — ( T o r t u r a s i v a n d a l i s m u s ă s e s c u ) .
numente spre a glorifică prosperitatea si fericirea M i h a i i u L u n c e a n u , In diariulu „Osten* din Vien’a cetimu urraatâriele:
tierei, ca-ci voru serbâ propri’a loru prosperitate, proprietariu. „Mediasiu 5 Marte. — Opidulu nostru a devenitu
fericire si stăpânire, cu pretiulu ruinării si aservi­ teatrulu unui vandalismu spurcatu. Iu 3 1. c. unu
romanu fă arestatu si dusu la politia sub cuventu,
rii laboriâsei poporatiuni romane. Cine a fostu in
AviSU. Adressandu-se catra subscrisulu mai ca dinsulu dimpreună cu alţi consoci ai sei ar’ fi
Bucovin’a si n’a vediutu cu anim’a sfasiata condi- mulţi amici, cunoscuţi etc., câ se făcu a li se tra- comisu furtu la unu comissariu financiariu. Ajun-
tiunea misera si umilitâria, la care suntu reduşi in mite dela cutare librariu de aici cutări si cutări gundu in biuroulu politiei, care mai nimeritu s’ar’
mare parte romanii, cari formâza maioritatea popo- cârti romanesci, neavendu inse tempu disponibilu, numf spelunca de talhari, bietulu incriminatu inca
ratiunei! pentru de a me potâ ocupă si Cu astfeliu de comis- la prim’a ascultare fii torturatu in modulu celu mai
siuni, de sl plinescu cu tâta plăcerea totu, ce mi terribilu, câ se marturisâsca si se numâsca si pre
Jubileulu ce se proectâza dâr’ in Bucovin’a e possibile; amu onârea a avisâ pre 0. dd. cumpă­ pretinşii sei complici. Nice tortur’a din evulu me­
are o intreita însemnătate, de o potriva ultragiatâre rători, autori si editori, cari dorescu a-si procură diu n’a cunoscutu asemeni crudelitati, câ si aceste
si durerdsa pentru romani: de aici cârti romanesci, ori, cari voru ae depună ce o austeritate publica le aplică asta-Ai facia de