Page 24 - 1875-03

unu romanu supusu alu dinastiei absburgice. Bie- cerc. 2 fi. cu totulu una suma de 80 fi. 50 cr Oct. acel’a si anu a fostu de nou ministru alu pre­
tulu romanu aretit pana in ultimulu momentu in- Din care subtraguudu-se spessele: musicautiloru 40 siedintelui Napoleonu. A troi’a bra a ajunsu la
nocinti'a sa, inse incuisitorii lui nu slăbiră cu tor- fi., tipărirea invitariloru si araugiatulu salei balu- guvernu iu cabinetulu lui Ollivier, că miustru de
5 cr
tur’a pana ce romanulu nu-si dede sufletulu, mo'r lui 30 fi. 5 cr. egale 70 fi. 5 cr., prin urmare financia, inse s’a retrasu mai nainte de erumperea
riudu in manile loru. Dbra tiranii incuisitori nu remane venitu curatu 19 fi. 45 cr. v. a., care se resbelului, debrece n’a voitu se partecipe la insce-
se multiumira nice cu atat’a, ci spre a se convinge, si strapune la destinatiunea sa. Cu acbsta ocasiuue nareasi esecutarea plebiscitului. — D u f a u r e este
ca victim’a justiţiei loru e iutr’adeveru m6rta, i debe se multiamimu si zelosului teneru de mare după Gorciacoffu celu mai betranu ministru in Eu-
arsera ambii ochii cu foculu dela cigari!" — La sperantia si nationalistu Gabrielu Gaborfiu farrna- rop’a. Elu numera dejă 77 ani si este asemenea
acestu comunicatu redactiunea numitului diariu a- cistu pentru conducerea si arangearea cu finetia si advocatu de professiune. Inca inainte de ast’a cu
dauge: Sângele ni inghiatia in vine facia de unu elegantia a acestei petreceri romane filantropice 36 de ăni a intratu prim’a data in ministeriu, inse
asemene actu alu hieneloru dela politia din Me- unice pana acuma in opidulu nostru, de care cu in anulu 1840 a trebuitu se cbda loculu seu lui
diasiu. Aceştia nu potu fi 6mehi (si cu atatu mai totii fora esceptiune remasera incantati. Thiers. Dbr’ cu t6te ca a fostu ministru alu regelui
pucinu sasi prudenţi), ci bestie selbatece. Seclulu N. B. Cu acbsta ocasiune amu onbre a res- Ludovicu Philipp, totuşi in anulu 1848 a votatu
nostru crutia pre omu chiaru in caşuri de crime punde la mai multe interpelări, cari vrbu a sc: pentru esilarea Orleaniloru. In an. 1848 a intratu
grele, in Mediasiu inse toturbza pana la mbrte pre despre cutări colecte făcute in anulu trecutu in că ministru de interne in cabinetulu Cavaignac,
unu simplu suspicionatu, ca ar’ fi comisu cutare Chioru in favbrea balului tienutu la Stoiceni, rea bra in decursulu imperiului s’a retrasu de pre tere-
crima. — , pective in favbrea scblei ppale romane din Lapu- nulu politicu. Iu anii 1871 si 1872 a fostu sub
siulu-Ungurescu cu acea modesta observatiune, cum Thiers aceea ce este acum: ministru de justiţia. —
D e c l a r a t i u n e ! *) Noi subscrisii parochiani ai Enricu W a l l o n , actualulu ministru de culte si
comunei besericesci gr. or. din Resnovu venimu a ca atari colecte nici din Chioru nici din Somcut’a
mare, nici de airea pana adi nu ni s’au tramisu, instrucţiune publica, este istoricu. Elu se numesce
protestă prin acbst’a in contra unui actu, care ne „tatalu republicei conservative," inse după scrierile
vatema in drepturile nbstre de alegatori, drepturi bra cele tramise precum de presinte asiâ si cu da
tele ocasiuni ni amu tienutu de strinsa datorintia sale despre tineretiele si vieti’a lui Isusu etc. se
ce ne suntu garantate prin Statutulu organicu. —
a Ie publică si ale asiediâ la destinatiunea sa, pre­ conchide, ca elu este bine cuprinsu de sentieminte
Iu anulu trecutu se făcuse in comun’a nbstra
cum usioru se pdte vedb din diurnalele naţionale ultramontane. Leone S a y , care in vibti’a sa s’a
o alegere de preutu, in contra careia a protestatu ocupatu multu cu economi’a naţionala, a primitu
„Gazet’a" si „Federatiunea" din anulu 1873 si
maioritatea alegatoriloru, aducundu dovedi despre 1874. — conducerea affaceriloru financiari. Că prefectu alu
mai multe ilegalităţi, comisse cu ocasiunea acelei 1 • i" i departementului Sequanei pre tempulu comunei,
alegeri. Yenerabilulu consistoriu archidiecesanu es- ’ Lapusiulu-Ungurescu in 8 Martiu 1875. acestu barbatu a facutu mari serviţi© capitalei Pa­
mise mai intr’unu tardiu o comissiune, carea con­ P e t r u C o d e u s , riau. Elu este in totu casulu unulu dintre cei mai
stată la faci’a locului, in plinu sinodu parochialu, preutu si prof. diriginte. eminenţi barbati ai noului cabinetu. — Despre
ca intr’adeveru s’au fostu comissu ilegalităţi la acea ministrulu de agricultura Emiliu de M e a u x nu
alegere, mai alesu prin eschiderea neintemeiata a — ( S e c r e t a r i d e stătu.) După usulu avemu alte date, decatu ca elu s’a casatoritu cu
constitutionalu cu schimbarea guvernului se schimba
unuia dintre concurenţi. Toţi membrii sinodului fiic’a unui omu renumitu, cu fiic’a lui Montalembert.
parochialu -si esprimara in faci’a comissiunei voin- si secretarii de stătu la diferitele ministerie. Din
foi’a officiale vedemu, ca dintre foştii secretari de
ti’a, că se se purcbda la o alegere n6ua, la carea
stătu s’au lassatu in posturile loru: Carolu C s e m e g h i
se fia admisu si candidatulu respinsu in anulu tre-
cutu. — la justiţia, H i e r o n i m i la comunicatiune si T a n ă r k i
la culte. In loculu lui Zeik la interne s’a uumitu
Eramu in dreptu a speră si a asceptâ din
bar. Gabr. K e m b n y cunoscutulu agitatoriu pentru Pretiurile piacei
partea V. consistoriu, ca inaltu acelaşi va casă pri- urcarea censului electoralu in Transilvani’a. Ed.
rn’a alegere, si va incuviintiâ alegerea cea n6ua, H o r n ar fi numitu secretariu la ministeriulu de in 19 Marte 1875.
reclamata de toti parochianii, Cati se aflara in pre- comerciu. i,
senti’a comissiunei. Cu durere inse amu intielesu, Pretiulu
Mesura Specia fructeloru
ca Y. consistoriu ar’ fi intaritu dejâ prim’a alegere fi. cr.
si anume in persăn’a on. d. I. Danu. Subscrisii esmisu din partea cetatii Sibiiului doue companie
aflandu de acestu actu alu Y. consistoriu, ne si de soldaţi in contra comunei romane Poplaca. Caus’a fruntea . 4 54
i • r Grauu > midiulociu 4 26
grabiramu a inaintâ protestu la persăn’a Exc. Sale, 63te muntele Platosiu, care de mai multe decenie
de diosu 4 14
a Preasantitului Părinte metropolitu, in legătură cu este merulu de cbrta intre cetatea Sibiiului si nu CU Mestecatu , , 3 62
i
acelu protestu ne simtimu indatorati a mai face si mit’a comunitate romana, care tiene la dreptulu o 1 fromdsa 3 _. '
urmat6rea declaratiune: seu de proprietate asupra acelui munte si au opritu o Secara de midiulocu 2 80
*<* ' 2 48
Noi, basati pe neatacabilulu nostru dreptu de pre Sibiiani se taie lemne de acolo. dl Ordiulu frumosu
alegere, nu vomu suferi pe d-iu I. Danu se ne fia • O de midiulocu 2 40
cd
1
— ( O d a t a s i acum.) Tempurile se schimba S-l frumosu 54
preutu, de bra-ce nu e alesu din partea nbstra; Ovesulu de midiulocu 1 48
si cu ele se schimba si pusatiunea bmeniloru. Unu OQ
p
bra, dboa s’ar’ incercâ cineva se ni-lu impună in- «d Porumbiilu 3 28
contra vointiei nbstre, atunci vomu fi nevoiţi . . j jocatoriu la bursa cu numele Ferdinandu Flsischer, £ Meiu • ce 5 20
ceea ce n’ar’ fi tocmai in-| care inainte de „trosculu" din Yien’a castigase la Sh Hrişcă « • e —
CD
bursa mai bine de 130 de mii floreni si avea si . Mazerea • e e 4 20
tru folosulu si spre binele Maicei nbstre beserice j
doue case si o villa in Reichenau, fi\ arestatu dilele a Lintea * • e 7 34
gr. orientali, Faseolea 5 34
aceste pentru furtu si condamnatu la doue luni de #
Resnovu in 6 Martiu 1875. — Sementia de inu 7 34
* • • •% ■ r* . * <i . , / ■ i 1 . \ i . ' , f 1 inchisbre grea. După ce adeca si-a prepaditu averea Cartofi' 1 6
Urmbza subscrieri: — tbta, in tempulu din urma se ocupă cu furarea de
revblvere din fabric’a de arme a lui Gassner, pre zf Carne de vita . — 18
Edhmare st mnltiaitiita. ^5 „ de rimatoriu 24
cari apoi le vindeâ cu unu pretiu bagatelu la jidovi p „ de berbece
Subscrisulu me aflu in plăcută positiune, pre speculanţi. Intr’adeveru o mare schimbare intre P4 —
lenga aduuca multiumita, a da computu despre ve- odata si acum. Odata avea o locuintia de vbra in <D Zi Seu de vita prospetu 20 —
p Sa
nitulu balului tienutu in 7 Febr. a, c. in Lapu- Reicheuau — astadi locuiesce in inchisbre. «5 p 999 topitu *-- —
siulu-Ungurescu in favbrea fondului besericescu- * • • .
scolare romanu din locu. Si anume: au intratu — Nr. 10 alu diar. „Der Osten“ are urmat,
cu bilete in sbr’a balului 68 fi. v. a. Prin staru- cuprinsu bogatu: Prospectu politicu. Din consiliulu
inti’a si colectiunea meritatului nationalistu Spt. d. imperialu. Din Bucovin’a, Leopole. Iuternu: (Co-
Michaelu Hesdatianu mi s’au tramisu 17 fi. si 50 munalu. Leopole, Orsiova). Externu: (Berlinu,
cr. v. a. din subscriptiunea urmatoriloru Titul. dd.: Newyork, Washington, Montevideo. Chronica mica.
Ioane Auderco prepositu 2 fi.; Stefanu Biltiu, Mi­ Lotri in Dalmati’a. Neua gigantica in Romani’a.
chaelu Serbanu, Ioane Guloviciu, Demetriu Coroianu, Reuniune spre a redicâ crescere de cai in Bucovi­ la bursa in 19 Martiu 1875 stă auia :
Yasiliu Popu, canonici cu cate 1 fi. titul. dd.: n’a. Literariu. Revista agricola. Mesure precau-
Qalbini imperatesci — — 5 fl. 23 cr. y, a
LaZaru Huza, not. consistoriale, Eusebiu Cărticea tive in^contra bblei de mucila cai. Midiuloculu celu mai
gi Michaelu Ivasco profes. de s. theologia, Dr. Dra- bunu in contra c6rnei in grâu. Economia poporala Napoleoni — — — 8 9 88 p 9
gosiu prof. preparandiale, Andreiu Antonu protop.; (reportu vieneau de producte.) Promesse 1864, Augsburg — — — 104 9 35 9 9
Măriţii si Spt. dni: Dr. Yasiliu Popu procuroru r. bursa vienesa. Correspondintia. Inserate. Suple-
Londonu — — — 111 9 35 9 9
Augustinu Munteanu advocatu, Qrig. Stetiu adv., mentu ţ Pipa vechia de spuma marina, novelleta.
Demetriu Babaleu controloru reg. percet., Michaelu Regele vine, Umoresca. Una strata in Dublinu cu Imprumutulu naţionala — 75 9 90 9 9
Hasdatianu of. reg. perceptorale, Simeonu Dobocanu illustratiune. Catedrala in Pavia cu illustr. Afla­ Obligaţiile metalice vechi de 5°/ 0 71 9 45 9 9
proprietarii:, Iacobu Sacaleanu esecut. reg., Ioane rea numelui „Bock-Bier." Feliurimi. Charade. • '• l! f rj; îţi r i i i » t {' ■ i
Obligaţiunile rurale ungare 79 9 10 9 9
Balintu proprietariu in Fizesiulu Gherlei, Georgiu
— ( S c h i t i e d i n b i o g r a f i ’ a n o u i l o r u
Morariu posessore in Borsia, cate 1 fi. v. a. si „ „ temesiane 76 9 75 9 9
m i n i ş t r i i f r a n c e s i . ) B u f f e t , care-si trage
Teodoru Puscariu pos. 50 cr. v. a. On. dd. Georgiu i, „ transilvane 76 9 25 9 9
Mânu invet. in Cufoia, Sera Gyorgy iuv. maghiaru originea din Vogesi, a fostu mai antaiu advocatu,
bra după alegerea lui Ludovicu Napoleonu Bonaparte 0 „ croato-slav. 80 9 — 9 9
de stătu cate 1 fi. Spt. d. Carolu Bardy notariu
de presiedinte alu republicei, a ajunsu ministru la 964
Aotiunile bancei — — 9 — 9 9
afacerile de comerciu. Elu nu s’a potutu uni intru
„ creditului — — 235 9 25 9 9
*) Suntemu rogati a da publicităţii acbsta tbte cu planurile si calile presiedintelui principe,
dechiaratiune primita in copia si o facemu numai pentru aceea s’a retrasu dela guvernu inca in 31
cu una exmittere de 5 cuvinte. Red. Octobre 1849. Dela 10 Aprile 1851 pana la 14

Redactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
I Â C O B I T M T J R B S I A N O . IOANE GOTT si fiiu HENBICU.