Page 25 - 1875-03

:: i ' 1 j ■ ■ . .
Gazet’a ose de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prennmera ia poştele c. si r., si pe 1&
F6i'a, osndn concedu ajatdriale. — Protiulu: AmuIm xxivwm. DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 cr.
pe 1 anu 10 fl., pe /i 3 A»v. Tieri esterce 12 fl. ■ i* i • * ' i • Tace’o timbraia o 30 cr. de fiacsre pu­
J
1
v. a. pe unu anu sdu 2 ,/ galbini mon. sunatdrie. blicare.
3
Hr. 20. Brasiovu 2515 Martin
....................... - . *............................... .................................. 11 —»............. n.■■■'■« ................ " ....................... ■ ——

Romani’a tocma din fundulu Ungariei. „Vai de nu e cinase le tifltive. Se mi-o ia ei in parte,
Ilrasiovil. ( M i g r a t i u ne). Abia in- capulu vostru, ddr’ cine v’au adusu p’aiei ?“ si ddca ÎHL^g-jJEOTU potd invol cu mine, mai suntu
cepă se se subtiie cevasi ndu’a cea gr6sa prin r&- „A’ nyomorusâg (calamitatea),* fă respunsulu. destui proprietari prin pregiuru, cari -mi voru faoe
dieie sdrelui de primavdra, pro candu drasi vederau Ei invetiaiu, câ iudata ce voru ajunge la Bu- concurrentia; apoi acilea e urbea Ploiesci cu trei­
pe cate 6 — 7 inşi imbracati unii, precum se pdrta curesci, so si preseute pasporturile la agenţia, unde dieci de mii locuitori, coloniştii numai se vrea,
in districtulu Fagarasiului, alţii câ preste Oltu, pe apoi li se va spune ce au se faca mai departe; capata de lucru ori-si catu, pe simbrii bune.’
la Scorei, Medeasiu, Seghisi6ra, si drasi alţii câ in ddr’ se mdrga si la parochii confessiunei, de care Este inse cea mai grea intrebarea, ca de undo
comitatulu Cetatiei-de-balta. Nu cumva 6menii a- se tienu, se-i invetie si acolo. se ia coloniştii spessele din care se-si edifice cascid-
cestia veniră la tergu? Nu, ca-ci asemenea gruppe Ei, bine, ddr’ ce insdmna acdsta raigratiune rele. Acdsta presupune, ca ati nu pdte fi vorba
vedi pe fia-care di de alungulu strateloru. admirându continua, acestu exiliu alu populatiunei dela noi de proletari, caroru le a mai remasu numai sufle-
pe lumea de aici. preste munţi, candu de acolo, afara de cate unu tulu in 6se, ci ca trebuie se aiba ceva staricica
De unde sunteti dineni buni? . . . Unde comerciante — din classea agricultoriloru si a op­ materiale, cu care se p6ta incepe. Noi nu ne in-
mergeţi ? pidaniloru nu vene nimeni pe lume inc6ce? Res- doimu, ca se voru presentâ si de aceştia la susu
La tidr’a romandsca domnule. punsulu este cu ochi cu sprincene. Sate intregi numitulu proprietariu, sdu la arendatorulu seu dn.
Da ce se faceţi acolo? de ardeleni s’au fundatu si se inmultiescu mereu. Ionitia Mânu; locuitoriu in Ploiesci (de nascere
Se ne „hranimu* domuule, ca la noi amu „is- In acelasiu tempu diariele maghiare sbierâ pe t6te brasiovdnu), ca-ci si pana acum se făcură întrebări.
pravit’o.* tonurile pentru maghiarii ciangai din Moldov’a si Intr’aceea cestiunea migratiunei este de importantia
Cura asia, ca acuma nu mai este iobagia. pretendu cu sgomotu, câ se-i chiame acasa, in Un- atatu de mare, incatu noi credemu, ca a venitu
Ddca-i mai reu câ in iobagia domnule, ca ne gari’a, se nu-i lase sacrificaţi barbariei boieriloru tempulu, câ se meditamu seriosu asupra ei; ca-ci
au luatu t6te locurile. valachi si tiraniei popiloru catholici. Ddra pentru acdsta disordine infricosiata, in care esu locuitorii
Cine vi le-au luatu ? Ddieu, de ce nu-i aducu, ca nu le sta nimeni pe tierei ndstre, p6te deveni pericul6sa din mai multe
Hm! Da d-ta de unde-i fi domnule, ca par’ lume in cale; in Romani’a, liber’a emigratiune este puncte de vedere.
ca ai fi romanu de ai noştri. tiermurita prin singur’a conditiune, câ celu, care
D’apoi ca eu inca suntu de pe la Clusiu, am vrea se se duca, se platdsca, care la cine ar’ fi
arablatu de multe-ori si pe locurile d-v6stra, mai datoriu si se nu fure nimicu după exemplulu evrei- Brasiovu, 24/12 Marte 1875.
in t6te părţile tierei. loru, candu au esitu din Egiptu. De ce nu-i a- La cele impavtesite in numerii precedenţi de­
Ci ca apoi tiena-te D-dieu domnule, ddra ce ducu? — De nenumerate ori au cercatu se-si colo- spre nou’a atitudine a clubului deputatiloru naţio­
se-ti mai spunemu, ca dcca nu ne-au mai remasu nisedie cu secui moşiile, de ex. in comitatulu Clu- nali romani din Budapest’a, venimu a mai adauge,
nimicu, decatu estu sumanu si eşti desagi. siului, alu Albei etc.; au iudUplecatu pe cate 10, spre mai buna orientare, inca unele momente ce
Da cum vreţi se ve „hrăniţi* in tidra? 15 familii serantdce, le-au datu inca si vite traga- nu ne este permisu a le trece cu vederea. Diariulu

Cu’ munc’a, cu braciulu domnule, ca scimu se tdrie si alte fol6se; ddra au stătu de joi pana mai „Albina*, după care amu reprodusn reportulu despre
lucramu; ddr’ aici ori-catu muncimu, par’ ca ne-au apoi, au fugitu t o t i , unde? „Menyunk a T z a - cele intemplate in sinulu clubului nationalu, ne-a

batutu Ddieu de siepte ani incdce, ca nu ni ae cu- r â b a (Romani’a), mert ott jobban van dolgunk,* datu o necompleta informatiune in acdăta privintia.
n6sce nimicu etc. etc. ai s’au dusu „a Tzârâba.* Cercat-au se-i djica pe Astadi inse prin bunetatea unui domnu cu numele
Acelasiu examenu se p6te tiend si cu Secuii, steppele Ungariei, se le dd locu de culţivatu catu Demetriu Bonciu, care in diariulu „Hon* dela 20
pentru câ se iai aceleaşi reapunsuri, numai catu voru vedd cu ochii. Nici-unulu nu s’au dusu, nici Marte da publicului maghiaru o deslucire a u t e n ­
insocite si de înjuraturi. In 7 Decembre an. tr» nu voru se audia de Magyarorszâg. t i c a in privinti’a convertirei deputatiloru naţio­

asteptandu in gar’a dela Ploiesci, vediui 2 gruppe Mare lucru! Mare dieu acela; ddra se vi-lu nali romani, suntemu puşi in positiunea plăcută de
de maghiari, cu totii 9 persdne, siese barbati si explice Chauvinistii dela „P. Lloyd,* „P. Napld,* a notifică, ca nu toti deputaţii naţionali s’au rne-
trei femei, conversandu unii cu alţii. Unulu câ de „Hon,* „Jelenkor,* „Kozdrdek,* „Kelet,* „M. tamorfosatu. D-lu Bonciu ni spune intre altele, ca
30 de ani, omu sanetosu si frumosu, se vaierâ ca- Polgâr,* „Szdkoly Hirlap* si cati toti. deputaţii naţionali Dr. losifu Hodosiu, Mircea Basiliu
tra ceealalta gruppa, ca necunoscundu elu intru ni­ Dn. proprietariu G-r. Caracasiu publică in Ia- Stanescu si Georgiu Popa n’au fostu de facia la

micu limb’a romandsca, acuma vede catu a fostu noariu a. c. unu documentu din 10/22 Iuniu 1874 conferintiele, in cari s’a desbatutu cu s e r i o s i t a t e
de nebunu, candu a plecatu de acasa. Uua femeia verificatu de catra auctoritatea municipale din Bu­ s i m a t u r i t a t e cestiunea metamorfosarii, si ca prin
betrana -lu consolă dicundu: înainte de 15 ani cureşti, prin care chiama vre-o treidieci de agricul­ urmare diusii nice nu s’au alaturatu pana acum la
candu am venitu in acdsta tidra, nici eu nu sciam tori de n a ţ i o n a l i t a t e r o m a n d s c a , câ se se faimdsele concluse, prin cari clubulu nationalu se
nimicu, ddr’ am invetiatu curendu pe langa copiii asiedie pe mosi’a sa S t r i m b ’ a , situata la dru- ingageza nu numai a nu impedecâ, ci chiaru a da

unui boieriu; vei invetiâ si d-ta. De ce nu rema- mulu tierei, apr6pe de Ploiesci, in plass'a (cercu) mana de ajutoriu si a spriginl pre noulu guvernu
serati aici in Ploiesci, ca ati avd simbria buna si Tergusiorulu. Conditiunile pe care le pune d. Ca­ ungurescu in planurile si faptele sale relative la
traiu mai eftinu. racasiu, nu suntu tocma de cele mai strălucite; ele fericirea pop6reloru, ce au imbrancitu sub greutatea
N’am sciutu ca suntu si in Ploiesci maghiari. inse suntu usitate la mai mulţi proprietari. Dn. dariloru si a impositeloru; dra deputatulu Alessandru
— Acestu respunsu -mi deşteptă curiositatea, Caracasiu da colonistiloru porţiuni de pamentu, pe Romanu, deşi a partecipatu la prim’a conferintia,
câ se-lu intrebu, de unde este, ca-ci câ secuiu tre- care se-si p6ta face casa si alte incaperi, si anume: totuşi nu s’a dechiaratu categoricu in favorulu rne-

bue se scia, ca in Ploiesci existe chiaru si comuna de 10 (diece) stanjini in facia si de 30 (treidieci) tamorfosarei, ci si a reservatu dreptulu a-si da pă­
maghiara helvetico-reformata, si asia -lu intrebaiu in lungime, cu acestea conditiuni;. 1 Coloniştii se rerea in conferinti’a urmatdria, candu apoi s’a ab-
unguresce, ca de unde este. fia romani de naţionalitate. 2 In terminu de d o i sentatu. De aici se vede, — ceea ce constatamu
Cumu aud! bietulu omu voce maghiara dela ani dela primirea actului de proprietate se fia obli­ cu bucuria — ca aceşti patru deputaţi naţionali au
mine, standu la mirare -mi dise: gaţi a-si face casa pe loculu daruitu. 3 In 15 ani remasu si pre viitoriu naţionali, si ni place a crede
Jaj Istenem, hât az Ur tud magyarul? se nu-si p6ta vinde casele, decatu drasi numai la ca dinsii ori catu de seriosu si de maturu ar’ des-
Talân az Ur a ploestl tiszteletes Ur? săteni, romani cultivatori, dra după 15 ani suntu bate avantagele si desavantagele, ce potu resultâ
fin az nem vagyok, de kend hova vald ? scapati de acea reatrictiune. 4 Iu 15 ani nu potu pentru noi din nou’a situatiune creata prin fusiunea
Hât dn bizony magyarorszâgi vagyok. face carciume, măcelării, băcănii de comerciu. 5 partiteloru unguresci, totuşi nu voru trece in castrele
Melyik megydbol? Obligamentele reciproce se voru formulă, subscrie unui guvernu, care nu numai ca nu ofere nici o
Hât dn S o l n â b o l , târsam pedik a szomszdd si confirmă in acte formali de p r o p r i e t a t e p e garanţia pentru multiumirea justeloru pretensiuni
Somogy megydbbl val6. v e c i . ale poporeloru nemaghiare, ci prin fapte dovedesce,
Acuma me prinse pe mine mirarea, candu ve- Ei, ddra apoi ce se cultive acei colonişti ? Vedi ca are se continue pre calea arbitriului intru im-
diuiu, ca in acea grupa de secui se aflâ si doi ma­ acdsta este întrebarea. Respunsulu -lu da dn. Ca­ pilarea ndstra. Ca-ci ce 6re se însemneze alfa

ghiari din classea oppidaniloru miseri, rataciti prin racasiu; Am cateva sute de pogdne (jugere), ddra acelu circulariu alu ministrului de instrucţiune