Page 26 - 1875-03

Trefort, pre care-lu reproduseramu in numerulu pre­ partite, ci numai formarea partitei de principiu li­ gari’a se se estinda si asupra Transilvaniei — in
cedenţii si prin care se interdice folosinti’a in scăle berale e problem’a fusiunei, (eră la 300 inşi de fa- Transilvani’a censulu s’a redicatu si mai tare; ur­
cia) si pelunga sustienerea principialoru se ajute pe
a celoru mai nevinovate cârti romaneici? si acest’a marea acestei mesure de aperare, precum si a al-
regimu la reforme cerute, pana va scapă de difficul-
se fia liberalismulu noului guvernu, a cărui partita toru dispusetiuni luate mai la vale in aceeaşi lege,
tati, votandui incredere cu conditiunea, ddca guber-
fora genare s’a botezatu „liberala?" niulu va da a vindecă nevoile tierei; dr’ privitoriu este, ca influinti’a Romaniloru atatu asupra alege-
Dâca deputaţii romani din camer’a Ungariei la i n t e r e s s e l e s p e c i a l i a r d e l e n e astdpta riloru de deputaţi dietali, catn si asupra alegerii
afla cu scopu si consultu a nu impedecâ, ba chiaru dela partita si dela guberniulu ei, că se le iâ in membriloru in consiliele municipali s’a restrinsu si

a sprigini pre noulu guvernu in planurile sale, aprăpe considerare. B. Banfi Albert cu unii -si redusu si mai multu că ma ’uainte. De esemplu
sustienu pusetiunea nedependente. In fine se alege
atunci trebue se scia, ca noi inca aflamu cu cale si pana acuma Romanii din Transilvani’a poteau fi
una comissiune, care se fipseze contextulu fusiunei,
a-i face complici si respunsabili pentru t6te dis- representati in dieta in modulu celu mai nedreptu,
ceea ce se si primi.
pusetiunile si mesurele, ce noulu guvernu le va luâ ca-ce abia pre o suta de mii suflete romane cadeâ
— In 22 readunandu-se, după cuvintarile c.
in urm’a spriginului loru in detrimentulu naţiunii Miko, Komdny Gabr. si Tisza, se primi textulu co- unu deputatu romanu. Legea vechia a fostu atatu
romane. Dâca dinsii au intrelassatu a luâ in s e r i 6 s a missiunei si unirea acestoru partite se facă pe ba- de vitrega, incatu Romanii abia in 12—13 cercuri
s i m a t u r a desbatere si acea impregiurare, ca partita sea puncteloru urmat6rie: electorali poteau se-si elupte maioritatea; asta-di
si guvernulu la care s’au alaturatu, suntu „liberali" „1. In părţile transilvane formanduse parti­ inse pre basea nouei legi electorali nu credu că
numai in sensu maghiaru, apoi noi le dovedimu t’a liberale dechiara prin acdsta, ca primesce de a Romanii se p6ta avă maioritate nici chiaru in 8—9
sea program’a propusa in cas’a deputatiloru in 3
acOst’a nu numai prin cerculariulu mentionatu mai cercuri electorali.
Marte 1875 de catra gubernulu partitei liberali si
susu alu ministrului Trefort. ci si prin enunciatiu- Si nu se p6te negă, ca nemultiumirea Roma­
pana candu va lucră acestu guberniu in sensulu a-
nile organeloru officiâse si neofficiăse, si vomu avd niloru se alimentdza si prin alte impregiurari. Pre
celeia, lu va sprijini cu totu patriotismulu.
in curendu ocasiune a constată si prin alte date si 2. Partit’a liberale formata provOca pe toti langa aceea, ca officialii romani suntu atatu de pu­
fapte, ca ide’a de stătu maghiaru, asiâ precum se alegatorii din părţile ardelene, că in sinulu juris- tini la numeru, dâr’ Romanii trebue se mai faca
practica dela 1867 incoce, nu sufere in sinulu seu dictiuniloru sale, spre formarea de asemene partita si acea dorerăsa esperintia, ca acele pucine posturi
naţiune romana. Statulu maghiaru, ce si-lu imagi­ si spre inaintarea acestei probleme, se -si aldga pro- de officiali, cari pana acum erau ocupate de romani,
nea Tisza, nu difere intru nimicu de celu alu lui visoriu unu comitetu centrale cu acea dechiarare, devenindu vacante, se ocupa de regula cu individi
ca presiedentii aleşi de partitele liberali de prin
Szâchenyi. Este deci prea usioru de esplicatu, de alta naţionalitate. Apoi afara de acdst’a chiaru
jurisdictiuni voru fi totu-odata si membri ai comi­
pentru ce convertirea deputatiloru romani a facutu tetului centrale. in juresdictiunile cu poporatiune preponderantu ro­
6 impressiune atatu de rea asupra Romaniloru din 3. Partit’a de principiu liberale dechiara mai mana, in loculu functionariloru romani din fruntea
I6te părţile. departe, ca comitetulu acestu centrale, afara de loru, s’au aplicatu totu individi de alta naţionali­
Diariulu „Albin’a" cnlegundu si combiuandu problem’a semnata mai susu, -si va tiend de oble- tate, cu t6te ca legea de naţionalitate vrb a se re­
cu multa l o g i c a s i m o r a l a apretiarile foiloru gamiute a midiulocl comunicatiunea intre partit’a spectă acdsta impregiurare. Astfeliu amu ajunau
liberala a tierii si intre cele de prin jurisdictiuni;
maghiare relative la n6u’a atitudine a deputatiloru astadi acolo, de in t6ta Transilvani’a aflamu numai
si in genere va inaintâ interessele propriei sale
romani, se ocupa intre altele si de diariulu ma­ unu singuru municipiu, in fruntea caruia sta unu
partite, de sene se intielege, ca la alegerile de de­ . * 1 « i
ghiaru „Reforrn* si cu acdsta ocasiune face unu putaţi, ce se apropia, partitele liberali de prin ju­ romanu. (Apoi după catu sciu eu, in Ungari’a inca
saltu mortale si pana la memorandulu dela Blasiu. risdictiuni -si voru potâ propune candidaţii sei de se afla numai duoi comiţi supremi romani — ddca
Ecca ce ingeniăsa introductiune face aci scriitoriulu deputaţi nedependente de comitetulu centrale. cumva se potu numi romani, asia incatu potemu
cu p a u s e dela „Albina": „Reform* cea maghiara Acestu proiectu s’a primitu cu unanimitate de dice, ca pre fia-care millionu de suflete romane
organulu contelui L6nyay, alu acelui, carele — catra toti, si in senulu acesta a si alesu comi­ cade unu comite supremu romanu; intr’adeveru o
tetulu centrale in următorii membri:
catu apucă carm’a la 1871 mai antaiu de t6te mare disproportiuue! si totuşi se dice, ca naţiunea
caută atingere cu nationalitatile, — nota bene: elu Presid. Ldszai Franciscu, vice-pres. Sâmi La- romana n’are cuventu se fia nemultiumita)!
disz, notarii: Gyarmatby Nic., Hegedtis Stef. mem­
in pers6na caută — atatu la croaţi, catu si la ro­ Cu privire la i n t e r e s s e l e n d s t r e d e cul­
bri aleşi: 1 KemOny Ioanne, 2 Horvat Julius, 3
mani, si — desclinitu la cei din Transilvani’a, la Soth Păli, 4 Tisza Lâszld, 5 Yass Adam, 6 Be- t u r a voiu se observu, ca aici se concentra cea mai
passivistii cu „ m e m o r a n d u l u , " — pretotinde- reczki Sândor, 7 Kiinlle Jos., 8 Puskas Franc., 9 dorerbsa rana a năstra, deârace scimu bine ca con­
nea molcomindu ,si recunoscundu nedreptatea si in- Kendeffy Samuele, 10 Teleky D. jun., 11 Bethlen ditiunea fundamentale a esistintiei ndstre este iu-
suficiinti’a deslegariloru de pana acum a causeloru J. jun., 12 Z-yk Jos., 13 Gyârfâs D., 14 Apathy naintarea pre acestu terenu. Ddr’ cum vomu potâ
Peter, 15 Drzsi Sandor, 16 Teleky Domokos; 17
loru speciali, pretotindenea facundu cele mai bune inaintâ, candu statulu, pentru a cărui sustienere ni
Bânffy Bela jab., 18 Huszâr Alexandru.
si poaitive promissiuni, — alu aceluiaşi c. Ldnyay damu fructulu osteneleloru nbstre, nu ne da in a-
După alegere provocă presiedentele pe toti la
org&nu ni presenta cele mai agere si mai drastice cfista privintia mai nice unu ajutoriu. Oumoa ab«
cointielegere strinsa si cerh darnlu de susu la a-
suspitionari si respingeri ou o furia chiaru a s i a - cdsta legatuintia ’si intonandu pentru rege, primulu solutu nimicu nu a’ar’ faoe intru promdverea cultu*
t i c a - b a r b a r a " . . . . După acâsta admirabila in* factoru la acdsta federatiune, rivate unanime* rei, acâst’a n’o potu afirmă, pentt'u ca acolo ăuutu
troductiune dibaciulu scriitoriu si inaltulu politicu $cca, cum s’au organisatu maghiarii pentru a de esemplu stipendiele de stătu, dotatiunile Serni-
citeza cateva enunciatiuni necalite de ale „Refor­ lucră din resputeri pentru interessele loru eschisive narieloru, institutele pedagogice pentru professori si
mei* maghiare si apoi adauge coditi’a: „l^cca aci si mai antaiu la alegerile viitârie, la cari Dobri- professoresse, unde se afla si cativa fii ai naţiunii
tienenii liberali extremi Voru a pune contra can-
— negru pre albu recunoscuta c e l a i n ’ a pactarii romane, cari său se bucura de stipendia, adu suntu
didatu lui Tisza inca chiaru pe Kossuth! —
d-lui Lbnyay dela 1872 in Pest’a si la Clusiu. provediuti cu cete necessarie, — inse dieu si pre
— Partit’a nationalitatiloru inca ar* trebui se se
Apoi — n’amu fostu noi indreptatiti a reflectă pre acestu terenu in privinti’a scăleloru năstre suntemu
organiseze pe tdte locurile intocma, cu comitetu
cei patru barbati dela Blasiu, că se se ferdsca de centrale si alte prin jurisdictiuni, că intocma se-si prea pucinu ajutoraţi. (Ba nu numai ca nu suntemu
c e l a i n a ? " veneze interessele sale si cele generali cu poteri ajutoraţi, ci vedemu reu’a intentiune de a ni nimici
La aceste iDgenidse estemporisari credemu a fi unite si confederate, anumitu romanii nu mai potu si acele institute, pre cari le sustienemu numai si
remand neorganisati in partita liberale romana pana
in dreptu se facernu o mica observatiune: Iu an. numai din propri’a nostra suddre. Red.)
le va arde muculu la degetu, ca-ce ea inca e mai
1872 nu muntele s’a dusu la Mohametu, ci Moha- Si nimine nu pdte luâ in nume de reu, ca
patriota decatu cea liberala maghiara eschisivista
rnetu a venitu la munte; nu cei patru barbati s’au naţiunea maghiara nisuesce a-si eluptâ si stabili
in planele sale. Viderintl
dusu la L6nyay, ci densulu a venitu la ei, că se se pre terenulu de cultura prim’a conditiune de esis-
—- Pe 23 Martiu s’a si conchiaraatu tdta in-
impace, si ei au cerutu atat’a, catu L6nyay său teligrnti’a din comitatulu Glusiului la cas’a comite­ tintia si de potere; inse pre de alta parte totu
chiaru si Tisza in loculu lui, n’au potutu se dă; tului prin c. Eszterhâzi Kâlmâu si se si contopiră astfeliu nu p6te se nege nice unu omu cu minte
mai multu de atat’a n’au avutu de a face nice in partitele in intielesulu de susu alegundusi comitetu sanetdsa, cumca romanii cu dreptu cuventu se potu
;
clinu nice in maneca cu guvernulu maghiaru. Inse totu din maghiari, intre cari figurdza si d. Gr. plânge, ca in proportiune cu ungurii ei capeta pen­
Silasi. In tOte amenintiarile pericleloru partitele
dâca domnii dela „Albina* s’au temutu atunci de tru scopurile loru culturali numai o prea mica par-
maghiare s’au contopitu spre a luptă cu totii pen­
c e l a i n a , pentru ce nu se temu si asta-di, candu tetica din vistieri’a publica, cu t6te ca ei inca con-
tru plapoma, si au invinsu, ca s’au sculatu desu
deputaţii romani, intre cari si conducatoriulu poli­ de demanătia, pe candu nationalitatile inca dormi­ tribuescu sume considerabile la implerea acelei
ticu dela Alb. se dau legaţi si se arunca orbisiu in tau. Se fia deajunsu somnulu trecutului vechiu, vistierie publice. m
braciele d-lui Tisza? Unde suntu garantiele, ce i asta-di se vighiamu, ddr’ se ne si organisamu la In asemeni orasie, unde esistu deja mai multe
indreptatiescu a nu se teme de celaina? Ddr’ mai Comun’a lupta politica 1 — (institute de invetiamentu superiori (precum d* e. in
nainte de t6te unde este logic’a, unde m o r a l ’ a ? Brasiovu) se redica o sc61a principale pentru pro-
moverea culturei maghiare; sa dicemu ca acdst’a e
„Romanii din lVanslIvani’a.“ bine, ddr’ nici-decatu nu potemu aprobă acea nepă­
D e a c h i s t i i d i n T r a n s i l v a n i ’ a ,
(După brosiura.) sare, că se nu dicemu negligintia, ca asemeni tie-
adunaţi in Clusiu in 21 si 22 Martiu a. c., cu in- O asemene fortardtia de aperare rodicata con­ nuturi locuite mai vertosu de romani, unde in de­
teligenti’a maghiara mai de frunte, inca s’a dechia-
tra nbstra este si n o v e l l ’ a e l e c t o r a l e , prin părtare de multe miluri de pamentu nu esiste nici
ratu pentru fusiune cu centrulu stangu liberale a
lui Tisza, luandu si ei numirea: partit’a liberale. cam — in locu că indreptatirea electorale din Un- o scdla principala romana, ba nici maghiara (pre­
k , ’ i , . , t J „ „ r * . ; , . i / . •
Yorbitau br. Kemdny Gabriel, c. Emericu Mico, c. -------- --—------------------------------------ ţ l cum d. e. tbta Campi’a Transilvaniei) nice nu se
Teleky Domokos, care dise, ca nu unirea acestoru *) Vedi Nr, 17 — 19 ai „Gazetei Tr.“ ie in consideratiune,