Page 27 - 1875-03

, , ,, , #
Incependu dela universitate si pene diosu la pună in lad’a satului. Asiâ dara precum proprie- Marbihan, Dordogne, Haute-Garonue, Charente-infe-
sc61ele reali si comunali aflamu apr6pe pretodinde- tariulu pote dispune liberu despre imprumutulu de rieure, Calvador, Sarthe, Herault, Basses-Pyrendes,
nea limb’a maghiara câ limba de propunere si in­ stătu câ despre proprietatea s’a, tocm’a asia pote Gard, Aveyron, Vehdde, Orne, Oise, Vosges, Allier,
fia-care cate trei senatori.
strucţiune. Este bine si aventagiosu, câ se inve- dispune si comun’a, si nu tienu de cuvenintiose
Tdte celelalte departemente fia-care cate duoi
tiamu si alte limbi, inse a ni restringe limb’a n6- piedecele cele multe cari se ridica asupr’a obligatiu-
senatori.
stra propia asiâ de 1are,.incatu se fimu neeessitati niloru împrumutului de stătu alu comunităţii, care se
Arondiăraentulu Belfort, cele trei departemente
a o neglige, acdst’a ni causdza cea mai sentita intrebuintieza spre unu scopu de folosu publicu si ale Algeriei, cele patru colonii, Martinica, Guade­
dauna. Si chiaru si in institutele preparandiali, santu, care procedura si in cei interessati descepta lupa, Reuniunea si Indiile francese voru alege fia-
pre cari statulu le sustiene si din darea'ce o pla- preocupatiune. care cate-unu senatoru.
tescu romanii, limb’a ordinaria a propunerii este (Y a u r m â.) lrt. 2. Nimine nu pdte fi senatoru ddca nu,
asiâ dicundu numai cea maghiara; era dbca s’a este francesu, in versta de patrudieci de ani celu
admisu uudeva si limb’a romana, precum au fostu pucinu si ddca nu se bucura de drepturile sale ci­
— In R o m a n i ’ a , după „Pressa* si alte vile si politice.
de esemplu in Dev’a, ,câ limba de propunere in pa-
diaria, in siedinti’a de 7 Martiu senatulu a luatu in Art. 4. Senatorii departementeloru si a colo-
ralelu cu cea maghiara, apoi acbst’a in tempulu din
desbatere proiectulu formatu din initiativ’a camerei njiloru suntu aleşi cu maioritate absoluta si, candu
urma s’a eliminata cu to.tulu si de acolo, dra pro- este locu, cu scrutiniulu de lista, de unu colegiu
de a se stabili prin lege o subventiuue de 15,000
fessori romani, cari au fostu aplicaţi spre acestu intrunitu la resiedinti’a departamentului sdu a colo­
lei pentru beseric’a St. Nicolae si gimnasiulu din
scopu, fura destituiţi sdn transferiti. Din acdsta niei, si compusa:
Brasiovu. D. Desliu a combatutu proiectulu, di­
causa continuarea si completarea studieloru au de- 1. Din deputaţi;
cundu ca nu e bine a ne obligă prin o lege, ci a
venitu impossibile cu totulu, sdu s’a ingreunatu 2. Din consiliarii generali;
se înscria acea subvenţie in bugetu de catra guvernu 3. Din consiliarii de arondismente;
fbrte tare pentru toti acei elevi romani, cari nu
si a se acordă numai candu voru fi fonduri dispo­ 4. Din delegaţii aleşi, cate unulu de fia-care
sciu limb’a maghiara.
nibile. D^ ministru de instrucţiune Maiorescu a consiliu municipalu, dintre alegatorii comunei.
Altcum legea in privinti’a instructiunei popo­
esplicatu senatului, ca acestu prorectu de lege nu Art. 5. Senatorii numiţi de adunare suntu
rului contiene si multe dispusetiuni salutarie; mini- aleşi prin scrutiniulu de lista si cu maioritatea ab­
este propusu de guvernu, ci ca a'venitu din initia­
steriulu culteloru si instrucţiunii publice in multe soluta a sufragiiloru.
tiv’a camerei in urm’a unei propuneri subscrisa de
ordinatiuni salutarie dispune infiintiarea si ridicârea Art. 6. Senatorii departementeloru si ai colo-
D. M. Cogalnicdnu, Vernescu si alţii, cari au voitu
scoleloru atatu comunali catu si confessionali: inse niiloru suntu pe ndue ani si se reinoiescu cate o
a se da o asigurare prin lege pentru acea subven­
e fapta câ aceste dispusetiuni remanu numai pre treime la fia-care trei ani.
ţiona. Guvernulu nu s’a opusu, debrace acea sub-
chartia, pentru ca este forte raru casulu in intrega La inceputulu primei sesiuni, departementele
ventiune e data pentru beserica si instrucţiune, si voru fi impartite in trei serii continendu fia-care
tierr’a la noi, câ auctoritatile besericesci se ai pota
(JOI L‘r K’lti* ivi J ii f JJIiUii.’lJ. debrace acdsta suma, candu mai mare candu mai unu numeru egalu de senatori. Se va procede priu
câştigă assistentia energica la ârganele publice de
mica, a figuratu in toti anii in bugetu; si acum tragere la sorti la desigilarea seriiloru cari voru
administratiune atatu intru essecutarea acestoru
se da mai multa asigurare celoru ce o priimescu. trebui se fia reinoite la expirarea peribdei trienale
ordinatiuni, catu si intru immultirea Idfei invetiatori- celei d’antaiu si celei de a dbu’a.
— D. C. Bozianu a sustienutu cu taria proiectulu
loru, ba inca e forte desu casulu, candu in locu de Art. 7. Senatorii aleşi de adunare suntu ina­
din punctulu de vedere alu culturei si alu româ­
ajutoriu piedece se rostogolescu in callea cultivarei movibili. In casu de vacantia prin mbrte, dimis-
nismului. D. Bozianu a combatutu pe d. Desliu
comune, spre essemplu: cutare scola confessionala siune său alta causa, se va procede in termenu de
aratandu-i contradictiunea, in care s’a pusu cu cele
de la sate nu e correspundietoria planului prescrissu dbue luni, la înlocuire prin senatu chiaru.
ce reclama alta data, ca tdte creditele estraordina- Art. 8. Senatulu are, in concurentia cu ca-
prin lege, seu e de lipsa immultirea plaţii invetia-
■f *** ? ■ , rie se trdca si prin senatu. Oratorulu a disu, ca mer’a deputatiloru, initiativ’a si confectiunea legi-
toriloru. Membrii respesctivei beserice sunt omeni
trebuie a atrage pe Romani de ori unde, si a in- loru. Totuşi, legile financiare trebue se fia mai
seraci si nu sunt in stare la solvirea unoru eroga-
curagiâ cultur’a loru. Catu pentru acdsta suma de antaiu presentate camerei deputatiloru si votate de
tiuni asia de mari’; atunci ei oblegatiunile împru­ dens’a.
15,000, dedrace a figuratu pana acum în bugetu,
mutului de stătu scrisse pre numele comunităţii le Art. 9. Senatulu pbte fi constituitu in curte
ar’ fi destulu acbst’a spre a o mentienb, ca-ci ar’
doneza pre sem’a scolei, dra, decumrva in comum- de justiţia spre a judecă «du pre Presidentulu re­
fi tristu a o retrage sub motivu, ca Romani’a nu e
tatile resp. se afla omeni si de alta confessiune, publicei, sdu pe miniştri, si pentru a luâ cnnoscin-
in stare a plaţi o asemenea subventiune. tia de atentatele comise contra sigurantiei statului.
atunci numai aceea parte a oblegatiuniloru se pote
Puindu-se la votu proiectulu de lege, senatulu Art. 10. — Se va procede la alegerea sena­
donâ pre sem’a scolei, care este competinti’a loru
l’a admisu cu 31 bile albe contra 9 negre. tului cu o luna înaintea epocei fixate de adunarea
propria. Officiantele de administratiune, de si
. —- După acdst’a D. I. Desliu a desvoltatu naţionala pentru separarea sa. Senatulu va intră
dintr’unu inceputu nu da de acesta donatiune, dar in funcţiune si se va constitui chiaru in diu’a in
iuterpelarile sale adresate d-nului ministru de in­
mai in urma cu ocassiunea revisiunei ratiotinilui care se va separă adunarea naţionala.
strucţiune publica: 1, pentru ca a admisu a s e d a
fttîellei comuhe, afflandu-o, o ntilifica, afflrmandu
înaintea facultatii de medicina din Bucuresci esamenu
ca oblegatiunile sunt avere de stătu a comunei,
si in limbe străine de catra medicii străini ce af’
care nu se pote instrainâ seu in cassulu celu mai B l a ş i ti in Februariu 1875.
voi se profeseze medicin’a in tidra pe la particulari.
bunu se pote numai pre bas’a statorita in legile
2, Pentru ca a tramisu 4 student! in străinătate Stimate Domnule Redactoriu!
comunali. Si asiâ caus’a se tramitte de la unu
fara concursu si fara avisulu consiliului permanentu Reuniunea filiale a femeiloru romane din locu,
foru la altulu cu annii, ba inca cate odata se tra-
. de instrucţiune. După desvoltarea interpelării, si avendu devis’a: „crescerea fetitieloru romane lipsite
gana lucrulu dieci de anni, fora resultatulu doritu de midiuldce,* precum in anii trecuti, asia si in
citirea mai multoru articule din lege si regulamente,
spre daun’a si stricatiunea instructiunei poporali: anulu acest’a arangiase unu baiu in 12/24 Ianua-
D. ministru Maiorescu a aratatu ca nu s’a cal catu
unde acolo după parerea mea oblegatiunile împru­ riu a. c., la care a luatu parte unu numeru frumo-
nici lege, nici regulamentu, dedrace dispositiunile
mutului de stătu pentru aceea s’a si scrissu pre sielu de publicu; dr’ alţi amici si părtinitorii sco-
citate de interpelatoru nu se aplica in casulu de puriloru filantropice, inca au contribuitu in favbrea
numele comunei, câ sd nu se producă oblegatiune
facia si unele suntu abrogate. După replic’a inter- acestei reuniuni. Dreptu aceea, mi tienu de deto-
deosbita pentru flacarc summulitia; dra oblegatiunile
pelatorului a mai vorbitu si d. ministru, care a ce- rintia a da computu publicu despre banii incursi cu
împrumutului nu sunt avere avitica a comunei, ci
rutu respingerea motiunei d-lui Desliu. asta ocasiune in urmatdriele:
avere privata a parteculariloru, cari participa la In fruntea maranimosiloru contribuitori sta
Punendu-se la votu moţiunea nu s’a gasitu 5
imprumutulu statului. La averea comunei are drep- Excelenti’a Sa prea bunulu nostru metropolitu Dr.
d-ni senatori câ s’o sustia si moţiunea a cadiutu.
tulu fiacare locuitoriu din acelu satu, seu celu pu- I o a n u V a n c e a d e B u t d s ’ a , contribuindu su­
cinu intrebuintiandu-se venitulu acestei-a spre lipsele ma frumbsa de 100 fl, v. a. Mai încolo p. t. dni:
Nicolau Saudor din Ord’a 2 fl., d-n’a An’a Sandor
comune ale comunităţii, fia-care membru alu comunei 2 fl., Ioanu Jgnaţu, protopopu in Bi’a 1 fl., Isi-
midilocitu iea parte din beneficiurile acestei averi. L e g e a a s u p r a s e n a t u l u i r e p u b l i c e i
f r a n c e s e , votata cu 448 voturi in contra la 241 doru Albiui. Blasiu 1 fl. Prin Res. d. vicariu alu
Altumentrea se afla destuii omeni in comuna, Fagarasiului dd: D. Gramoiu, protonot. 1 fl., Ioanu
in adunarea uationale din Yersailles, in 26 Fauru
cari n’au prestatu nece unu cruceriu la imprumutulu Romanu adv. 1 fl., Vasiliu Popu proprietariu 1 fl.,
a. curente (fdsta presentata in proiectu de grup’a
de stătu, seu pentruca mai tardiu s’au mutatu cu Vallon de unde se numesce legea Vallonica) după „C. ?----------1 fl Ales. Micu vicariu 1 fl. Prin d-lu
M
locuinti’a iu acea comuna, seu pentruca au fosta T.“ cuprinde urmatdriele article: Vasiliu Hossu, adm. protoppescu din Murpsiu-Osior-
heiu, dela p. t. d-nii: Ioanu Cergedi 1 fl., Mateiu
dispensaţi de la imprumutu seu in urma flindu Art. 1. — Senatulu se compune din 300 de Popu Grideanulu 1 fl., Dan. Fogarasi 1 fl., Geor-
proprietari mai mari au capetatu obligaţiuni deo­ membri; 225 aleşi de departamente si colonii, giu Moldovanu 1 fl., Vasiliu Hossu 1 fl., Gregoriu
sebita, la care comun’a nu are dreptu, ci numai si 75 aleşi de adunarea naţionala. Elechesiu protop. Alb’a-Iuli’a 1 fl., Gregoriu Ohif’a,
respectivii proprietari, câ sd-lu folosesca; asiâ dara Art. 2. — Departamentele Seinei si ale Nor­ Olusiu 1 fl., Nicolau Popu, Siardn 1 fl., Teodoru
dului voru alege fia-care cinci senatori.
atatu unulu catu si altulu, care nu au datu nece Pauletti docente, Siardu 1 fl., Stefanu Popu par.,
Departementele Seina-inferidra, Pas-de Calais, Mihaltiu 2 fl., Ioanu Boeriu adm. protop. Lechin-
unu cruceriu la acestu imprumutu alu statului, despre
GHronde, Rhdne, Finistere, COtes-du-Nord, fia-care ti’a 2 fl., Mich. Socanu parochu, Capusiu 1 fl. Prin
care s’au datu obligaţiunea pre numele comunei,
cate patru senatori. Rsr. d. Ioanu Rusu protopopu, Sibiiu, dela II. Sa
nu are nece unu dreptu la acest’a, precum nece
Loara-inferidra, Sabne-et-Loire, Ille-et-Vilaine, PauluDunc’a 2 fl., Rss. d. asesoriu consist, si pro-
commun’a nu pote obligă pre proprietari, cari au Seine-et- Oise, Is&re, Puy de-DOme, Somme, Bouches- topopu Petru Badila 2 fl., Rss. Ioanu Rusu 1 fl.
capetatu obligaţiuni deosebite, câ pre aceste sd le du-RhOne, Aisne, Loire, Mauche, Maine-et-Loire, Prin staruinti’a di-lui comissariu de baiu Ludovicii