Page 29 - 1875-03

Gazet'a cso do 2 ori: Joi’a si Dumineca, 8e prenmnera la poştele c. 8i r. si pe la
;
F6i'a, candu concedu ajatdriale. — Pretiulu: Anula XXXVIII. DD. corespondenţi. — Pentru, \serie 6 cr.
pe 1 amu 10 fl., po */« 3 â- v. u. Tieri esterne 12 (I. Tacs’a timbrala a 30 «JtV fiiifore pu­
v. a. pe unu ana s<5« 2Vs galbini mon. suaat&ria. blicare.'

Ir. 21. BrastovB 28116 Martin 1875.

mescu cu facerea unei legi fora a starul a o pune lui, pe care după ce l’a mulsu partit’a deacbiaua
SSl'ASiovai, 27/15 Marte 1875. si in praxe, in catu privitoriu la uniune au intratu vreţi alu refocila, excludendu nationalitatile dela

Fusiunea tuturoru partiteloru intr’un’a, si ace­ in locui unu separatismu infioratorin: deosebire in favorurile, nu inse si dela sarcinele lui, ori ce vre
eaşi in ca liberale, in yerce stătu e garanti’a susta- admiuistratiunea justiţiei, in relatiunile urbariali, si alta fusiunea din cestiune, d6ca ne donâga dreptulu
rii si a prosperarii lui cea mai secura, cea mai manuarea securităţii publice, ma si iu aplicarea comunu de perfecta egalitate si de autonomi’a tie-
culminante. Asta suppositiune ne fermecâ animele, dreptului de alegere, cu t6ta uniunea. La acâsta rei? V e d e r e m o !
candu vedeamu pornirile partiteloru aplecate la una s’a mai adausu nefericit’a cârta a partiteloru de
fusiune, cu scopu generale de a pune umerulu cu dreptn de stătu, care nimici totu simburele solida­ Mai. Sa imperatulu si regele va plecă in l-a
totii spre a salvă statulu comunii din crisele lui rităţii interesseloru, asia, incatn înainte cu vro câ­ Aprile la Triestu, unde va asiste la descoperirea
finantiari si economice, in cari cadiu sub Deachismu. teva luni eră p’aci se se formeze una partita ma­ monumentului lui Maximiliauu; in 5 Aprile va sosi
Inse la fracţiunea panei ce esi de suptu obrocu mai ghiara speriale transilvana. Ddr’ după fusiunea din in Yeneti’a, unde se astdpta cu mare pompa; de
multu, decatu d6ue partite eminentu maghiare: dea- Clusiu vede realisarea totalei uniuni. aici va calatori prin Dalmati’a si numai la 13-a
chian’a si tiszaian’a, arnbe imbraciuăiate suptu una „Specialissime inse,* dice mai încolo, „a sositu Maiu va resosl in Vien’a, comitatu de c. Andrâssi
flamura si mai maghiara, sub numire de „liberale.* acum tempulu, de a suprime, a pune suptu petiăre 2 adjutanţi generali si alta suita. Angerulu pro-
Dictum, factum, deliberatum si aceste dăue partite t6te miscamintele nationalitatiloru in Transilvani’a. tegatoriu se lu reintărne in pace ! !!
maghiare, nu ungare, se fusionara cu cea mai en- Se s p e r a a s e p u n e c a p e t u n u m e r ă s e - — Organulu ministeriului de esterne, „le jour-
tnsiastica solennitate nu numai in Buda-Pest’a si l o r u e l e m i n t e d u ş m a n e s t a t u l u i , s i nalu de Bucarest,* in numerulu seu de ieri, 9 Mar-
Clusiu, cum vediuramu in nr. tr., ci petutiudenea p r o p a g a n d e i c e l e i b i n e o r g a n i s a t e , tiu vorbesce despre protestările unguriloru contra
se continua inca si cu banchete. c a r e a u s u s t i e n u t u c o m u n i c a t i u n i subventiunii pe care Statulu romanu o da besericei
Ne pune inse la mirare, ca in clocotulu eutu- 8 u t e r r a n e c u n a t i o n a 1 i i l o r u d i n a - St. Nicolae si gimnasiului romanu din Brasiovu;
siasmului fusionisticu „ p a r t i t ’ a l i b e r a l e , * iin- f a r a , s e v a p u n e c a p e t u , n u d i n t r ’ o - acestu initiatu in relatiunile internaţionale ale gu­
betata d6r’ de maghiarismu, neci ea câ atare nu d a t a , c i i s o l a t u , m a i a n t a i u l a c o n ­ vernului actuale nu sta la indouiâla a aretâ nemar-
crestdza si existenti’a de partite naţionali nemaghiare, d u c ă t o r i i a g i t a t i u n i l o r u n a ţ i o n a l i ginit’a sa surprindere, ca de si t o t u - d e a u n ’ a
câ cum nationalitatile nemagbiare ar’ fi numai a s i a c e s t a t r e b u e a f i s a l u t a t u c â î n ­ S t a t u l u r o m a n u a a c o r d a t u acesta subven-
­
cincea r6ta la carulu statului Ungariei, uitandusi c e p u t u 1 u l a v i c t o r i ’ a a s u p r a n a t i o tiune, ungurii n u m a i a c u m s’au ganditu se pro­
in aerulu exclusivităţii loru de basea existintii lui n a l i t a t i l o r u i n T r a n s i l v a n i ’ a . * teste, si inca intr’unu modu atatu de generalu, iu
pana adi, pe care lu asiediâ intemeitoriulu seu S. Ecca acestu prognosticu ni lu pune înaintea catu pana si in diet’a dela Pest’a se facil o inter­
S t e f a n u , candu dise: „Regnum unius linguae ochiloru diariulu officiale din' fusiunea partiteloru pelare guvernului, care respunse imediatu, ca are
fragile et imbecile est.* Ceea ce atata insemnbza: maghiare, neconcedendune macaru unu momentu de cunorcintia de faptu, si ca va starul se î n c e t e z e
ca singura numai perfect’a egalitate intre tdte na­ decisiune, ca ce e de facutu facia cu acâsta fusiune a c â s t a a n o r m a l e s t a r e de lucruri. „R.*
ţiunile si popărele Ungariei p6te face remnulu Un­ metamorfosata in liberalismu, conceptu de mari do- In Serbi’a si Montenegru se ivescn simptome
gariei forte si durabile. resi de capu intre frica si sperantia. de dile viforăse. Din Erzegovin’a fugiră mnlti a-
Pe catu ne invită mai tare aspiratiunile unei Mai încolo proceda „P. LI.* asupra romani- colo persecutaţi de catra turci, precum ai din Bos»
eîe millenarie de una perfecta egalitate liberale, la loru si sasiloru. dechiarandu, ca n’au altu terenu ni’a si Serbi’a, ceea ce indigna multu pe aceste
asemene metamorfosire pentru stătu, pe atata — de sprijinu decata alu seu propriu, care trebue se state.
trebue se o spunemu fora farisaismu — pe atatu, li se surpe sub petiăre, indata ce se va consolidâ Din F r a n c i ’ a citimu marile apreclari ale
dicu, ne iinplb cu indignatiune mai potentiata tri- elementulii maghiaru prin unirea partiteloru. discursului noului presied. alu adunaţii; d. Audiffret
st’a visiune, ca numai d6ue partite ultra maghiare, „ S u n t u m a g h i a r i i i n T r a n s i l v a n i ’ a u - Pas^uier, care a fostu votatu legile constituţionali,
exclusive si una si alta, se fusionara si inca dăr’ n i t i , s i a c â s t a o s i v e n d z a r e g i m u l u d e si care fi! alesu preş. cu 418 voturi in contra nu­
chiaru in capulu nostru, alu celorlalte nationalitati, a d i , a t u n c i s ’ a f a c u t u i m p o s s i b i l a o r c e mai la 133 dintre bonapartisti, extrem’a drepta si
câ, intrunindu una partita mai tare, se ne păta si l u p t a u l t e r i d r a a n a ţ i o n a l i t a t i l o r u tran­ dreapta moderata. T6te diurnalele lu complimen-
mai bine ascunde sărele politico naţionale. Acâsta s i l v a n e.“ tâza câ pe unu adeveratu republicanu, pentru acestu
ni o spunu chiaru si diariale fusionistice, ponendu- „P. LI.* după acâsta mai rumpe una lance; discursu.
ne in perspectiva si sabi’a lui Brennus, ceea ce va elu nu vede intre sasi si romani nece unu nexu, Discursulu la occuparea locului de presied. alu
deveni acâsta fusiune facia cu pretensiunile natio- dicundu, ca ei neci in negatiune nu suntu uniţi adunării naţionali e după „Romanulu* urmatoriulu:
nalitatiloru. Ce e mai multu, ca chiaru si „Poster intreolalta, ca-ce sasii formâza una oppositiune activa „ D o m n i l o r u ! Ve multiamescu c’o profunda

Lloyd,* diurnalulu officiale, intr’unu articulu de in dieta, 6r’ romanii se topescu din dereptulu zidu- emotiune pentru insemnat’a on6re ce mi-ati facutu
fondu despre festivităţile fusionistice din Clusiu, nu riloru cbinesice ale resistintii passive; sasii nu si pe care nici-odata n’a-si fi indrasnitu a o pre­
se sfiesce a o dice pe facie, ca uninduse maghiarii potu continua luptă indelungatu, ca n'au potere tinde.
in Transilvani’a intrun’a partita „cea ce si venâza neci midiulăce, pe candu romanii n’au lipsa de Ocupandu acestu fotoliu, gasescu aci traditiu-

regimulu de adi, atunci s’a facutu impoasibila t6ta alta la opositiuuea loru, decatu de facultatea de a nile firmitatii si impartialitatii lasate de eminintii
lupt’a ulteridre a nationalitatiloru transilvane.* — persevera, de inerţia. Asia unu nou edificiu orga- mei predecesori; pentru a merită încrederea ce mi-
Si mai categoricu prenuncia „P. Ll.“ romani- nicu de Uniune trebue inaltiatu si institutiunile ati aretatu, n’amu de catu a le continuă.
loru si sasiloru de aceste, candu dice: „E mai ru- speciali ale Transilvaniei cu totulu derimate, cre- „Cu tete acestea a-si fi disperatu d’a-mi în­
sinatoriu, ca Ungari’a pana acum inca nu avii for- anduse totulu câ in Ungaria si organisanduse in- deplini cu demnitate sarcin’a ce-mi este impusa,
ti’a de a assimila partea maghiardsca a Transilva­ tocma, acesta va se fia resultatulu finale. ddca n’asi fi sciutu, ca simţiţi, ca este necessariu
niei. Pe t6te cărările, in viati’a de partite, in so­ Asia ne prenuncia diariulu officiale; nu ne mai multu de catu ori-candu d’a spori inca autori­
cietate, in direcţiunea politica inse intiepenesce in potemu inge destulu mira de afurisit’a i suspitio- tatea decisiuniloru d-v6stre prin calmulu si prin
faciane unu particularismu, care său se retrage după nare cu „propagand’a organisata,* preoandu roma-* demnitatea deliberariloru. (Fărte bine, fbrte bine!)
cortine artiflcidse, său ca ridica pretensiuni la tran- nulu de secuii a doveditu celu mai mare patriotismu „Dâca Franci’a a avutu in trecutu dile pros­
sactiuni. Se aducu in frunte interesse specifice ar­ pentru stătu si naţiune; si dâca se afia vreo co- pere si glori6se in urm’a unoru desastre crude, nu­
delene, fora a si precugetâ, cata ironia esse de aici municatiune scientifica si comerciale cu vecinii, o mai acestui guvernu alu tierei prin tiâra, numai
pentru unitatea nedivisibile a vitiei maghiare, si poteti numi subterana? candu ea se face sub ochii acestui regime parlamentariu, atatu de dese-ori ca-
pentru interesse particulari se cauta adese satisfac- voştri si împreuna si cu ai voştri? Lasati perver­ lomniatu, le datoresce. (F6rte bine! fbrte bine!)
tiunea de a se favorisâ unele personalităţi singura­ sitatea la. o parte si nu ne atingeţi si ambiţiunea „Gratia lui, ddca de patru ani ea a invinsu
tice, fora a cugetă, catu de tare se compromită de a fi patrioţii cei mai fideli si mai sacriflcatori cele mai crude încercări ce p6te îndură una na­
prin acesta cugetulu politicu alu Uniunei.* Si cu fapt’a, dr’ nu numai cu gur’a larga, cum sunteti ţiune; multiamita lui, dâca, prin recintele d văstre
dup’acea înşira peccatele maghiare, ca ei se multia- ! dedaţi a te gera facia cu noi si cu nevoile stătu- decisiuni, a-ti asicuratu viitorulu, (N6ua aprobare.)