Page 3 - 1875-03
P. 3

Presiedinte alu cabinetului este B d 1 a W e n k-  loru  lui  Tisza,  unu  semtiu  de  dorere  ne  cuprinde  tare,  asilulu  Elen’a,  de  care  a  remasn  incantatu,  si
     b  e  i  m,  fostu  ministru  langa  pers6n’a  Domnitoriului,  anim’a;  ddr’  cu  t6te  aceste  asecuramubsi  noi  din   alte stabilimente ce avemu.
     Colomanu  T i s z a   ministru  de  interne;  Colomanu  parte-ne  pre  domnii  unguri,  ca  asta-di  nu  ne  mai   Pre  catu  scimu,  d.  ministru  alu  Spaniei  duce
     S z d l l   ministru  de  financie;  br.  Ludovicu  Sirnd-  spariamu  de  ciuhe,  nice  nu  ne  mai  aruncamu  or-   cu  sine  cele  mai  bune  impresiuni  si  suveniri  despre
                                                                                                                  naţiunea ndstra, famili’a nâstra domnitdre.
     nyi  ministru  de  comerciu;  Bdla  P e r c z e l   ministru  bisiu  in  braciale  promissiuniloru  amagitdrie:  apoi
                                                                                                                       Acdsta  visita  va  servi  de  preludiu  spre  a  se
     de  justiţia;  Tamasiu  P e c h y   ministru  de  comupj-  iptemple-se  cu  noi,  ce  se  va  intemplâ,  ca-ci  celu
                                                                                                                  stabili,  pentru  viitoriu,  mai  frecuente  si  mai  strense
     catiune;  Aug.  T r e f o r t   ministru  de  culte  si  in­  pucinu vomu avd cons.olatiunea de a fi persistatu  legaturi  intre  Romani’a  si  o  tidra  amica  si  consan-
     strucţiune  publica;.  Ş z e n d e   Bdla  ministru■  pentrq  in lupta pana la unulu si pana la o picătură .   . gena câ Spani’a.             foM
     aperarea  tierei  si  P e i a c e v i c i u   ministru  croatu.   mini 0 âiAiaî ifioliflâ nlinetoawa' .w .niioiatfenm 1  In  F r a n c i ’ a    r e p u b l i c a n a   in  fine  aduna­
                                                                                                                     1
     Acest’a  este  productulu  scremetului  indelungatu,  a-                                                     rea   naţionale  a  primitu  in  24/2  si  art.  Y,  ce  mai
     cest’a  resultatulu  conferintieloru  si  negotiatiuniloru   Monstruosulu  processu  Offenheim  s’a  inchiatu.   festa  din  proiectulu  legei  pentru  senatu,  cum  atin-
     Ce  le  credeamu  infinite.  Cine  cundsce  valdrea  a-   Şaţnbeta  in  27.  Fauru  a.  c.  camer’a  juratiloru  din   seramu  in  nr.  tr.,  cu  448  in  contra  la  241  vo­
                                                           Yien’a  a  pronunciatu  verdictulu,  prin  care  cavalerulu   turi  ;  si  după  acdsta  se  treci!  la  consultarea  asupra
     cestoru  barbati  si  cugeta  apoi  la  situatiunea  critica
                                                           Offenheim  este  eliWatu  de  crim’a  de,  insielatiune.   proiectului  de  lege  despre  organisarea  potestatiloru
     si  anormala,  ce  a  prinsu  radecine  adunci  in  sinulu
                                                           Ya  se  dica,  omulu  care  in  cursu  de  mai  mulţi  ani   publice.  Se  sculă  aici  Laroche  Jacquelin  si  de-
     semi-statului  uogureacu,  acel’a  va  potd  prea  usioru   a  sciutu  se  amagdsca  o  societate  intrdga  de  notar   chiarâ  in  numele  roialistiloru  adu  monarchistiloru
     se-si  faca  idea  despre  indelungat’a  vidtia  a  acestui   bilitati  si  dmeni  cu  avere,  iqtelligenti  si  astuti;   intre  altele,  ca  republic’a  redicata  in  contra  impe­
     nou  cabinetu.  Compusu  din  elemente  eterogene  si  acestu  omu,  care  a  sciutu  se-si  agonisdrca  o  colos-   riului  va  readuce  drasi  imperati’a;  pentru  ca  numai
     din  6meui  diletanţi,  acestu  ministeriu  n’are  se  tra-   sala  avere  din  sud6rea  altor’a,  s’a  priceputu  in  finei   monarchi’a  legitima  va  potd  da  Franciei  libertatea
                                                           a  elude  si  chiaru  rigdrea  justiţiei.  Elu  a  sciutu  se   si  marirea  sa.  Cu  tdte  aceste  art.  I  din  acestu
     idsca  câ  »e  vdda  naea  statului  ungurescu  scapata
                                                           dd  processului  seu  form’a  unui  actu  de  rancore,   proiecţii  se  primi  fora  opositiune,  art.  II,  care  suna,
     de  naufragiulu  ce  o  amenintia.  Ddca  lui  Ghyczy
                                                           intentatu  contra  sa  din  partea  ministrului  Banhans   ca  presiedintele  republicei  se  denumesce  pe  7  ani
     nu  i-a  successu  nice  o  reforma  financiaria,  cum  va   si  prin  acdst’a  nu  numai  ca  a  scapatu.  de  sub  greu­  si  se  pdte  realege,  inca  se  primesce  cu  433  contra
     succede  atunci  tinerulpi  Ş^dll?  Apoi  qrqfiq  <?|neva,  tatea  acusei,  ci  si-a  resbunatu  insu-si  contra  minis­  262  voturi.  Wallon  aduce  unu  art.  câ  adausu  la
     ca  fusiunea  partiteloru  va  se  aiba  vr’o  durabilitate?  trului,  care  mai  înainte  de  a  se  aduce  verdictulu   acosta,  care  inse  se  concrede  unei  comissiuni  spre
     Este  cu  nepotintia.  Neintielegerea  si  discordi’a  se   in  acestu  processu  si-a  cerutu  unu  concediu  de  vr’o   cercetare  mai  adunca,  si  adunarea  primesce  mai  în­
                                                           doue  lune,  spre  a  caletorf  la  o  clima  sudica  mai   colo  art.  III,  IV  si  Y  ai  acestei  legi,  respingunduse
     va  ivî  la  prim’a  «qestiune  momentdsa.  Este  nena-
                                                           blanda,  de  unde  apoi  se  aiba  ocasiunea  a-si  sub-   inse  amendamentulu  lui  Colombe.tu,  care  pretendea,
     turalu,  câ  o  partita  intrdga,  care  de  ani  siepte  in-                                                câ  neci  unu  membru  din  fdştele  familii  domnitdrie
                                                           sterne  si  demissiunea.  In  decurşulu  pertraptarii
     cdce  lupta  contra  sistemului  actualu,  se  vinş  asta-   Ofenheim  n’a  intrelassatu  a  âccentuâ  si  aceea,  ca   se  nu  se  pdta  alege  de  prpsiedente  si  inca  acesta
     di numai de dragulu corifeului seu Tisza si se a-     dinsulu  câ  directoru  generalu'  alu  liniei  ferate  Leo-   se respinse cu 543 incontra la 43 voturi mimai.
    '  r   r   r  ^   j   iiifirfli âR   T/ijJ A jlOlOflOOCI i()|) IQ ll
                                  a
     dere  cu  trupu  si  sufletu  la  aceea  ce  a  combatutu.  pole-Cernauti  si  Cernauti-Suceav’a-Iassi  a  âdusu  in   MONTENEGRU.   Foi’a   oficiale   din   Cettinea
     In  alte  impregiurari,'  candu  vistieri’»  statului  ar’  fi   Austri’a  unu  capitalu  strainu  de  176  millione  scrie,  ca  affacerea  dela  Podgoriti’a  s’ar’  potd  consi­
     plina  si   candu  ar’  fi  posturi  grase  de  implutu,  s’ar’   florini  si  pre  fia-care  anu  a  data  panea  do  tdte  deră  câ  complanata,  inse  cu  tdte  aceste  conflictulu
            :
                                                                                                                        1
                                                           dilele  unui  numeru  de  10  mii  suflete.  —  Astfeliu  trebue   se  se  privdsca  câ  acestiune  deschisa.  Cesti­
     potd  admite  in  TJngari’a  si  acdsta  anomalia,  asta-di
                                                           scapa furii cei mari de puscaria si de streaugu.       unea  se  va  re861ve  definitivu  numai  atunci,  candu
     inse,  candu  lefile  officialiloru  trebpescu  supuse  la                                                   Turci’a-si  va  implinl  detorinti’a  si  va  pedepsi  pre
                                                                  dneo£
     dare  grea  si  candu  posturile,  create  mai  multu  pen­                                                  criminalistii  condamnaţi;  la  din  contra  totu  forti’a
     tru  mameluci,  trebuescu  reduse,  ca-ci  ddca  nu  rui-   ( T u r c i ’ a   s i   R  o m  a n i ’ a ) .   Tocma  citimu  din   ;lruta  va  avd  se  decidă.  Inse  Turci’a  cu  greu  va
     n’a  si  perirea  este  secura,  asta-di  dicu,  este  cu  ne­  diariele  străine,  ca  Angli’a  si  Franci’a  sprijinescu   mai  potd  se-si  implindsca  acum  detorinti’a  facia  de
     potintia  a  punş  mari  sperantie  in  fetulu  ce  s’a  nă­  remonstratiunile  Porţii  otomane,  care  le  fach  acdsta   condamnaţi,  pentru  ca  dilele  trecute  au  scapatu  din
     scuţii din confusiunea dileloru trecute. .     .      in  Madridu,  pentru  ca  noulu  rege  Don  Alfonso  a   carcerile  din  Scutari  si  cei  din  urma  trei  inşi  jude­
                                                      ţ                                                           caţi la mdrte pentru macelulu dela Podgoriti’a.
          Apoi  cauş’a  nationalitatiloru  inca  nu  pdiş  a-j   notificatu  officiosu  suirea  pre  tronu  si  Domnitoru­
                                                            lui  României  Câ  suveranu.  Pdrt’a  adeca  năcăjită
     steptâ  nice  o  ameliorare  fiela  n6u’a  peticitura.  mi­
                                                            pentru  acestu  passu  alu  regelui,  nu  va  a  recundsce
     nisteriale.  Lui  Wenkheim  i  lipsesce  si  spiritulu  'si.                                                                      Din g i u r u l u   B r a s i o v u l u i
                                                            pe  Don  Alfonso  câ  rege  deocamdată,  p6ţe  ca  nu­
     anim’a  de  a  întreprinde  ceva  in  asta  privintia,  dra  mai pana -si va prinde visulu cu man’a.      <                                    12 Febr. 1875.
     Tisza  este  imbetrânitu  in  esclusivismulu  si  cheâuvi-   Ce  e  dreptu,  după  „Pressa*  se  facil  mare  ce­  Scimu,  ca  Cestiunea  ocupării  parochieloru  e
     nismulu'  seu  magbiaru;  elu  şcie  numai  un’a  şi  remonia  la  primirea  ministrului  Spaniei  candu  ve­  întemeiata  in  statutulu  organicu,  apoi  in  mai  mulţi
    .ŞCUr^,; .                              w           X   nise  in  Bucuresci  se  notifice  cele  dise.  lilcca  cum   paragrafi  din  regularea  parochieloru  dela  1 8 7 3 ;   in
                                                            descrie „Pressa* acdsta primire:                      ambele  aceste  asiedieminte  acesta  cestiune  e  regulata
           ,Romanii,  ddca  nu  se  semtu  bine  in  Maghia-                                                      atatu  de  bine,  incatu,  pentru  înflorirea  institutiuni-
                                                                 Dlu  Cipriano  del  Mazo,  ministrulu  Spaniei’  a
     ri’a  cea  liberala,  se  se  duca  la  Bucureşti.*  Asiâ                                                    loru  besericesci  nu  remane  alfa  de  doritu,  decatu
                                                            ajunsu  in  capital’a  ndstra  in  diu’a  de  Sambata  la
     ceva  cu  greu  se  va  potd  intemplâ  vre-odata,  Hnse                                                     numai,  câ  si  organele  administrative  se  fia  totu
                                                            12  dre.  Escelenti’a  S’a  a  fostu  insocitd  dela  frun-
             :
     dre  nu   se  ar’  potd  intemplâ  câ  Bucurescii  se   tari’a  ndstra  de  d.  inspectoru  generalu  alu  liniei   asia  de  corecte  in  oflciulu  loru,  precum  suntu  de
     vina  si  la  Romanii  de  dincdce  de  Buceciu  si  Rete­  ferate  Al.  Catargin,  si  de  d.  Latiescu  prefectulu   chiare dispositiunile legii,
     zatul  Si  ce  va  dice  atunci  d-lu  Tisza?  De  buna  politiei  de  lassi.  La  gar’a  Bucuresci  a  fostu  in-   Adeveratulu scopu alu c o n s t i t u ţ i o n a l i s m  u ­
     sama  ar’  protestă,  precum  protesta  asta-di  tdta  diur-   tempinatu  de  d.  Blaremberg,  prefectulu  politiei,  si   l u i   in  beseric’a  n6stra  numai  atunci  se  va  ajunge,
                                                            de  d.  M.  Mitilineu,  secretariulu  generalu  alu  mini­  candu  pe  langa  l e g i l e    b u n e   se  voru  aflâ  si
     nalistic’a  maghiara  contra  modestei  subventiuni  de
                                                            sterului afaceriloru străine.                         organe  esecutive,  care  se  le  aplice  cu  tota  rigârea
     15  mii  franci,  ce  Camer’a  din  Bucuresci  a  votatu                                                     posibila.  Pe  catu  tempu  inse  caşurile  de  neobser-
                                                                 D.  del  Mazo  s’a  coboriţu  la  Grand  Hotel  de
     bes.  S.  Nicolae  si  gimn.  rom.  din  Brasiovu,  e  Inse  cu                                              varea  legiloru  voru  mai  fi  la  ordinea  dilei,  se  nu
                                                            Bulevardu,  un’de  i  se  '  preparase  apartemente.  A
     asemeni  idei  si  principie  nu  credemu  câ  d-lu  Tisza   d6u’a  di  Dumineca,  la  1  6ra  si  jumetate,  ministrulu   ne prd facemu illusiuni facia de e r ’ a   c o n s t i t u ţ i o ­
     se p6ta pune base la o Maghiafia europeana.            Spaniei  a  fostu  primitu,  in  audientia  oficiala,  de   n a l a ,   ci  se  ne  grabimu  cu  micu  cu  mare  a  sari
                                                                                                                  intru  aperarea  l e g a l i t ă ţ i i .
          Oâ  contrastu  facia  de  ideile  professate  de  d-lu  catra  Mari’a  Sea,  fatia  cu  d.  ministru  afaceriloru
     Tisza,  acum  ministru  a)u  affaceriloru  interne,  inre-   străine  alu  României,  si  cu  cas’a  civila  si  militari»   bi>'  Aceste  premise,  producu  aici  unu  casu,  care
                                                            a  Măriei  Sale.  A  fostu  condusu  la  palatu  in  tră­  după  a  mea  părere  constitue  nesce  grave  abateri
     gistramu  aici  cuprinsulu  unei  brosiure,  care  a  apa-                                                   dela  decisiunile  consistoriale  si  chiaru  dela  prescrip-
                                                            sură  domndsca  si  cu  escorta  de  ondre.  D.  del  Mazo
     rutu  dilele  aceste  in  Budapest’a  si  care  este  adres-                                                 tele  legiloru  besericesci.  Eu  me  marginescu  a  p r o ­
                                                            a  inmanuatu  Măriei  Sale  scrisdrea  prin  care  Maje-
     sata  catra  poporulu  patriei  cu  scopu,  de  a  chiarnâ   statea  Sea  regele  Alfonso  XII  i  notifica  suim  sea   d u c e   acestu  casu,  fora  câ  se  iau  partea  cuiva  sâu
     acasa  pre  celu  mai  mare  patriotu  maghiaru,  pre  pe tronu.                                    _        se  acu8u  pe  cineva  ;  onor.  publicu  cetitoriu  se  judece
                                                                                                        T
     Ludovicu  Kossuth.  In  acdsta  brosiura,  alu  careia  !    ‘ D. ministru a fostu recondusu la otelu cu     insusi. pffg
     auctoru  e  Erba  Odescalchi  Incze,  se  dice,  ca  nu­  acel’a-si ceremonialu.                                   In  comun’a  Resnovu,  din  protopopiatulu  Bru­
                                                                                                                  nului,  devenise  la  an.  1872  o  staţiune  de  preotu
     mai  Kossuth  pdte  se  fia  in  stare  a  scapâ  patri’a   în  cursulu  dilei  d.  del  Mazo  a  facutu  vişite   vacanta»  Protopopulu  d.  I.  M  e t i a n u   tienh  la
     maghiara  din  ticalosi’a  in  care  se  afla  si  a  o  feri   la dnii miniştri si la dnii representanti ai puteri-  25  Ian.  1874  sinodu  parochialu  cu  poporulu  din
     de periclulu ruinatoriu ce o amenintia.                Imji          LfonRjnj g                ni'nsiehaoîal  Resnovu,  in  care  se  decise  câ  la  staţiunea  vacanta
                                                                 Sdr’a  a  fostu,  prandiu  de  gala  la  palatu  in  ondr
           Ou  priVîte  la  'cestiunea  nationalitatiloru  bro-                                                   se  se  admita  numai  clerici  cu  8  clase  gimnasiale.
                                                            rea  dlui  ministru  alu  Spaniei.  Ori-cine  a  pututu
     siur’a  asecura,  ca  Eossuth  pune  mare  pondu  pre                                                        Acesta  decisiune  s’a  aprobatu  si  din  partea  mări­
                                                            cundsce  pre  acestu  distinsu  barbatu  care  are  o  po-   tului Consistoriu archidiecesanu.
     bun’a  intielegere  intre  popdre  ce  constituescu  acestu   sitiune  inalta  in  patri’a  sea,  a  fostu  incantatu  de
                                                                                                                        Pre  de  alta  parte,  d.  invetiatoriu  la  scol’a  din
     atatu;  elu  tidne,  ca  cestiunea  nationalitatiloru  ar’  fi  manierile  sale  elegante  si  de  forti’a  intelegintiei
                                                                                                                  Satu-Lungu,  D»  N.  nascutu  in  Resnovu,  dorindu  se
     de  a  se  deslegâ,  fora  a  descompune  tidr’a;  dinsulu  sale,  si  mai  alesu  de  bun’a  opiniune  ce  a  capetatu   concurgă  si  densulu  la  numit’a  staţiune  si  nein-
                                                                                                :
                                                                                                              ,:i
     nu  se  sparia  nice  chiaru  de  intrebuintiarea  limbe-   dela tidr’a ndstra. )      : vi.          -- . .  trunindu  un’a  din  conditiunile  reclamate  pentru  o
     loru  naţionali  in  parlamentu,  precum  nice  de  aceea,   In altu numeru despre plecarea lui;             parochia  de  clas’a  prima,  se  adresâ  cu  o  petitiune
     ca  acolo,  unde  nationalitatile  locuescu  in  humeru     Escelenti’a Sea d. del Mazo, ministrulu Spa­     catra  maritulu  consistoriu,  câ  se-lu  admita  la  con-
                                                  ;(
                                                            niei, a plecatu eri (8 Februariu) din cpital’a ndstra,
     compactu,  comitatele  se  potu  arondâ  după  iuteres-                                                      cqrsu.  Maritulu  Consistoriu  prin  harti’a  sa  din  17
                                                            spre a se intdrce la Yien’a. noîfcl, -                Aprile  1874,  nr.  1060,  incuviinfiâ  cererea  d-lui
     sulu  loru.?  —  Cu  privire  speciala  la  Romani  dice,
                                                                 Greutăţile  circulatiunei  drumuriloru  de  feru  a  D.  N.  pe  bas’a  dîspositiuniloru  pentru  regularea
      ca  ungurii  au  mare  interessu,  de  a  sta  in  cele  mai
                                                            retienutu  pre  d.  del  Mazo  ddue  dile  mai  multu  in  parochiiloru  dela  an.  1870  §  16  ect.  Prin  urmare
     amicali relatiuni cu Romanii de presto Carpati.        capital’a  ndstra.  Acestu  tempu  l’a  intrebuintiatu  pe  d-lu  D.  N.  nimiou  nu-lu  mai  impedecâ  d’a  se
           Punendu  aceste  asecurari  in  faci’»  aberatiuni- spre  a  visitâ  museele,  bisericele,  stabilimentele  mili­  presentâ la concurau. Densulu, sosiudu terminulu
   1   2   3   4   5   6   7   8