Page 30 - 1875-03

„N’ati uitatu ceea ce păte costă pe una tidra criere de 4000 fi., prin a cărei incassare gimnasiulu livediele loru sterile se devină mai rentabile, mai
parasirea libertatiloru sale publice. (Aplause in ar fi trebuitu se se inchida din caus’a lipsei mediu- productive! Catu de folosităria ar fi pentru aceste

stang’a.) lăceloru de esistintia. Din acestu periclu a scapatu comunităţi sc61’a agronomica din CIusiu-Monosturu,
„Onărea de a le fi restabilitu si respectatu va numai cu ajutoriulu altoru sacrificie din partea dăca pre spesele statului său pre spesele comune

fi a acestei adunari. (Fărte bine, fărte bine!) publicului romanu, care prin contributiuni voluntari ale aceloru comunităţi s’ar’ primi in acea scăla cate
„Veţi avă buna-vointia a le face pe fia-care a restituitu fondului sum’a spesata cu transcrierea unulu său duoi tineri mai inteligenţi, spre a inve-
di mai scumpe pentru tiăra, prin moderatiunea d.- obligatiuniloru. tiâ numitele specie de meserii, că apoi după duoi,

văstre. Apoi cu privire la promoverea interesseloru trei ani de studiu se se intărca acaaa si se le aplice
„Se-i probamu, ca cea mai sicura garanţia a năstre materiali inca amu avă fărte multe de doritu dandu -ocasiune si celorlalţi locuitori a invetiă aceste
ordinii si a sicuritatii de cari are necessitate este Abstragundu dela dările cele mari — cari nu ne meserii dela dinsii. Dorere inse, ca pre langa t6te
libertatea. (Fărte bine, fărte bine in stang’a si in apasa numai pre noi, ci pre toti locuitorii tierei — aceste, ca numit’a scola agronomica se afla asiă

centru!)“ voiu se notificu numai atatu, ca spriginulu ce-lu dicundu in vecinetatea loru immediata, nu potu se-i
Totu d. Bufet a adresatu prefectiloru o cir- primescu romanii dela stătu atatu pre terenulu iea folosulu nici din acea causa, ca sciindu fii po­
cularia, prin care ii invita, ca in fruntea afisieloru economicu, catu si alu industriei, este nullu in porului din acele comune numai limb’a romana, nu
ce voru obsci program’a guvernului se se puie for- proportiune cu ajutoriulu ce se da altoru natio­ potu precepe instrucţiunea.
mul’a: R e p u b l i c ’ a f r a n c e s a . nalitati. Cumca chiaru si acolo, unde interessele rnate-
Intru catu sum informatu, in t6ta Transilvani’a teriali ale poporului romanu s'ar’ potă promovă fora
nu esiste nice baremi o singura sc61a de agricultura nici o cheltuiala, inca nu se face nimicu in acăsta
„Romanii din Transilvania."
său de industria, infiintiata si sustieuuta din partea privintia, asiu potă se insîru aici dreptu dovăda o
(După brosiura.) statului, unde studenţii romani se păta fi instruiţi mulţime de caşuri si esemple, inse me multiumescu
Asemeni impedecamente intrevinu si atunci, in limb’a romana. Altmintrelea este adeveratu, ca a face de asta-data menţiune numai de doue caşuri
candu foştii coloni si urbarialisti voiescu a donâ in scălele de agricultura potu se studieze si roma­ concrete si anume: Patru sate romane vecinasie do
pre sam’a scoleloru confessionale partea loru com­ nii in deplina libertate, inse dăca limb'a propunerii 15 ani incăce — adeca si dela restituirea vietiei
petenta din dreptulu de carcimaritu. Spre a impe- este esclusivu cea maghiara si dăca t6te manualele constituţionali incăce — se lupta necontenitu, că
decâ asemeni donatiuni se pune de pretestu, ca suntu unguresci, atunci cea mai mare parte a eco- se scape de a mai munci totu numai in interessulu
aceea este averea cardinala a comunei, cu tăte ca nomiloru romani este eschisa in fapta dela bene- altor’a, si că celu pucinu in restempu de vr’o cativa
după parerea mea, nice acestu dreptu nu este alu flciurile acestui invetiamentu, si asiă in casulu celu ani se fia dispensate de a mai lucra la facerea
comunităţii că atare, ci este dreptu privatu alu mai bunu numai acei pucini tineri romani ar’ potă altoru drumuri si se li fia permisu a-si împlini
fostiloru urbarialisti, pentru ca asiă numitulu dreptu se iă folosu dela institutele ecomice, cari au petre- detorintiâ in asta privintia prin intrebuintiarea
de carcimaritu de 3 luni s’a datu prin lege fosti­ cutu mai mulţi ani la scăla in orasie unguresci si tempului si poteriloru spre crearea unui drumu pro­
loru coloni, pentru că se-si păta vinde si spori pro­ si-au apropriatu limb’a maghiara. Astfeliu iu aceste priu in legătură cu drumulu de tiăra; inse pana
ductele loru proprie. In comune se afla o mulţime institute studiăza mai vortosu cei ce se pregatescu acum n’au esoperatu nimicu in acestu respectu, ba
de locuitori, cari nu posedu nice o indreptatire pentru funcţiuni de economi la domenie mari, si din contra suntu necessitate, că in fia-care anu
legale la acestu dreptu de carcimaritu, din causa chiaru si intre aceştia suntu prea pucini romani, se mărga a face drumulu in tienuturi asiă de de­
ca n’au fostu urbarialisti; său dăca e domnu tere­ din causa ca intempina greutati cu limb’a. Din parte, pre unde dinsele nici n’au ocasiune de a-lu
stru si că atare are carcima său ospetaria propria, contra pentru promoverea si progressulu proprie- folosi vr’odata. Er’ alte comunităţi muntene se
său dăca a vendutu beuturo si in decursulu celoru tariloru mici si preste totu a agricultoriloru se lupta cu o miseria nespusu de mare — si chiaru
trei luni, venitulu ce-lu capeta, lu pune in pung’a lucra prea pucinu. Tare pucini juni romani suntu si din caus’a unoru organe erariali — incatu abiâ
sa si nu in lad’a satului; deci, precum domnulu in stare a frecuentâ scoli unguresci, numai spre a o mai încurca de pre o dî pre alfa, si cu tăte
de pamentu p6te se dispună liberu de venitulu invetiă limb’a maghiara, că intrandu in sc61’a agro­ aceste nu se esoperăza dela comitatulu respectivu,
carcimeloru sale, asiă trebue se păta dispune si nomica se intielăga propunerile. Deci, nepotendu că celu pucinu pentru auulu acăst’a său se fia dis­
foştii coloni de veniturile loru, pre cari potu se le studiâ spre a-si câştigă cunoscintiele economice pensate dela facerea drumuriloru, său se-si impli-

doneze in deplina libertate pre sam’a scoleloru necessarie, nu scie se-si immultiăsca nici venitulu născa acăsta detorintiâ numai pre teritoriulu loru.
loru. Totu astfeliu a intielesu lucrulu si fostulu după mic’a sa posessiune, ci continua lucrarea pa- In legătură cu aceste asiu potă vorbi si des­
guvernu regiu, intarindu mai multe sute de proto- mentului in modulu primitivu de mai inainte, care pre acea sabia a lui Damocle, care se tiene asupr’a
c61e de asemeni donatiuni, prin cari proprietarii dieu pucinu castigu i aduce; si de6race acum totu capului Nasaudeniloru prin aceea, ca munţii ce li
respectivi donau obligaţiunile imprumutului de stătu ce se cumpera cu bani e forte scumpu, si afara de s'au datu său resp. lasatu in modu solennelu in po-
său dreptulu loru de carcimaritu pre sam’a scălei acăst’a, mai suntu de a se portă ai sarcinele publice sessiunea loru, acum ărasi li se contesta si punu
său a besericei loru. si pre acăsta cale poporulu trebue se seracesca pre in întrebare. Dăr’ apoi mulţimea referintieloru
Asiu avă f6rte multe de amintitu cu privire dî ce merge. Din acăsta causa impregiurarea ca urbariali, despre cari deşi numai despre unele
la scăle, inse me marginescu a mentionă, ca scălele in aceste institute de stătu se propune esclusivu ramure ale loru — in an. 1868 am scrisu o car-
comunali se infiintiaza cu predilectiune si resfetiare numai in limb’a maghiara, se p6te consideră că tecica intrăga.
in detrimentulu scâleloru confessionali, si ca atatu unu motivu alu seracirii poporului din tiăra si nu Asiu mai potă scrie inca fărte multu si despre
maghiarii, catu si celalte nationalitati, din caus’a numai că o simpla cestiune de naţionalitate. Si alte nevoi ale năstre, precum despre dificultăţile ce
netavorab.'leloru referintie ce esistu intre noi, nu acăsta seracire a poporului progresăza cu atatu mai le intempinamu intru recastigarea deplinei autono­
si-au datu destula diligintia, ba precum am espe- rapede, cu catu ca legea despre uşura B’a stersu, mie a besericei gr. cath. etc. etc., inse nice tem­
riatu, au neglesu cu totulu educatiunea tinerimei fora a se redicâ vr’o banca agraria său alta asemene pulu nu-mi permite, nice vointia nu am a mai
de ambe sexele, au intrelasatu că generatiunea juna institutiune, si asiă bietulu proprietariu micu, fora lungi acestu neplacutu registru de nevoi si fapte,
se capete prin educatiune o iubire catra patri’a distinctiune de naţionalitate, este aruncatu si datu ce cauBăza nemultiumirea Romaniloru.
comuna si catra naţionalitatea sa, dăra tolu-odata prada in ghiarele usurariloru. (Va u r m ă . )
si catra celelalte nationalitati collocuitărie in acăsta Catu de necessaria si folosităria ar’ fi de esem­
patria, si nu s’au ingrigitu, că celu pucinu animele plu pentru comunităţile muntene din comitatulu
Din m a r g i n e a C â m p i e i in
fragede ale jnnei generatiuni, cari inca nu suntu Glusiului o scăla economica-industriala, in care se
25 Martiu a. c. 1875.
înveninate de frecările naţionali, se fia pregătite si se propună si instrueze in limb’a romana, (ca-ci
asecurate pentru infratirea diferiteloru nationalitati mai vertosu o parte dintre aceste comunităţi se va Apellulu fratiloru noştri din Clusiu, că roma­
din patria. prepadi cu totulu, dăca nu i se va da mana de nii transilvăneni se tiena o adunare electorale, a
In urma mai amintescu aici numai unu sin- ajutoriu si nu se va instrui poporulu si la alte aflatu in principiu aprobarea diuaristicei năstre.
guru esemplu batatoriu la ochi si si fărte potrivitu mediulăce de castigu; Motivele ce me indreptatiescu Numai despre modulu compunerei acelei adunari
spre a constată vitregimea statului facia de insti­ a enunciâ o asemene părere, se potu vodă in mo­ s’au escatu păreri diverginti. Nu scimu, dăca a-
tutele de cultura romane. Miser’a poporatiune ţiunea mea, ce anulu trecutu am presentatu-o con­ căsta divergintia a pareriloru, — ori altu ceva este
romana din comitatulu Zarandului, prin sacrificie siliului municipalu, consiliului scolariu si camerei caus’a, de tăta cestiunea se pare a fi amortitu?!
mari a redicatu in fine unu gimnasiu in opidulu industriale de aici din Cluaiu, si care fu imbraci- Fraţii noştri din Clusiu inse, că iniciatori, au da-
Bradu. Fondulu acestui institutu se compuse mai siata si spriginita din partea toturoru acestoru cor- torinti’a, că se nu lase caus’a din mana, si se con-
vertosu din obligaţiunile imprumutului de stătu, poratiuni, ba camer’a industriala spriginindu-o cu chieme ei insisi acea conferenţia. Modula compu­
donate de poporu in favărea gimnasiului. Candu totu adinsulu, a asternutu-o la ministeriulu de agri­ nerei acelei conferentie, statorăsca-lu, pre basea o-
veni tempulu de a se transcrie aceste obligaţiuni cultura, industria si comerciu;) ce cestiune vitale piniuniloru desvoltate in deosebitele diuaria romane,
pre numele gimnasiului, statulu prin organele lui, este pentru aceste misere comunităţi, că pre langa insisi d. d-loru, in clubulu romanu de acolo, prin
in locu că se dă 6re-care ajutoriu acestui institutu taiatulu si cioplitulu lemneloru se mai invetie si contielegeri prealabile si cu alţi inteleginti ori an-

de cultura, -lu făcu se platăsca o taxa de trans­ alte meserii folositărie, se invetie a prepară casiuri tesemnanii memoraţi in apelu.
mai fine, se introducă o mai folositdria cultura de Gruparea pe neaşteptate a partiteloru natiunei

*) Yedi Nr. 17 — 20 ai „Gazetei Tr.“ vite si oi, si ae invetie, ca in ce modu agrii si maghiare, cere acum imperativu, că iu tăte cestiu-