Page 31 - 1875-03

nile n6stre naţionali, — mai urgenta inse in ces- Cu ocasiunea adunarei generali constituante «e nu-lu va insarcină cu portarea vre-uuui officiu alu
tiunea proximeloru alegeri pentru diet’a din Buda­ inscrisera 23 inşi măiestri, calfe si onoratiori, parte seu, asia nece patronulu din parte-si nu va potti
că membri fundatori, parte că ordinari sj parte că deprinde vre-una inriurintia decidiattiria, fora numai
pesta, romanii transilvăneni se-si aiba statorita una
ajutători. consultativa, asupra trebeloru Reuniunei.
directiva solidaria.
Presiedente se realese Clar. d. Dr. G-. S i 1 a s i § 7. Doritoriulu de a se face membru ordi­
Din episttile private, ce le primimu din deose­
prin acclamatiune, v.-presiedente d. Michaele Janchi nariu ori colucratoriu are se fia recomendatu de
bitele parti ale Transilvaniei, aflamu, ca iu unele pardositoriu, notariu: docenţele locale I. Muresianu, catra doi membri vechi si insinuatu la presiedin-
locuri s’au si tienutu conferentie locali, spre a-si cassariu: Vasiliu Turcu lemnariu, controloru: Teodoru tele, care -i va spune a tatu oblegamentele, catu si
stator! program’a pentru alegerile venitdrie. Astu- Yecianu rotariu; tira că membrii de comitetu se a- beneficiate, ce-lu asctipta că membru. Dtica respe-
feliu aflamu dela Teac’a, comitatulu Clusiului, cum lesera următorii dd: Oonstantinu Nasta pardositoriu, ctivulu se dechiara convoitu, notariulu se insarcina
Vasiliu Stanciu lemnariu, Q-avrila Redeanu paneriu, a-lu trece in catalogulu membriloru, si la cea d’an-
ca clubulu î’omanu alu acelui cercu a conchia-
Stefanu Popu butnariu, Vasiliu Micasiu si Ioane taiu convenire (tira de propuneri) noulu membru
matu inteligenti’a si fruntaşii romani in o confe­
Hintosiu morari; toti prin acclamatiune. ordinariu ori colucratoriu, precum si fundatoriu,
renţia pre 6 Martiu, in carea s’a luatu sonclusulu,
Bani incursi dela membri, că taxe are Reuniu­ prin presiedente se presenta comitetului, respective
că la coufereuti’a conchiatnanda in urm’a apellului nea ntistra pana acumu 27 fi. 21 cr., cari suntu Reuniunei.
clusianiloru, acelu cercu se traraita doi deputaţi, depuşi in cas’a de păstrare. § 8. Toti membrii Reuniunei au dreptu la
cari acolo se staruitisca pentru primirea urmattirei Prelectiunile cu tenerii sociali deja s’au ince- beneficiale, ce le întinde Reuniunea. Intre aceste
progame: putu inca in Domenic’a din 14 Fauru a. c., cu membrii ordinari, fundatori si colucratori posiedu
„Naţiunea romana din Transilvani’a romane care ocasiune docenţele locale I. M u r e s i a n u a votu decisivu iu adunările reuniunei, dereptu activu
tienutu unu discursu istoricu despre originea roma- la alegerile officialiloru, tira dereptulu pasivu numai
cousecuenta princlpialoru si postulateloru sale de
niloru. cu restringerile memorande in § 17. Dereplurile
pana acuma, prin urmare, pana la unu altu tempu amintite se potu deprinde numai in persăna.
D6 ceriulu, că jun’a ntistra Reuniune se inflo-
mai favorabilu, remane in cea mai perfecta passi- Membrii onorari au dereptu consultativu.
rtisca din di in di, in catu se p6ta atrage sub fla-
vitate facia cu alegerile dietali la Pest’a; din con­ mur’a sa pre toti acei teneri romaui meseriaşi, cari § 9. Reuniunea asctipta dela fia-care membru
tra inteleginti’a ei se dechiara pentru cea mai re- pribegtidia prin castre străine, fora a sci de mam’a alu seu zelu pentru inaintarea scopului ei, si por­
soluta activitate, in catu ei sta prin putentia, pen­ loru naţiune, carea i-a laptatu, fora de a-si scl bine tare morale corespundiattiria demnitatei unei Reu­
tru a consultă pre totu sufletulu romanu, de a se vorbi dulcea limba, in care s’au desmerdatu mamele niuni. Pentru aceea are dereptulu de a eschide
abstienti dela ori si ce amestecu pre terenulu poli- loru inca in ltigauu! -J*. -J*. din sinulu seu pre acelu membru, care ştiu ar’ lu­
cră incontra scopului Reuniunei, ştiu prin portare
ticu; a îndemnă si consultă, cu totu adensulu pre
S t a t u t e l e scandal6sa ar’ compromite demnitatea Reuniunei.
poporulu romanu la implenirea obligamenteloru sale, Actista eschidere o face comitetulu, respectivulu inse
Reimiuuei sodaliloru romani
ce datortiza statului, — la retienerea dela beuturi are dereptu de a apellâ la adunarea generale.
spiritutise, ruinatârie pentru sine ai famili’a sa, — din C L U S I U . § 10. Cei ce voru se parastisca Reuuiunea
si in fine a face totulu in interessulu sctilei si alu I . S c o p u l u s i n u m e l e R e u n i u n e i . de buna voia, o potu face, dtica voru fi corespunsu
educatiunei poporului romanu." § 1. Sodalii romani din Clusiu se intrunescu indedoririloru statorite pentru unu membru pana la
finea lunei, in carea vrtiu se pasitisca af6ra.
Despre asemeni concluse avemu soiri si din pre basea statuteloru presenti intr’una reuniune, ce
alte parti, cu mai multa ori mai pucina diver- -si propune de scopu înaintarea membriloru sei in Cu actirsta ei suntu absolviţi de orce detorin-
cultura, nutrirea spiretului sociale intre ei, si cu tie ulteriori facia cu societatea, si relatiunea loru
gintia *).
deosebire propăşirea loru intru castigarea cunoscin- sociale, in care stetera pana acumu catra ceilalţi
Cine se unifice totulu ? tieloru reali. membri ai Reuniunei, pe venitoriu inctita.
Conferenti’a aşteptata ! Z. § 2. Reuniunea va portă numele de „ R e u ­ Medularii, cari se voru mută din Clusiu, dtica
n i u n e a s o d a l i l o r u r o m a n i d i n C l u s i u , " la mutarea loru nu se voru dechiară înaintea comi­
si va avti sigilulu seu propriu, cu una emblema co- tetului ori a adunarei generali, in scrisu ori cu
Alegerea S. Sale P. I o a n n e M e t i a n u de respundiat6ria si cu titlulu Reuniunei in giurulu vorb’a, ca nu voru se remanea mai încolo membri
episcopu alu diecesei Aradului fh aprobata de Mai. densei. ai Reuniunei, se considera că apartienutori si mai
Sa in 23 si indata in 24 Marte a si depusu jura- II. M e d i u 1 <5 c e 1 e. departe de Reuniune si supusi indetoririloru, ce li
mentulu in Vien’a. Felicitamu pe noulu archiereu, § 3. Spre ajungerea scopului seu, Reuniunea le impune actist’a.
asteptandu multe fapte bune dela anim’a lui cea IV. C o n d u c e r e a a f a c e r i l o r u R e u n i u n e i .
statoresce 6re pre septemana pentru conveniri.
roman tisca ! § 11. Reuniunea administra afacerile sale
La atari conveniri sodalii voru conversă; voru
Propunerea regimului României in Camera, in prin a d u n a r e a g e n e r a l e ş t i u c o m i t e t u l u
ascultă propuneri privitărie la industria, comerciu,
15/3, privităria la concessiunea calei ferate Ploiesci alesu de catra actist’a.
agricultura, economia si computu. preste totu din
Predealu, cadifi, inse regimulu primi plenipotentia § 12. Ttite afacerile Reuniunei atatu instruc­
scientiele reali; apoi pentru recrearea spirituale,
a escrie concursu la licitatiunea acestei caii si re- tive catu si administrative, se ptirta numai in lim-
cascigandu-si cu tempu una biblioteca, se voru ceti
sultatulu alu propune camerei prossime. b’a romana,
obiecte de natura beletristica si poesie; in fine a-
mesuratu tempului, ce va cadă la dispunere, se voru A, A d u n a r e a g e n e r a l e .
face deprinderi in scriere, computu si căutări. § 13. Adunarea generale ordinaria o va Con­
C I u s i n , in 16 Martiu 1876.
§ 4. Din adunările Reuniunei discuasiunile vocă presiedentele, respective vice-presiedentele, si
Prea stimate Domnule Redactorul politice suntu eschise. se va tienti totu-deaun’a in prim’a Domineea a lu­
De multu, ftirte de multu asceptu sosirea mo­ III. M e m b r i i R e u n i u n e i , d r e p t u r i l e s i nei Decembre.
mentului, in care me aflu deja. Una idea, pentru d e t o r i n t i e l e l o r u . La adunarea gen. suntu de a se conchiamâ
a cărei realisare s’a lucratu multu din partea unoru § 5. Membrii Reuniunei suntu de patru ca­ toti membrii, si fia-care membru ordinariu e da-
fruntaşi ai intelegintiei romane din actista cetate, toriu a se infaciosiâ la dens’a. Celu ce nu se in-
tegorie: ordinari, fundatori, collucratori si onorari,
adi e intrupata. E vorb’a de Reuniunea sodaliloru cari toti trebue neaperatu se fia cetatiani tienutori faciositidia, neavendu causa momentăsa, are a con­
romani. Actista salutaria întrunire după unu res- de vre una provincia a cortinei unguresci. In spe­ tribui pre stim’a fondului Reuniunei una taxa că
tempu de 4 — 5 ani dela infientiarea-i interimale pedtipsa, ce se va stator! prin adunarea gen., care
ciale :
numai in Domenic’a din 7 Fauru a. c. se potii mai pucinu de 10 cr. v. a. nu p6te fi. Scusarea
a) orce industriasiu romanu (măiestru si sodalu)
constitui definitivu pre basea statuteloru sale, apro­ p6te fi m e m b r u o r d i n a r i u alu Reuniunei, dtica pentru absentia se face la presiedente.
bate din partea inaltului regimu, care pana acumu In caşuri de lipsa presiedentele ptite si e da-
implinesce conditiunile prescrise prin statutele de
n u m a i chiaru in 3 r o n d u r i ni le respinsese, facia; toriu se convtice adunare gen. straordinaria. Atari
acumu pentru un’a acumu pentru alta bagatela; caşuri ar’ fi: dtica interessele morali si materiali
b) m e m b r u f u n d a t o r i u ptite fi orce ro­
ma odata numai, pentru ca amu cutediatu — vedi ale Reuniunei ar’ deveni in periclu si ar* cere re­
d6mne — a ne numi naţiune, dicundu-ni-se: se manu, care odata pentru totu-deaun’a va contribui mediu instantaneu si neamenabile pana la adunarea
ne numimu numai naţionalitate romana. Dtir’ fia in folosulu Reuniunei una taxa de 5 fi. (cinci flo­ gen. ordinaria; dtica din asemeni cause 12 membri
si asia, noi adi in Clusiu avemu „Reuniune rini v. a.) ordinari ar’ pofti in scrisu, că presiedintele se
de sodali romani," cea ce intre ai noştri c) c o l u c r a t o r i u ptite fi orce romanu, care convtice adunarea gen. straord. dtica la adunarea
eră f6rte de doritu, ma eră chiaru una necessitate va dă unu ejutoriu anuale de unu florinu v. a., gen. ordinaria nu s’ar’ fi strinsu atati membri, cati
imperativa pentru tenerii romani meseriaşi; cari ştiu se va oblegâ a tienti prelegeri celu pucinu de se receru pentru adunarea concluseloru, adeca ma­
abia se mai cunosceau după nume, ca suntu romani. patru ori pe anu din obiectele atinse in § 2. joritatea numerului totale alu membriloru; si alte
Meritulu in prim’a linia in respectulu infien- d) in fine m e m b r i o n o r a r i se numescu asemeni afaceri mai momenttise neprovediute.
tîarei acestei reuniuni e alu neobositului si prea acei patrioţi destinşi, cari prin patronire si sucursu § 14. De competenti’a adunarei generale se
zelosului nostru barbatu Clar. D. Dr. Cirigo» mai notabile binemerita de Reuniunea ntistra, si tiene: se altiga comitetulu Reuniunei, se essamine
riu Sslasi, carele, de candu provedenti’a -lu a- pentru aceea adunarea generale a Reuniunei la activitatea de preste anu a vechiului comitetu, se
duse intre noi, cu rara-i intieleptiune si cu eminen- propunerea a cinci membri ai sei ii prochiama de cercetedie prin una comissiune din sinulu seu ra-
ta-i capacitate, scie a ne conduce spre totu ce e membri ai Reuniunei. tiociniulu pecuniariu si materiale despre anulu es-
bunu si folositoriu, posedendu încrederea toturoru. § 6. Va mai avti Reuniunea unu membru de piratu, dandu fostului comitetu absolutoriu au de-
ontire destinta, pre p a t r o n u l u ei, pre care-lu va negadu-i-lu; se revtidia inventariulu Reuniunei, se
*) Catu scimu noi, caus’a conferintii n’a amor- aclamă pe viatia, in adunarea generale, dintre cei scrutedie bilantiulu veniteloru si erogateloru si se
titu, ci se sustiene cu t6ta seriositatea; numai se mai de frunte fii ai patriei si nationalitatei ro­ incuviintiedie preliminariulu spesseloru pre anulu
nu omită neci alte cluburi prin comitate a se in- mane, pre temeiulu cutaroru merite eminenţi facia venitoriu, se primtisca apellatele dela forulu comi­
teressa de comun’a cointielegere cu ttite celelalte, de Reuniune. tetului, si eventualmente se proohiame pre patro­
asteptandu sensulu directivei, ce se va defige. Relatiunea patronului catra Reuniune e inse nulu si membrii onorari ai Reuniunei.
Red. numai relatiune de ontire. Deci precum Reuniunea § 15. Iu ttite afacerile sale adunarea gener.