Page 34 - 1875-03

Gazet’a eae de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se prenumera la poştele c. ei r., si pe la
F6i'a, candu concedu ajatdriale. — Pretiulu: Anulu IIIHll. DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 cr,
pe 1 arm 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esteme 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 or. de fiacare pu­
v. a. pe unu ana sdu 2 /* galbini mon. sunatdria. blicare.
1

Ir. 25. Brasiovu 153 Aprile

ISrasiovil, 15 Aprile st. n. 1875. romani, cum le vediuramu complementele, ar’ tre­ Elia Macellariu, Dr. I. Ratia^Gabrielu Mânu, Dr.
bui se ne vedemu ajutati si impintenati la sustie- Gr. Silasi, Ladislau Yaida, Axente Severu, I.
„Magyar Polgar publica in nr. 82/1875:
8
nerea instituteloru de cultura naţionale, dr’ nu de­ Moldovanu prof., Alesandru Lazaru, Petcu, I. Len-
„ O r d i n a t i u n e a m i n i s t e r i u l u i şertaţi si desecati de ajutâria eventuali, si ocasio- geru, Cristea etc. s’a si tienutu la diu’a si loculu
r. m. catra t6te auctoritatile mai inalte confessio- nali, fora cari ni se periclitez» gimnasiulu, precandu numitu in localităţile d-lui Axente Severulu. Con­
nali, precum si catra t6te potestatile legali: maghiariloru li se dau ajutâria si pentru adjustari ferinti’a a fostu secreta si nu publica, asiâ incatu
de casine maghiare, cu tdte, ca in Ardealu roma­ numai cei invitaţi au potutu se partecipe la consul­
„Guberniulu tienendu, ca ajutorarea vreunui
nii contribuiescu mai multu la tesaurulu statului câ tări. Cu t6te aceste din cele ‘transpirate in publi­
institutu de invetiatura, de catra vreunu gu-
maghiarii, din care suma a proportiune li s’ar’ cu- citate aflarnu, ca maioritatea conferintiei a decisu,
bernu din afara si prin legislatiunea lui, nu se
f
vini si loru ajutdria celu pucin', pentru scdle si câ c l u b u l u r o m a n u din Clusiu se conchiame
p6te uni cu suveran’a stare a statului propriu, cu
cultur’a limbii romane, ddca nu si pentru casine câ conferinti’a generale in S i b i i u celu pucinu cu
occasiunea unui casu venitu inainte, a pronunciatu
maghiariloru spre a-si propagă limb’a, ca altfeliu t r e i - d i e c i de dile inainte de ce s'ar’ incepe ale­
in genere, ca institutele coufessionali, aflatârie in
e ironia t6ta bucinarea, ca intre popâra e egali­ gerile dietali.
statulu (magbiaru), precum si cele sustienute de
tate. Candu are omulu la vatr’a sa ajutoriu, neci Despre alte detaiuri speramu a potd reportâ
comunităţi, corporatiuni, reuniuni sdu de privaţi,
prin minte nu i va veni se urndsca vecini’a câ se cu prossim’a ocasiune.
ori de ce genu si gradu ar fi acele, intocma con-
1
lu capete. Desbaterile comissiunii asupra proiectului de
fessiunile, ma si besericele nu potu sub neci o forma
Ddca altu ajutoriu nu se va capetâ pentru lege despre reducerea numerului tribunaleloru s’au
neci cere, neci primi dela state din afara si dela
gimna8iu: atunci se se impulpe corporatiunea fun­ inchiatu si proiectulu s’a si asternutu camerei de-
Domnitorii loru, gubernele loru, neci ajutâria nici
datoriloru comunei besericesci a formă una reuniune putatiloru. In sensulu acestui proiectu de lege
sprijiniri materiali mai multu.
de cruciari preste t6ta romanimea, pana candu -si numerulu tribunaleloru se reduce cu patru-dieci,
Despre acâsta decisiune a regimelui (magbiaru),
va agonisi ajutoriulu necessariu la sustarea sc61e- adeca dela 104 se scade la 64. In § 2 alu proiec­
care s’a impartasitu si cu ministeriulu de externe
loru, ca altfeliu fora institute de cultura se selba- tului se dice, ca reducerea acdst’a si respective
communu ces. regiu, pe tit. D-ta te inscientiamu
tacesce verce poporu pe pamentu devenindu expusu schimbarea ce se va face, este de a se consideră
cu acea provocare, câ indata se daţi la cunoscien-
capritieloru si reutatii secleloru politice. câ o organisatiune noua, ceea ce insdmna, ca nu se
ti’a comuneloru de suptu potestatea Dv. si se le
voru pensionâ tocmai individii aplicaţi la tribunalele
indrumati deajunsu in privinti’a acdsta, si aratan-
cari din intemplare se voru desfiintiâ, ci numerulu
duse totuşi in contra acestei decisiuni intentiuni ISrasiova 13/4 1875. celoru ce voru fi pensionaţi se va alege din tagm’a
deaceste, se castigati in contrale val6re acestei de­
II. Sa alesulu episcopu pentru diecesea Ara­ intrdga a personalului dela tribunalele si judecato-
cisiuni, dr’ astfeliu de caşuri se nu amanati a mi
dului d. I o a n e M e t i a n u fii Dumineca trecuta riele de prim’a instantia in proportiune cu numerulu
le reportâ Mie la tempulu seu.
santitu in archiereu de Metropolitulu gr. or. in Si- personalului dela cele 40 de tribunale, ce se voru
Buda-Pest’a 2 Aprile 1875.
biiu cu mare solenitate, la care luă parte si Ilus- desfiintiâ.
A u g u s t u T r e f o r t r n / p . 8 trulu barbatu romanu I o a n n e P o p a z u , episco- Camer’a deputatiloru fara multe desbateri primf
pulu Caransebesiului. Nou santitulu episcopu se cea mai mare parte a bugetului. Totuşi la proiec­
Decisiunea de Busu a ministeriului r. maghiaru, distinse cu asta occasiune prin rostirea unei pre­ tulu de lege despre contributiunea consumului de

esita sub iniciativ’a noului guberniu alu „ p a r t i ­ dice initiatdrie, despre zelulu casei domnului, spre vinu si carne, stang’a extrema le facil una aspra o-
t e i l i b e r a l e 8 maghiare, caracterisaza pe deplinu complacerea publica. Uramu din anima nou santi- positiune din punctulu uaiurarii poporului, care,
neflexibilea fortia a acestei partite metamorfosate, tului episcopu, câ fostului n» odiniâra discipulu, una ddca se voru mai urcă si cele ale mancarii, devine
pentru a-si castigâ. mai mare curagia la netoleran- viatia îndelungata si ferice plina de zelu si activi­ cu totulu asupritu. Cu tdte aceste maioritatea ca­

tea apasare a nationalitatiloru cu desecarea si a fi­ tate intru procurarea si inaltiarea fericirei turmei merei au acoeptatu proiectulu câ base la desbate-
lantropiei consangene in contra spiritului legei lui Sale la celu mai doritu gradu alu progressului in rea speciale si se primi § 1 si 2 totu in testulu
Christosu, care nu pune tiermuri la fapte filantro­ toti ramii de cultura, câ se servdsca de exemplu comissiunei contributiunei, câ si cele de pana a-
pice, fia ele derivate chiaru si dela duşmani, ci câ pentru urmaşi, ca zelulu archiereiloru, intru apera- cumu. —
atari suntu bune primite si inca demne si de lauda. rea si a interesseloru natiunei sale cu orce sacrifi­
Nu ne opunemu, ci respectamu val6rea decisiunei ciu, e diamantulu celu mai stralucitoriu pe ori ce

regimului din principiulu subordinarii pentru or­ mitra archiereidsca. In 7 Aprile Domnitoriulu austriacu a parasitu
Yeneti’a si a plecatu spre Pola in Dalmati’a, unde
dine. — Faim’a despre tienerea unei conferintie restrinse
a tienutu o revista a supra trupeloru marine si a
Casulu casiunatoriu la acesta ordinatiune inse e din partea unoru notabili romani la Alba-Iuli’a se
nailoru de resbelu si in urma, prin unu ordinu de
abuna sama positiunea in bugetulu României de a lăţise in publicu inca pre tempulu, candu noi era-
di si-a esprimatu multiamirea pentru zelulu, des-
ajută sustarea gimnasiului romanu din Brasiovu cu mu tienuti a tăinui lucrulu. Astadi inse suntemu
teritatea si disciplin’a esemplaria, ce a observatu si
subsidiulu filantropicu pe anu de 15 mii lei, cari si noi puşi in placut’a positiune, de a comunică
aflatu la trupele marine. Precum se scie, impera-
nu potea influintiâ pe bravii patrioţi romani bra- onorab. publicu romanu unele detaiuri in acdsta
torele va străbate Dalmati’a de alungulu si de-
sioveni la neci catu de pucina desinteresare de a privintia.
alatulu.
promovd binele patriei sale, câ si pana adi, pana Conferinti’a acdst’a se traganâ multu tempu. /
candu usase de asemene fapta filantropica, fara alta La inceputu d-lu Elia Macellariu luase însărcinarea Representantele României la curtea din Bel-
consecintia, decatu consecinti’a vercarei fapte filan­ d’a o convocă, inse ivinduse unele neintielegeri gradu inca a plecatu la Cattaro spre a aduce im-
tropice, care e multiamirea datorita. Sc61’a nu se din causa, ca dinsulu chiamase la conferintia si pre peratorelui Austriei omagiele din partea suveranului
mesteca in consecintie politice. unii notabili romani din Ungari’a propria si Banatu, seu. Ce nevoia mare are suveranulu Romaniloru
Amu dori ddr’, câ se vedemu d6r’ suplenirea d-lu Macellariu a amenatu conferinti’a convocata de de a aduce omegia domnitoriului austriacu, nu intie-
acestui ajutoriu anuale dela statulu nostru, inse d-sa, lasandu totu-odata altor’a onârea d’a o con- legemu. —
fara conditiuni abandonat6rie sdu impedecat6rie de chiamâ de nou. Asiâ s’a intemplatu apoi de clu- Scirea neaşteptata, cumca imperatorele Ger­
cultur’a limbii naţionale romane si fora pretiu de bulu romanu din Clusiu prin presiedintele seu maniei s’a lasatu de planulu de a cercetă si dinsulu
a se angustâ câtuşi de pucinu autonomic’a îndreptă­ Lazaru convocă de nou vr’o 30 barbati romani pre pre Yictoru Emanuilu in Rom’a a datu cu totulu
ţire a fundatoriloru gimnasiului de a-si alege si diu’a de 11 Aprile a. c, la Alba-Iuli’a spre a se alta direcţiune combinatiuniloru asupra intelnirii
denumi professorii, după prescriptele si îndreptăţi­ consultă in privinti’a modalitatiloru convocării unei dela Veneti’a. Astfeliu la mulţi le place a crede
rea scâleloru confessionali; inse a opri filantropi’a, conferintie generali a Romaniloru transilvani, care ca întrevederea dela Yeneti’a tinde cu osebire a
fora a o supplini cu alfa egale, 6re a ce mirâsa? va, avă se decreteze nou’a atitudine facia de alege­ a creâ o liga a elementeleru latine cu Austri’a,
Sub auspiciulu „ p a r t i t e i l i b e r a l e 8 dominante rile venitorie. Conferinti’a prealabila, la care au care apoi va avd se sprigindsca si poterea papale
in Ungari’a, in sinulu careia se afla si aderitori partecipatu vr’o 20 de barbati romani, intre cari si preste totu catolicismulu in lupt’a sa cu pro-