Page 35 - 1875-03

testantismulu, câ astfeliu se mai slabtisca poterea tielege, ca după schimbarea corelatiuniloru dintre Quinet luă parte la adunarea naţionale din Yersali’a
Germaniei, care a devenitu pericultisa pentru ecui- partit’a n6stra si celelalte dtiua partite maghiare cu ttite ca vedea prea bine, ca republic’â nu se va
realisâ după idealulu seu. Pentru aceea lu-vediurainu
libriulu europeanu. din districtulu nostru, ce atitudine se iti Reuniunea
la 25 Fauru a. c. cu ocasiunea votării constitutiu-
In camer’a deputatiloru din Berlinu s’a accep- ntistra facia de n6u’a partita liberala maghiara?
nii, ca se tienh passivu dimpreună cu Thiers si
tatu si in a trei’a cetire legea despre dotarea epis- precum si pentru restaurarea biroului Reuniunei. Grtivy.
copiloru si a preotiloru catâlici din averea statului. Spre acestu scopu, adunarea membriloru Reu­ Edgar Quinet fii unulu dintre acei mari fii ai
Cu actista ocasiune deputatulu lung a tienutu unu niunei la 4 Aprile st. n. 1875 a decisu: c o n - Franciei, care se interessă rnultu si de stirtea na­
discursu in care dise, ca dinsulu in decursulu ferie- c h i a m a r e a t u t u r o r u r o m a n i l o r u , cari suntu ţiunii romane. Idealulu seu erâ se vtidia gintea
loru de pasci a amblatu prin tienutulu Rinului, membri Reuniunei politico-natiunali din districtulu latina in occidente unita, tira pre cea din orientele
unde a studeatu opiniunea publica facia de acesta Aradului, la o adunare generala pe Samfieta Europei asemenea, câ se fia ore-cum chiaea Europei
despre Asi’a.
lege si s’a convinsu, ca pre acolo ttita lumea con­ 1 Maiu st. n. 1875 d. a. la 4 tire.
On6rea ultima i se dede in 29 Marte a. c. in
sidera legea actist’a de celu mai nimeritu si mai Suntu deci provocaţi toti membrii disei Reu­
faci’a unui publicu de preste 10,000. Dintre nota­
elocuentu respunsu contra eciclicei papali. Chiaru niuni, respective partitei natiunali, a se infacisiâ la bilităţi lu-insocira si Victoru H u g o, Luis B l a n c
si aderintii mai culţi ai besericei catolice ar’ dori adunarea generala, ce se va tienti in localităţile si Leone Gambetta; la mormentu toti aceşti trei
câ se se pună odata capetu luptei intre beserica si connatiunalului Domnu G e o r g i u D o g a r i u i n barbati tienura vorbiri funebrali, primulu pentru
stătu, inse asiâ, câ lupt’a se se termine in favtirea A r a d u , s t r a d ’ a t e l e k i a n a nr. 15. esiliu, alu duoilea pentru republica dela 1848 si
alu treilea pentru republic’a francesa moderna, es-
statului. Oratorele termină cu urmatori’a provocare, Appellandu la semtiulu curatu romanescu alu
primendu in numele Franciei si alu intregei rase
care fă primita cu aplause viue: „Aideti se nu ne fia-carui membru, avemu firma sperantia, ca nu-ti
latine cumplit’a dorere ce o ajunse prin perderea
lasamu a fi conturbaţi in missiunea Prussiei si a crutiâ nici unulu ostentila si jertfa materiala, a unui fiiu dintre cei mai resoluti si mai devotaţi.
Germaniei de a eliberă desvoltarea statului modernu partecipâ la adunarea generala, ce e chiamata a Eterna si binecuventata fia memori’a lui, a
de sub influinti’a stricatitisa a papismului romanu." deslegâ problem’a consolidării si atitudinei Reuniu­ marelui spiritu si aperatoriu alu Românismului
In F r a n c i ’ a ministrulu de resbelu a emisu nei ntistre politico-natiunali. £dgar Quinet!
unu cerculariu catra toti comandanţii corpuriloru ^lr’ si pana atunci, facemu atenti pe toti mem­
de armata, in care i face atenti la insemnetatea brii Reuniunei ntistre, câ se nu precipiteze insinu-
Din m u n ţ i i a p u s e n i .
legiloru constituţionali introduse in 25 Fauru a. c. andu-se câ membrii in partitulu nou fusiunatu ma-
si totu-odata i provâca, câ in sfer’a competintiei ghiaru, precum nici in ver-care alta partita etero­ Sambeta in 3 Aprile (22 Martiu) a. c. s’a
loru se caute a procură republicei, care de aci gena. celebratu parastasu de 6 septemani, in beseric’a gr.
inainte este guvernamentulu legalu alu Franciei, Ceea ce vomu se o facemu câ partitu com- cat. din Abrudu, pentru refrigeriulu nobilelui su-
stirn’a si respectulu cuviintiosu. pactu, cu d e m n i t a t e , tir’ nu câ singuratici res- fletu alu fericitului intru amentire
— Cu privire la incbiarea conventiunii comerciali panditi. Ladislau Basiliu Baronu de Poppu,
intre Romani’a si Austri’a-Ungari’a aflamu, ca inante Astu-feliu pretinde positi’a ntistra din acestu fostulu presiedinte de senatu la suprem’a curte ju-
de plecarea monarchului austriacu in v o i a g i u s’a districtu. decatortisca r. in Budapesta. — Cu acea ocasiuue
tienutu in Vien’a unu consiliu ministerialu, in care Aradu la 4 Aprile 1875. — după celebrarea cu tâta pietatea a s. liturgie
s’au stabilitu prmcipiele, pre basea caror’a ar fi de Din partea biroului Reuniunei politico-natiu­ de catra preutii locali — la parastasu pontificandu
a se inchiâ conventiunea. Cea mai mare dificultate nali din districtulu Aradului. Rv. d. protopopu tractuale Sim. B a l i n t h , cu a-
a provocatu cererea României, relativa la o positiune I o a n u M o l d o v a n u , sistenti’a preutiloru presenti, tir’ cântările indatenate
esceptionale a judaniloru; inse, precum scriu foile vice-presiedinte interimalu. indepleninduse de catra cei mai distinşi cantareti,
nemtiesci, guvernulu romanu ar’ fi renunciatu in F. H. L o n g i n u, publiculu infacisiatu la actista trista solemnitate fii
notariu.
fine nu numai la actista pretensiune, ci ar fi lasatu petrunsu de celu mai sentitoru doliu. — Au fostu
se cada si acelu punctu, pre basea caruia in Romania mai impunettirie d6ue cuventari, ce au urmatu ca­
nu s’ar fi potutu importă vinu in alte vase decatu -{* Edgar Quiliet. In numerulu prece- tra finea parastasului, rostite: una de catra cape-
numai in sticle. Basea tarifei vamali este 7Y dentu amintiramu pre scurtu despre mtirtea celebrului lanulu locale Al. Ciura, ceealalta de catra judele de
2
percente. Importatoriulu are libertatea a cere se i filosofu si eruditului istoricu E d g a r Q u i n e t , tribunalu Bas. Bosiota, ambe deplenu acomodate si
se taxese marfa la vama după greutate său după acum inse ne grabimu a da publicului cetitoriu o compuse cu t6ta diliginti’a, după cumu a meritatu
scurta schitia din biografi’a acestui devotatu apera-
valtire. Esportulu de cereale din Romani’a este Marele defunctu. — In fine publiculu presentu —■
toriu alu Românismului.
liberu de vama in intindere de 10 miluri de a catra 12 tire, dupace a versatu lacrimi de dorere
E d g a r Q u i n e t s’a nascutu la Bourg in 17
lunguiu confinieloru. pentru actista perdere nereparabile, a datu espre-
Fauru 1803 si a repausatu in 27 Marte 1875 la
Spani’a inca totu mai sangera; inse dela dat’a Yersali’a adeca in alu 72 anu alu laboritisei sale siune afectiuniloru dorertise ale animei, implorandu
defecţiunii gen. Oabrer’a şirurile carlistice se ra- vieţi. Studiale sale le-a facutu in Parisu, Genev’a, repausatului; câ se-i fia memori’a eterna ai bine­
rescu mereu, trecundu la armat’a noului rege Al- Strassburg si Heidelberg. La anulu 1839 a fostu cuventata 1
fonsu. Mai mulţi oficiri trecură la armat’a guber- numitu câ professoru la universitatea din Lyon,
tira mai tardiu a functionatu la Parisu câ professoru
niului. Intr’aceea trupele guberniului inca mai a-
de literatura si de limbele europene de sudu in O n o r a t a R e d a c t i u n e !
tacara pe carlisti la Solavilla cu baioneta, unde
„Colltige de France." La anulu 1848 fiindu alesu
carlistii avura mari perderi si cei fugăriţi se mai deputatu, a luatu parte activa si la mişcările naţio­ Primesce recunoscinti’a mea sincera, cu care-ti
strimtorara prin gâna la Prades astfeliu, incatu nali câ colonelu in fruntea unei legiuni. Câ com- datorescu pentru art. „Fonduri comune" in nr. 15
fura deplinu infranti si imprastiati. Band’a Gon- batentu in şirurile republicaniloru eră dimpreună cu a. c. publicatu, care merita mai multa interessare
Luis Blanc idolulu poporului in acele tempuri vifo- a intelegintiei ortodocse *).
zalles fit nimicită si alta desfiintiata si despoiata
rtise. Cu restauratiunea imperiului la an. 1852. In art. amintitu am disu, ca Fondurile corn.
de t6te materialele, in catu se spertiza a se pune
Elu fii intre cei proscrişi, fh necessitatu a-si pa­ se administra după unu „Proiectu de regulamentu"
capetu insurectiunii, mai vertosu, ca min. de res­ raşi patri’a si a se domiciliâ in Brussel’a, unde care, precum mi se vede si panacuma a datu ansa
belu primi creditu printr’unu decretu alu regelui de facundu cunoscinti’a fiicei poetului romanu Asachi, la abusu in „Albin’a" nr. 80 a tr. publicatu fora
vr’o 81 millitine pesetas, pentru portarea resbe- a pasitu cu dins’a in casatorla. Elu trai in esiliu câ Epitropi’a se-lu fia privitu din acelu punctu de

lului. panama anulu 1870, in care restempu scrise opu­ vedere, care-lu cere manipulatiunea curata a ba-
rile grandetise dintre cari mentionamu aici numai niloru.
Russi’a trage cu urechi’a la t6te mişcările si
unele si anume: Nu mi seopulu a critisâ tiesetur’a proiectului
insinuările de alliantie; ea nu-si iea ochii dela
„Republic’a." „Geniulu religiunei." „Originea amintitu, cine-lu va citf, lu ptite judecă; — Sco-
prad’a, ce o asttipta dela una eventuale atacare a
lui Ddieu." „Jesuitii." „Filosofi’a istoriei umanitatii." pulu meu e numai a pune parallelu opiniunea mea
Turciei ori din ce parte s’ar’ inicia ea. Gazetta despre manipulatiune secura, a dâ occasiune câ si-
„Christianismulu si revolutiunea francesa." Filosofi’a
de Colonia scrie, ca tiarulu Russiei va caletori la istoriei francese." „Ultramontanismulu." „Greci’a nodulu si congressulu n. se combine amendtiue pen­
Berlinu catra 13 Maiu a. c. Actista visita pre­ moderna." „Romanii." (Les Roumains.) „Ger­ tru binele Fonduriloru, tira de Onorat’a Redactiune
supune contrabalansarea visitariloru prin Italia mani’» si Itali’a." „Vacantiele mele in Ispani’a." me rogu se aiba bunătate provocativu la art. din
„Istori’a poesiei." „Istori’a ideiloru mele." „Franci’a nr. 15 a publică opiniunea actista; asia dtira con-
unde Wilhelmu regel. Prusiei nu e resolutu a cale­
si sant’a Aliantia." „Revolutiunea religi6sa in sec- gressulu se va sentf chiamatu a dechiarâ, ca: „con-
tori, ci tramite numai pe principele de cortina,
lulu 19." „Mtirtea si consciinti’a umana." „Istori’a formu originei Fondului naţionale serbescu inaliena-
care va visita pe principii italiani la Florenti’a. campaniei dela 1815." „Poloni’a si Rom’a." „Fran­ veru dela credentiosii besericei ortodocse romani et
ci’a si Germani’a." „Franci’a si Itali’a." „Creatiu- şerbi adunatu, din care Fondurile comune câ parte
nea," etc. a romaniloru din Ungari’a si Banatu după despăr­
A p p e 1 1 n. ţirea ierarchica ni-au obvenitu, câ proprietate a cle­
La anulu 1867, inca precandu petrecea in
In mediuloeulu stramutariloru intemplate prin esiliu, elu a partecipatu la congressulu primu in rului si poporului si anume câ proprietate comulata
fusiunea celoru dtiue partide mari maghiare din Genev’a pentru lig’a păcii universali. Caruntetiele a besericeloru si sc61eloru pe langa neschimbata
destinatiune a partiloru constitutive, au se remana
sale — au facutu se amutitisca intregu congressulu,
titira, interessele vitali ale subsistintiei n6stre po-
ca-ce marele oratoru Quinet in tempu de o ora si
litico-natiunali ne. chiama, de o parte a ne ingrigf
diumetate a descrisu cu cele mai viue colori chia- *) Correge in alinea 12 a resp. art. „Epi-
de consolidarea Reuniunei n6stre politico-natiunali marea omului si de aici insemnetatea păcii univer­ tropia propria" in locu de Episcopia pr., tir’ in a-
din districtulu Aradului; tir’ de alta parte a ne in- sali. Calcandu tirasi pre pameutulu patriei sale, linea 17 „localisare" in locu de loialitate. R.