Page 35 - 1875-03
P. 35

testantismulu,  câ  astfeliu  se  mai  slabtisca  poterea  tielege,  ca  după  schimbarea  corelatiuniloru  dintre  Quinet  luă  parte  la  adunarea  naţionale  din  Yersali’a
                Germaniei,  care  a  devenitu  pericultisa  pentru  ecui-  partit’a  n6stra  si  celelalte  dtiua  partite  maghiare   cu  ttite  ca  vedea  prea  bine,  ca  republic’â  nu  se  va
                                                                                                                             realisâ  după  idealulu  seu.  Pentru  aceea  lu-vediurainu
                libriulu europeanu.                                    din  districtulu  nostru,  ce  atitudine  se  iti  Reuniunea
                                                                                                                             la  25  Fauru  a.  c.  cu  ocasiunea  votării  constitutiu-
                      In  camer’a  deputatiloru  din  Berlinu  s’a  accep-  ntistra  facia  de  n6u’a  partita  liberala  maghiara?
                                                                                                                              nii,  ca  se  tienh  passivu  dimpreună  cu  Thiers  si
                tatu  si  in  a  trei’a  cetire  legea  despre  dotarea  epis-  precum si pentru restaurarea biroului Reuniunei.  Grtivy.
                 copiloru  si  a  preotiloru  catâlici  din  averea  statului.   Spre  acestu  scopu,  adunarea  membriloru  Reu­  Edgar  Quinet  fii  unulu  dintre  acei  mari  fii  ai
                Cu  actista  ocasiune  deputatulu  lung  a  tienutu  unu  niunei  la  4  Aprile  st.  n.  1875  a  decisu:  c o n -    Franciei,  care  se  interessă  rnultu  si  de  stirtea  na­
                 discursu  in  care  dise,  ca  dinsulu  in  decursulu  ferie-  c h i a m  a r e a   t u t u r o r u   r o m  a n i l o r u ,   cari  suntu  ţiunii  romane.  Idealulu  seu  erâ  se  vtidia  gintea
                loru  de  pasci  a  amblatu  prin  tienutulu  Rinului,  membri  Reuniunei  politico-natiunali  din  districtulu   latina  in  occidente  unita,  tira  pre  cea  din  orientele
                unde  a  studeatu  opiniunea  publica  facia  de  acesta  Aradului,  la  o  adunare  generala  pe  Samfieta   Europei  asemenea,  câ  se  fia  ore-cum  chiaea  Europei
                                                                                                                             despre Asi’a.
                lege  si  s’a  convinsu,  ca  pre  acolo  ttita  lumea  con­ 1 Maiu st. n. 1875 d. a. la 4 tire.
                                                                                                                                   On6rea  ultima  i  se  dede  in  29  Marte  a.  c.  in
                sidera  legea  actist’a  de  celu  mai  nimeritu  si  mai   Suntu  deci  provocaţi  toti  membrii  disei  Reu­
                                                                                                                             faci’a  unui  publicu  de  preste  10,000.  Dintre  nota­
                elocuentu  respunsu  contra  eciclicei  papali.  Chiaru  niuni,  respective  partitei  natiunali,  a  se  infacisiâ  la   bilităţi  lu-insocira  si  Victoru  H  u  g  o,  Luis  B l a n c
                 si  aderintii  mai  culţi  ai  besericei  catolice  ar’  dori  adunarea  generala,  ce  se  va  tienti  in  localităţile  si  Leone  Gambetta;  la  mormentu  toti  aceşti  trei
                câ  se  se  pună  odata  capetu  luptei  intre  beserica  si  connatiunalului  Domnu  G  e o r g i u    D  o g a r i u    i n    barbati  tienura  vorbiri  funebrali,  primulu  pentru
                stătu,  inse  asiâ,  câ  lupt’a  se  se  termine  in  favtirea  A r a d u ,   s t r a d ’ a   t e l e k i a n a  nr. 15.  esiliu,  alu  duoilea  pentru  republica  dela  1848  si
                                                                                                                             alu  treilea  pentru  republic’a  francesa  moderna,  es-
                statului.  Oratorele  termină  cu  urmatori’a  provocare,   Appellandu  la  semtiulu  curatu  romanescu  alu
                                                                                                                              primendu  in  numele  Franciei  si  alu  intregei  rase
                care  fă  primita  cu  aplause  viue:  „Aideti  se  nu  ne  fia-carui  membru,  avemu  firma  sperantia,  ca  nu-ti
                                                                                                                             latine  cumplit’a  dorere  ce  o  ajunse  prin  perderea
                lasamu  a  fi  conturbaţi  in  missiunea  Prussiei  si  a  crutiâ  nici  unulu  ostentila  si  jertfa  materiala,  a   unui fiiu dintre cei mai resoluti si mai devotaţi.
                Germaniei  de  a  eliberă  desvoltarea  statului  modernu  partecipâ  la  adunarea  generala,  ce  e  chiamata  a   Eterna  si  binecuventata  fia  memori’a  lui,  a
                de sub influinti’a stricatitisa a papismului romanu."  deslegâ  problem’a  consolidării  si  atitudinei  Reuniu­  marelui spiritu si aperatoriu alu Românismului
                      In  F r a n c i ’ a   ministrulu  de  resbelu  a  emisu  nei ntistre politico-natiunali.               £dgar Quinet!
                unu  cerculariu  catra  toti  comandanţii  corpuriloru      ^lr’  si  pana  atunci,  facemu  atenti  pe  toti  mem­
                de  armata,  in  care  i  face  atenti  la  insemnetatea  brii  Reuniunei  ntistre,  câ  se  nu  precipiteze  insinu-
                                                                                                                                                       Din m  u n ţ i i   a p u s e n i .
                legiloru  constituţionali  introduse  in  25  Fauru  a.  c.  andu-se  câ  membrii  in  partitulu  nou  fusiunatu  ma-
                 si  totu-odata  i  provâca,  câ  in  sfer’a  competintiei  ghiaru,  precum  nici  in  ver-care  alta  partita  etero­  Sambeta  in  3  Aprile  (22  Martiu)  a.  c.  s’a
                loru  se  caute  a  procură  republicei,  care  de  aci  gena.                                                celebratu  parastasu  de  6  septemani,  in  beseric’a  gr.
                inainte  este  guvernamentulu  legalu  alu  Franciei,       Ceea  ce  vomu  se  o  facemu  câ  partitu  com-   cat.  din  Abrudu,  pentru  refrigeriulu  nobilelui  su-
                stirn’a si respectulu cuviintiosu.                     pactu,  cu  d e m  n i t a t e ,   tir’  nu  câ  singuratici  res-   fletu alu fericitului intru amentire
                      —  Cu  privire  la  incbiarea  conventiunii  comerciali   panditi.                                           Ladislau Basiliu Baronu de Poppu,
                 intre  Romani’a  si  Austri’a-Ungari’a  aflamu,  ca  inante   Astu-feliu  pretinde  positi’a  ntistra  din  acestu   fostulu  presiedinte  de  senatu  la  suprem’a  curte  ju-
                de  plecarea  monarchului  austriacu  in  v o i a g i u   s’a   districtu.                                    decatortisca  r.  in  Budapesta.  —  Cu  acea  ocasiuue
                tienutu  in  Vien’a  unu  consiliu  ministerialu,  in  care   Aradu la 4 Aprile 1875.                         —  după  celebrarea  cu  tâta  pietatea  a  s.  liturgie
                s’au  stabilitu  prmcipiele,  pre  basea  caror’a  ar  fi  de   Din  partea  biroului  Reuniunei  politico-natiu­  de  catra  preutii  locali  —  la  parastasu  pontificandu
                a  se  inchiâ  conventiunea.  Cea  mai  mare  dificultate  nali din districtulu Aradului.                     Rv.  d.  protopopu  tractuale  Sim.  B a l i n t h ,   cu  a-
                 a  provocatu  cererea  României,  relativa  la  o  positiune   I o a n u   M  o l d o v a n u ,              sistenti’a  preutiloru  presenti,  tir’  cântările  indatenate
                 esceptionale  a  judaniloru;  inse,  precum  scriu  foile   vice-presiedinte interimalu.                     indepleninduse  de  catra  cei  mai  distinşi  cantareti,
                nemtiesci,  guvernulu  romanu  ar’  fi  renunciatu  in                                 F. H. L o n g i n u,   publiculu  infacisiatu  la  actista  trista  solemnitate  fii
                                                                                                            notariu.
                fine  nu  numai  la  actista  pretensiune,  ci  ar  fi  lasatu                                                petrunsu  de  celu  mai  sentitoru  doliu.  —  Au  fostu
                se  cada  si  acelu  punctu,  pre  basea  caruia  in  Romania                                                 mai  impunettirie  d6ue  cuventari,  ce  au  urmatu  ca­
                nu  s’ar  fi  potutu  importă  vinu  in  alte  vase  decatu   -{*  Edgar  Quiliet.  In  numerulu  prece-      tra  finea  parastasului,  rostite:  una  de  catra  cape-
                numai  in  sticle.  Basea  tarifei  vamali  este  7Y   dentu  amintiramu  pre  scurtu  despre  mtirtea  celebrului  lanulu  locale  Al.  Ciura,  ceealalta  de  catra  judele  de
                                                                    2
                percente.  Importatoriulu  are  libertatea  a  cere  se  i  filosofu  si  eruditului  istoricu  E d g a r    Q  u i n e t ,    tribunalu  Bas.  Bosiota,  ambe  deplenu  acomodate  si
                se  taxese  marfa  la  vama  după  greutate  său  după   acum  inse  ne  grabimu  a  da  publicului  cetitoriu  o   compuse  cu  t6ta  diliginti’a,  după  cumu  a  meritatu
                                                                       scurta  schitia  din  biografi’a  acestui  devotatu  apera-
                valtire.  Esportulu  de  cereale  din  Romani’a  este                                                         Marele  defunctu.  —  In  fine  publiculu  presentu  —■
                                                                       toriu alu Românismului.
                liberu  de  vama  in  intindere  de  10  miluri  de  a                                                        catra  12  tire,  dupace  a  versatu  lacrimi  de  dorere
                                                                            E d g a r    Q  u i n e t   s’a  nascutu  la  Bourg  in  17
                lunguiu confinieloru.                                                                                         pentru  actista  perdere  nereparabile,  a  datu  espre-
                                                                       Fauru  1803  si  a  repausatu  in  27  Marte  1875  la
                      Spani’a  inca  totu  mai  sangera;  inse  dela  dat’a   Yersali’a  adeca  in  alu  72  anu  alu  laboritisei  sale  siune  afectiuniloru  dorertise  ale  animei,  implorandu
                defecţiunii  gen.  Oabrer’a  şirurile  carlistice  se  ra-  vieţi.  Studiale  sale  le-a  facutu  in  Parisu,  Genev’a,  repausatului;  câ  se-i  fia  memori’a  eterna  ai  bine­
                rescu  mereu,  trecundu  la  armat’a  noului  rege  Al-   Strassburg  si  Heidelberg.  La  anulu  1839  a  fostu   cuventata 1
                fonsu.  Mai  mulţi  oficiri  trecură  la  armat’a  guber-   numitu  câ  professoru  la  universitatea  din  Lyon,
                                                                       tira  mai  tardiu  a  functionatu  la  Parisu  câ  professoru
                niului.  Intr’aceea  trupele  guberniului  inca  mai  a-
                                                                       de  literatura  si  de  limbele  europene  de  sudu  in       O  n o r a t a   R  e d a c t i u n e !
                tacara  pe  carlisti  la  Solavilla  cu  baioneta,  unde
                                                                       „Colltige  de  France."  La  anulu  1848  fiindu  alesu
                carlistii  avura  mari  perderi  si  cei  fugăriţi  se  mai   deputatu,  a  luatu  parte  activa  si  la  mişcările  naţio­  Primesce  recunoscinti’a  mea  sincera,  cu  care-ti
                strimtorara  prin  gâna  la  Prades  astfeliu,  incatu  nali  câ  colonelu  in  fruntea  unei  legiuni.  Câ  com-   datorescu  pentru  art.  „Fonduri  comune"  in  nr.  15
                fura  deplinu  infranti  si  imprastiati.  Band’a  Gon-   batentu  in  şirurile  republicaniloru  eră  dimpreună  cu   a.  c.  publicatu,  care  merita  mai  multa  interessare
                                                                       Luis  Blanc  idolulu  poporului  in  acele  tempuri  vifo-   a intelegintiei ortodocse *).
                zalles  fit  nimicită  si  alta  desfiintiata  si  despoiata
                                                                       rtise.  Cu  restauratiunea  imperiului  la  an.  1852.      In  art.  amintitu  am  disu,  ca  Fondurile  corn.
                de  t6te  materialele,  in  catu  se  spertiza  a  se  pune
                                                                       Elu  fii  intre  cei  proscrişi,  fh  necessitatu  a-si  pa­  se  administra  după  unu  „Proiectu  de  regulamentu"
                 capetu  insurectiunii,  mai  vertosu,  ca  min.  de  res­  raşi  patri’a  si  a  se  domiciliâ  in  Brussel’a,  unde   care,  precum  mi  se  vede  si  panacuma  a  datu  ansa
                 belu  primi  creditu  printr’unu  decretu  alu  regelui  de  facundu  cunoscinti’a  fiicei  poetului  romanu  Asachi,  la  abusu  in  „Albin’a"  nr.  80  a  tr.  publicatu  fora
                 vr’o  81  millitine  pesetas,  pentru  portarea  resbe-  a  pasitu  cu  dins’a  in  casatorla.  Elu  trai  in  esiliu  câ  Epitropi’a  se-lu  fia  privitu  din  acelu  punctu  de

                lului.                                                 panama  anulu  1870,  in  care  restempu  scrise  opu­  vedere,  care-lu  cere  manipulatiunea  curata  a  ba-
                                                                       rile  grandetise  dintre  cari  mentionamu  aici  numai   niloru.
                      Russi’a  trage  cu  urechi’a  la  t6te  mişcările  si
                                                                       unele si anume:                                             Nu  mi  seopulu  a  critisâ  tiesetur’a  proiectului
                insinuările  de  alliantie;  ea  nu-si  iea  ochii  dela
                                                                            „Republic’a."   „Geniulu   religiunei."   „Originea   amintitu,  cine-lu  va  citf,  lu  ptite  judecă;  —  Sco-
                 prad’a,  ce  o  asttipta  dela  una  eventuale  atacare  a
                                                                       lui  Ddieu."  „Jesuitii."  „Filosofi’a  istoriei  umanitatii."   pulu  meu  e  numai  a  pune  parallelu  opiniunea  mea
                 Turciei  ori  din  ce  parte  s’ar’  inicia  ea.  Gazetta                                                   despre  manipulatiune  secura,  a  dâ  occasiune  câ  si-
                                                                       „Christianismulu  si  revolutiunea  francesa."  Filosofi’a
                de  Colonia  scrie,  ca  tiarulu  Russiei  va  caletori  la  istoriei   francese."   „Ultramontanismulu."   „Greci’a   nodulu  si  congressulu  n.  se  combine  amendtiue  pen­
                Berlinu  catra  13  Maiu  a.  c.  Actista  visita  pre­  moderna."   „Romanii."   (Les   Roumains.)   „Ger­  tru  binele  Fonduriloru,  tira  de  Onorat’a  Redactiune
                 supune   contrabalansarea   visitariloru   prin   Italia   mani’»  si  Itali’a."  „Vacantiele  mele  in  Ispani’a."   me  rogu  se  aiba  bunătate  provocativu  la  art.  din
                                                                       „Istori’a  poesiei."  „Istori’a  ideiloru  mele."  „Franci’a   nr.  15  a  publică  opiniunea  actista;  asia  dtira  con-
                 unde  Wilhelmu  regel.  Prusiei  nu  e  resolutu  a  cale­
                                                                       si  sant’a  Aliantia."  „Revolutiunea  religi6sa  in  sec-   gressulu  se  va  sentf  chiamatu  a  dechiarâ,  ca:  „con-
                 tori,  ci  tramite  numai  pe  principele  de  cortina,
                                                                       lulu  19."  „Mtirtea  si  consciinti’a  umana."  „Istori’a   formu  originei  Fondului  naţionale  serbescu  inaliena-
                 care va visita pe principii italiani la Florenti’a.   campaniei  dela  1815."  „Poloni’a  si  Rom’a."  „Fran­  veru  dela  credentiosii  besericei  ortodocse  romani  et
                                                                       ci’a  si  Germani’a."  „Franci’a  si  Itali’a."  „Creatiu-   şerbi  adunatu,  din  care  Fondurile  comune  câ  parte
                                                                       nea," etc.                                            a  romaniloru  din  Ungari’a  si  Banatu  după  despăr­
                                  A p p e 1 1 n.                                                                             ţirea  ierarchica  ni-au  obvenitu,  câ  proprietate  a  cle­
                                                                            La  anulu  1867,  inca  precandu  petrecea  in
                      In  mediuloeulu  stramutariloru  intemplate  prin  esiliu,  elu  a  partecipatu  la  congressulu  primu  in   rului  si  poporului  si  anume  câ  proprietate  comulata
                 fusiunea  celoru  dtiue  partide  mari  maghiare  din   Genev’a  pentru  lig’a  păcii  universali.  Caruntetiele   a  besericeloru  si  sc61eloru  pe  langa  neschimbata
                                                                                                                             destinatiune a partiloru constitutive, au se remana
                                                                       sale  —  au  facutu  se  amutitisca  intregu  congressulu,
                 titira,  interessele  vitali  ale  subsistintiei  n6stre  po-
                                                                       ca-ce  marele  oratoru  Quinet  in  tempu  de  o  ora  si
                 litico-natiunali  ne.  chiama,  de  o  parte  a  ne  ingrigf
                                                                       diumetate  a  descrisu  cu  cele  mai  viue  colori  chia-   *)  Correge  in  alinea  12  a  resp.  art.  „Epi-
                 de  consolidarea  Reuniunei  n6stre  politico-natiunali   marea  omului  si  de  aici  insemnetatea  păcii  univer­  tropia  propria"  in  locu  de  Episcopia  pr.,  tir’  in  a-
                 din districtulu Aradului; tir’ de alta parte a ne in-  sali. Calcandu tirasi pre pameutulu patriei sale,    linea 17 „localisare" in locu de loialitate. R.
   30   31   32   33   34   35   36   37   38