Page 36 - 1875-03

'pururea individivere* de unde apoi consecuinti’a, ca i norarii se potu presentâ, si ddca afara de presie- Popu 1 fl., prin Simeone Moldovanu din Becleanu
au se se administre de o corporatiune propria. dente suntu presenti 2 assessori salarisati potu de­ dela Mârzau si Simione Moldovanu cate 1 fl.
Opiniunea mea in privinti’a administratiunei se cide validu. Preste entrde au solvitu Klein din Yien’a,
cuprinde in urmatâri’a Administratorulu representa Fond. comunu in Florianu Porciusu, Alesandru Sotrop’a, Simione
I n s t r u c ţ i u n e p e n t r u a d m i n i s t r a t i u - intru si afara. Stoic’a, Raupenstrauch, Tom’a Hontila si Qavrila
n e a F o n d u r i l o r u c o m u n e : Verticu.
D. Pentru assessori.
Cu occasiunea balului din 19 Fauru st. nou
A. Dispusatiuni generale. Onorarii in obiectu de imprumutu au votu in- 1874 au mai incursu totu spre scopulu amintita
Oficiolatulu administrativu sta din 1 adminis- formativu, dă ddca au luatu parte in desbatere si unele sume, cari din intrevenirea unoru cause ne-
tratoru, 4 assessori salarisati, 4 onorari, 1 percep- decidere suntu responsatori. prevediute nu s’au potutu cuitâ pana acuma in
toru cu 1 contraaginte, de congressulu nationalu Assessoru salarisatu, in caus’a lui tramisa spre publicu.
dentre cei mai meritaţi pe viatia aleşi' si diu 1 se- referada, numesce in estrasu scurtu petitoriulu On. dd. contribuitori suntu rogati a ni primf
cretariu si altu personalu necessariu; subalternii după caracteru si locuintia, cuprinsulu documente-
escusele pentru intardiare.
aleşi in siedinti’a administrativa pe unu tempu de- loru, si conformu acestora-si deduce opiniunea sa
terminatu motivata din documente, care unanimu primita trece S’a incassatu cu acea occasiune prin Dr. Ioanu
Colceriu din Siomcuta mare 15 fl. si anume:
Perceptorulu cu contraagentele in privinti’a in decisu, altcum
Dr. Colceriu, Vasiliu B. Indre, Ioanu Bentiescu,
cassei suntu solidari, altcum suntu toti numai pen­ in protocolu se repetiesce scurtu opiniunea re­
tru faptele proprie respondiatori. ferentului, apoi se numesce cine din ce motive e de Elia Popu, Teodoru Blag’a, Basiliu Dragasiu, Basi-
Pentru fapta contraria officiului in siedenti’a părere contraria, se numescu toti cari iau parte in liu Buteanu, Andreiu Medanu, Basiliu Hossu, Ni­
colau Nilvanu, Alesandru Popu, Florianu Nilvanu
administrativa sub presidiulu episcopului localu pri­ desbatere si partinescu opiniunea referintelui, sdu si Ieremie Ratiu cate 1 fl. v. a. Prin Petru Nea-
mii se potu suspendă, se potu si dimiaionâ, avendu opiniunea contraria, si toti dimpreună subscriu pro­ gosiu sub-medicu in Monoru 6 fl. si anume: A-
a substerne actele pentru aprobare coDgressului; tocolulu. vramu Harsianu, Petru Tanco, Elia Cincia, D. Mol­
ceilalţi avendu numai simpla apellata la sinodu. Candu s’ar’ interpune apellata, si decisulu s’ar’
dovanu, Petru Neagosiu si Iacobu Popu cate 1 fl.
Pentru imprumutu se da petitiune la adminis- strămută, acei cari au partinitu opiniunea strămu­ Tenereanu sub-medicu in Bargau 1 fl., Josefu Baiu
tratiune in scrisu, său cu vorb’a; recursulu simplu tată, au se rebonifice camat’a dela sum’a sub tem­ in Ilva mare 2 fl., Paulu Qalanu 1 fl. Toti aceşti
sdu provediutu cu acte legitimat6rie. pulu apellatei retienuta fora fructificare. menţionaţi p. t. dd. suntu rogati totu-odata a primf
Petitiunea verbala, său simplu scrisa in vii- E.* Adausu. espressiunea de profunda gratitudine pentru ofertele
toriu o decide administratorulu; dra după suplinire, Din locurile mai indepartate, p6te tramite marimdse contribuite pentru acestu scopu nobilu si
sdu ddca recursulu e documentatu, se da spre refe- recursulu petitoriulu pe socăt’a sa prin posta, sdu salutariu. Naseudu, finele lui Martiu 1875 st. n. *)
rada in sessiune unui assessoru salarisatu. in alta di, se se păta da consistoriului respectivu, In numele comitetului arangiatoriu
In documentulu obligatoriu afora de sum’a le- si acela are se purcdda in cuestiunea incuviintiarei Dr. A. P. A l e s s i .
vanda nu are locu adausu pro superabundanti cau- împrumutului câ si administratiunea, ddr’ pentru
tela, neci % spessele administratiunei *)• assemnarea împrumutului actele dimpreună cu pro­
Locuitorii in alta diecesa, cum li va fi mai tocolulu subscrisu de toti membri, pentru datorita A dbu’a A d u n a r e g e n e r a l a o r d i n a r i a a
indemana, sub responderea propria potu tramite respundere, se tramitu la administratiune.
I n s t i t u t u l u i d e c r e d i t u s i d e e c o n o m i i
prin posta, sdu le dau capului diecesei; consisto- Ddca in privinti’a securităţii se va observă la­ „ALBINA*, tienuta la Sibiiu in localulu Associa-
riulu sub respondere personala pentru securitate cuna, actele se retramitu dimpreună cu decisulu
tiunei transilvane in 30 Martiu 1875.
purcede că administratiunea, incuviintiaza impru- siedintiei administrationale, si atunci ddca sinodulu ( U r m a r e . )
mutulu, ddr’, pentru assecurare ordinată, actele dim­ respectivu va aprobă decisulu consistoriului, pentru
preună cu protocolulu subscrisu le tramite la ad- securitatea originaria, diecesea se face respundiat6- I. lieuniunile de credita.
ministratiune. < ria. Aradu in 15/27 Martiu 1875.
Cu finea anului 1873 erau in legatur’a reu-
Officiu salarisatu e incompatibilu cu represen- I. A r c o s s i m/p. niuniloru de creditu
tanti’a sinodale sdu congressuala, si cu officiulu ac- 1951 participanţi cu unu creditu fo- fl. cr.
tualu in consistoriu. lositu de...................................... 164,633 71
M. U i ă r ’ a 4 Aprile 1875.
Apellata dela administratiune, sdu consistoriu In decursulu anului 1874 se
e la sinodu sdu in caşuri speciali la congressu. Asta-di s’a santitu fundamentulu nduei bese- mai primiră
Dispusatiuni speciale. rice romane din Uiâr’a de susu si s’a pusu pid- 2 participanţi cu creditu de . . 1,401 50
tr’a angbiularia. In frigulu lui Ianuarie an. cur. Astu-modu ramulu acest’a a
B. Pentru capulu diecesanu.
s’a inceputu lucrulu de lemnu, si de adi in 3—4 stătu din
Episcopulu actualu are dreptulu inspectiunei: septemane are se fia coperita. 1953 participanţi cu unu creditu pre­
in pers6na sdu prin comissionatu p6te visitâ cass’a, Lips’a neincungiurata de alta beserica eră de ste totu de..................................... 166,035 21
reportandu despre resultatu sinodului, ddr episcopulu multu cunoscuta. In vdr’a trecuta numai ce se Din aceştia au esitu cu totulu
localii, unde se afla cass’a, e datoriu in presenti’a otarira credentiosii de acolo a pune man’a pre lu­ 45 partecipanti, restituindu din îm­
eelu pucinu a 2 assessori inopinatu a visitâ cass’a, si tru. — In foculu primu procurară nesce materialu. prumuturi ....................................... 57,097 88
iu protocolulu de perceptiune a perceptoratului cu Pana tardiu inse in tdmna a stătu acestu materialu Remanu deci cu finea an. 1874 ________
subscrierea celoru presenti a recundsce resultatulu. imprasciatu prin satu si tiermurea Muresiului. Totu 1908 participanţi cu unu creditu pre­
Episcopulu localu câ supremulu inspectoru are lucrulu eră pre aci se langedidsca si adârma. Pre ste totu de..................................... 108,937 33
dreptulu in siedinti’a administrativa sub presiedin- candu, intr’un’a de dile dsa Excelent. Sa D. conte Fondulu de garanţie alu reu-
ti’a s’a a desbate caşurile culpâse, pe celu vinovatu E m e r i c u M i k o din castelulu seu, privesce ma- niuniloru consta din ... . 43,058 50
alu suspendă pe unu tempu sdu alu si demite, ac­ terialulu si tramete după parocbu. Se informa des­ Reductiunea acestui ramu provine, fiindu-ca
tele de desbatere, candu s’ar’ dimite officiantu de pre intentiunea poporului si inddmna, câ se conti­ vediuramu, ca venitulu reuniuniloru nu sta in pro-
prima ordine, se substernu din officiu congressului nue lucrulu inceputu. portiune cu spesele si greutatea administrării; din
pentru aprobare; dra pentru unu subalternu numai Parochulu se plânge de spese, lipsa de tălpi care causa, cum si pentru alte esperintie făcute in
la apellat’a lui se tramitu sinodului. si paleriu. D. conte i dondza la beserica 100 fl. timpu de doi ani, ne vediuramu necessitati pana la
Intrelassarea visitatiunei cassei tempu mai in- v. a. pentru tălpi, i dondza goroni din pădurile alte impregiurari a desfiintiâ acestu ramu. Unele
delungatu, e causa de indemnisare. sale; si i da svatu se trametia la Turd’a după pa- din reuniuni s’au dissolvatu indata la inceputu,
leriulu seu. Si dcca cuventulu s’a facutu fapta. altele la inceputulu anului 1874, cu 31 Decembre
C. Pentru administratoru.
Din tdta scdl’a umanistica, ce se cultiva in Arddlu, acelui anu inse a incetatu funcţiunea toturoru co-
Administratorulu câ primulu officiantu are ne- acesta e singurulu essemplu. miteteloru de reuniune. Incassarea capitaleloru ur-
midiulocita inspectiune preste tdte officiolatele, e Raru in adeveru intre colibele si castelele din mdza prin Direcţiunea institutului dea-dreptulu si
ordinariupresiedente in siedentiele administratiunei. Ardealu, deacea primdsca multiamita si recunoscintia! credemu a se potd completă pana la finea anului
Petitiune catra administratiune se pdte dă cu B. P. curentu.
vorba sdu in scrisu, asta simplu sdu provediuta cu După cum sciţi, pretensiunile institutului si in
2
documentele necessarie ). acestu ramu suntu bine asigurate. Pre langa ga-
In cuestiune accidentala administratorulu pre- Computu publica alu balului din 27 ranti’a solidaria a 1908 participanţi, mai avemu
sidialu decide in viitoriu. Fauru st. n. a. c. datu in favorulu fondului stu- fondulu de garanţia alu reuniuniloru in cifr’a, pre­
dentiloru morbosi in Naseudu: cum arata bilantiulu, de 43,058 fl. 50 cr., care
Petitulu meritoriu se desbate si decide in sie-
dintia, la care assessorii salarisati suntu datori, o­ Yenitulu intregu dela baiu a fostu 93 fl. face aprdpe 40% a pretensiuniloru ndstre. Afara
cr. v. a. si anume: din sdr’a de baiu 64 fl. 20 cr. d’aceea o mare parte a crediteloru in acestu ramu
mai e assigurata si prin ipotece reale.
*) Deârace din pretiulu valdrei ipotecei nu se Dela contribuitorii mar’anemosi 29 fl. 60 cr. Spes­
da mai multu decatu % sdu % — in superfluitate sele au fostu 57 fl. 35 cr., cari subtragunduse II* Depuneri pentru fruptiflcare.
e cautela deajunsu; dra % pentru spesse e cutîtu restâ sum’a de 36 fl. 45 cr. câ venitu curatu.
Pre candu, din lips’a generala de bani, la cele
cu 2 taiisie, ca-ce hoc titulo a intratu mai multu Maranimosii contribuitori suntu: dd. Leontinu
decatu ce făcu spessele, detorasii partea mai multa Luchi 1 fl 60 cr., parochulu Procopianu din Oan- mai multe institute provinciali starea depuneriloru
o potu repretende, — dra ddca nu-su deajunsu, Fon­ drdni 5 fl., Qregoriu Yersariu, Pavelu Stoica, Ari- in anulu trecutu a scadiutu, la noi aceea a crescutu.
durile au se implindsca. tonu Marcusiu, B. Y. Hangea, Nicolau Tamasiu, Ou finea anului 1873 depunerile fl. cr.
2 ) § acesta va trebui precisatu la tempulu seu: Hosias Brecher, Q-regoriu Marica din Cosn’a si Ia- erau la noi de......................................... 70,167 12
In decursulu anului 1874 s’au
care petitiune se pdta administratorulu primi cu cobu Busdugu parochu in Borgo Rusu cate 1 fl.
gur’a si decide presidialu. Sciu casu, ca cu petitiune Prin juriatulu Alessa C. Larionesi din Sibiiu dela: mai depusu . . . . . . . . 130,348 67
pentru 150—200 petitoriulu a avutu spesse de Qrigoriu Mateiu 4 fl., Yisarionu Romanu, Elia Ma-
50 fi. si inca nu scid capatav’a bani? acdsta pur- cellariu si Dr. Ioanu Popu cate 1 fl., prin juristulu *) Publicarea stării fondului si a prestatului
cedere trebue delaturata. Antonu Qeorgiu din Olusiu dela protopop. Qavrila ajutoriu ar’ attrage si mai multe ajutdria. Red.