Page 37 - 1875-03
P. 37

Astu-modu starea totala a depu-                       Caus’a,  pentru  care  cântările  aceste  suntu  com­  catra  creditoru  si-lu  întrebă,  dăca  mai  are  se  faca
               neriloru in analu 1874 a fostu de . 200,515 79        puse  in  trei  voci  barbatesci  e:  că  mai  usioru  se  se  vre-o   reflessiune.   „Onoratu   tribunalu!   —   dise
                    Din acestea s’au ridicatu in de-                 pOta  esecutâ,  si  trei  inşi  se  fia  in  stare  a  cântă  in  acest’a  —  candu  am  datu  eu  banii  mei  d-lui  B.  .  .,
               cursulu anului........................................  78,659 09  armonia totu prohodulu.                   i-am  datu  romanesce  si  acum  vedu,  ca  vră  se  mi-i
               remanendu starea loru cu finea anu­                        Suscrisulu  e  convinsu,  ca  prin  acestu  opu  face   platăsca  francesce;  eu  inse  nu  sciu  francesce,  ci
               lui 1874 de ............................................ 121,856 70  mare  usiorare  preutiloru  si  cantatoriloru,  ddra  de­  numai  romanesce.*  —  Precum  se  vede  tribunalulu
                    Dreptu  semnu  alu  principieloru  sanetăse  ur­  odată  aduce  mângâiere  si  aceloru,  cari  dorescu  în­  de  Iassi  inca  n’a  sciutu  francesce,  ca-ci  a  dejudecatu
                                                                                                                            pre  „francesu*  la  platirea  baniloru,  in  butulu  totu­
               mate  in  operaţiunile  de  creditu  ale  institutului,  vomu   groparea  reposatiloru  sei  conformu  recerintieloru  cul-   roru pareriloru scriitoriloru său legistiloru francesi.
               aminti  fapt’a,  ca  de  candu  esiste  institutulu  si  pana   turei vdcului presentu.
               astadi,  la  redicare  t6te  depunerile  necondiţionate,    Că acestu opu, mai usioru se se p6ta câştigă:         (Bibliografia.)       A   aparutu   din   dictio-
               in  sume  mici  si  mari,  s’au  platitu  din  partea  in­  Pretiulu  unui  esemplariu  pentru  beserici,  dd.  nariulu  limbşi  romane,  alu  S o c i e t ă ţ i i    a c a d e ­
               stitutului  la  momentu,  fara  de  anunciare  si  fara  a  preuti, cantori si docenţi e: .   . . 2 fi. v. a.  m  i c e    r o m  a n e   din  Bucuresci  fasc.  XXVIII  publi-
               se fi aplicatu vre-o data § 177 din statute.          pentru alţii.............................................. 4 fi. v. a.  catu  de  dd.  A.  Tr.  Laurianu  si  I.  C.  Massimu,  ad.
                           III.    Escomptala.                            Banii  de  prenumeratiunea  se  platescu  a n t i c i ­  pana  la  cuv.  „Raru.“  Totu  asemene  esira  la  lu­
                                                                     p a t i v e  pana in 15 Maiu 1875 la suscrisulu.       mina  si  Annalile  societăţii  academ.  rom.  Voi.  VII
                    Partea  preponderanta  a  affaceriloru  n6stre  sta
               in  escomptare  de  schimburi.  După  desfiintiarea        După  espirarea  acestui  terminu  pretiulu  unui   despre  lucrările  an.  1874.  Pretiulu  e  40  lei  =*  18
               reuniuniloru  de  creditu,  administratiunea  D-v6stre   essemplariu va fi 6 fi. v. a.                       fr. m. a. pentru ambe voi. că la 200 c61e.
               a pusu pondulu principalu asupra acestui ramu.             DD.  colectanti  după  10  essemplare  prenume-        A esîtu de sub tipariu:
                      La finea anulu 1873 aveamu in portfoiulu       rate, voru capetâ unu essemplariu gratis.                   I s t o r i ’ a    p a t r i e i   pentru  sc61ele  poporali
                     nostru                                               GherUa, in 24 Februariu 1875.                     romane  din  Ardealu.  Ed.  II.  Blasiu  1875  de  I.
                339 schimburi in val6re de . .        165,783 78                 M  i c h a e l u   S e r b a n u  m. p. canonicu.  M.  Moldovanu.  94  pagine  8-o,  tipariu  curatu,  chartia
                      In decursulu an. 1874 s’au                                                                            buna,  cuprensulu  cunoscutu.  Legatu  in  table  tari,
                     escomptatu cu totulu                                                                                   se  vende  numai  cu  32  cr.  la  autoriulu.  La  10
               2495 schimburi in suma de . . 1,012,739 45                              Nontati diverse.                     exempl. se dau 2 ex. gratis.
                      Prin urmare starea totala a                                                                                Totu acolo in Blasiu se afla:
                     portfoiului de schimbu in 1874                       —  Consiliulu  min.  maghiaru  a  aplacidatu  in­      A c t e   s i n o d a l i   ale  besericei  romane  de  Alb’a-
                     a fostu de                                      stitutului  de  creditu  si  asecurantia  alu  officialiloru  Iuli’a  si  Fagarasiu.  Tom.  I.  Blasiu  1869.  Pagine
               2834 bucăţi in suma de ... . 1,178,523 23             maghiari,  ce  devenise  mai  falitu  din  reu’a  manipu-  194  cu  1  fi.  Tom.  II.  Blasiu  1872  pag.  124  cu
                      Din aceste s’au rescumperatu                   latiune,  unu  creditu  de  150  mii  fi.  S’ar’  cere  după  70 cr.
                     si s’au reescomptatu                            dreptate  asemene  sprijinu  si  la  institute  de  alte    A c t e l e    c o n f e r i n t i e i   tienute  la  Alb’a-Iuli’a
               1853 schimburi in val6re de     . .    880,852 63     limbe, cari se afla amenintiate in sustare. —         in 13—14 Aprile 1871 cu 25 cr.
                     remanendu starea portfoiului                         —    Notarii  publici  au  inceputu  a  se  denumi;    F u n d a t i u n e a   fericitului  Alesandru  St.  Siu-
                     cu finea anului 1874 de                         in Brasiovu e den. Dr. Franciscu Linz.                lutiu. Blasiu 1870 cu 30 cr.
                981 schimburi in suma de . . .         297,670 60         —    La  regularea  catastrului  s’a  escrisu  con-    S p i c u i r e   in  istori’a  baserecăsca  a  Romani-
                      Sum'a reescomptata din port­                   cursu  pentru  posturi  de  mai  mulţi  inspectori  cen­  loru,  respunsu  la  Contr’a-critic’a  dlui  N.  Pope’a.
              foiulu  nostru  la  alte  institute  in  de­           trali  cu  cate  2000  fi.  salariu  si  400  fi.  bani  de  Blasiu 1873. Pagine 82, cu 40 cr.
              cursulu anului face..............................  195,890 —  cortelu.  Prin  cercuri  de  e.  in  Transilvani’a  va  fi   A r c h i v u   pentru  filologia  si  istoria,  de  T.
                    Aceste  cifre  probdza  de  ajunsu,  ca  ne-a  suc-  in  Clusiu  direcţiunea  cu  1  Directoru,  1  secretariu,  Cipariu.  Anulu  I.,  II.,  III.  IV.  anulu  cu  căte  3
              cessu  a  dă  acestui  ramu  o  desvoltare  —  in  condi-  1  of.  rationistu,  1  de  cancellaria  s.  a.  Salariulu  fi., inse anulu I. nu se dă separatu.
              tiunile n6stre — destulu de avantagi6se.               Directoriului:  2400  fi.  si  300  cortelu,  inspectorii   G  r a m  a t e c ’ a    l i m  b e i    r o m  a n e .   Partea  I.
              IV.  JLombardnri seu împrumuturi                       de  cercuri  1600—1400  si  cate  250  fi.  cortelu.   de  U.  Cipariu  (premiata  de  societatea  academica),
                                  pe effecte.                        Insp.  forstierici  si  secretarii  totu  preste  1000.  Pen­  cu 1 fi. 50 cr.
                                                                     tru  fia-care  cercu  comissariatu  de  pretiuire  cu  1000
                    Aceeaşi  causa,  ce  v’amu  espusu  in  reportulu                                                            Poesii  popularie  romane,  adunate  si  întocmite
                                                                     fi.  200  fi.  cortelu,  diete  400  fi.  itinerariu  400  fi.
              nostru  precedentu:  nesiguranti’a  si  insemnat6rea  scă­                                                   de  Simeonu  FJ.  Marianu,  tom.  Baladele.  Cernăuţi
                                                                     sal.  Cercurile  suntu  in  Clusiu,  de  care  se  tienu
               dere  a  valoriloru  de  chartia,  ne-a  impusu  reserva   comitatele  si  secuimea  si  in  Sibiiu,  de  care  se  tiene   1873.  8-o  micu,  220  pag.  Pretiulu  1  fi.  10  cr.
              in acestu ramu si in cursulu anului espiratu.                                                                v.  a.  Se  afla  de  vendiare  atătu  in  Cernăuţi,  cătu  si
                                                                     si  Abrudu,  Aiudu,  Alba-Iulia,  Illia,  Deva,  Hatiegu,
                    împrumuturile ndstre de acdsta categoria         Sasimea,  Fagarasiulu,  Sangeorgiu  si  Kdzdi  V.  Pe-   pe  la  librarii.  Zelosulu  acestu  compilatoriu  de  poe­
              constau la finea anului 1873 din sum- fi. cr.          titiunile  se  dau  pana  in  20  Aprile  la  min.  de  fi-   sii  si  cântece  naţionali  are  gafa  si  collectiunea  de
              m a de .   .  .  .  .  .  .  .   .  .   8,290 —        nantia. Denumirile suntu provisorie.                  D  o i n e ,   care  au  se  dă  unu  alu  II-lea  tomu,  cu
              In anulu trecutu s’au mai acordatu .       9.651 —                                                           conditiune inse, că publiculu se-lu a j u t e .   T r .
                                                                          —  Lunea  trecuta  catra  sdra  erupse  unu  focu
              fiindu deci starea loru totala de . . 17,941 —         in  Brasiovulu  vechiu  in  siur’a  lui  Miller,  care  mis­
              din cari restituinduse........................... ..... 12,750 —  tui  mare  cuantitate  de  fenu  a  poatariului  KOrner,
                                                                                                                           Nr. 2941-1875.                                  2-3
                       reaulta cu finea anului 1874 o stare de 5,191 —  carre,  deligentie,  sanie  s.  a.  Adi  in  14  Aprile  st.
                         Cu inceputulu anului espiratu deschiseramu si n.  dra  ne  vedemu  rearuncati  in  drna  deplina,  du-             Publicatiune.
                          Creditate Spoticarin.                      pace  nins6rea  de  n6pte  a  re&coperitu  pamentulu  cu
                                  (Va u r m  ă ) .                   nea de mai mulţi policari.                                 Spitalulu  de  ochi  de  aicea,  ce  este  dotatu  diu
                                                                          (Favbre    fratidsca.)   Redactorulu   diurnalului   midildcele  tierei  se  va  deschide  in  1  Maiu  1875  si
                                                                     „Trompeta  Carpatiloru*  din  Bucuresci  publica,  spre   se  va  tienă  deschisu  pana  la  finea  lui  Septembre
                     Invitare la PRENUMERATIUNE                      scienti’a toturoru urmat6ri’a fav6re:                 a.  c.  Bolnavi  de  ochi,  cari  voru  se  fia  priimiti  in
                    Am6rea  si  pietatea  celoru  vii  catra  reposatii                                                    acestu  spitalu,  au  de  a  se  infaciosiâ  la  Doctorulu
                                                                          , 0ri-care Scola romanesca de m  a c a r u  u n  d e ,
                                                                           9
              sei  s’au  aretatu  in  cele  mai  eclatante  si  caldurdse                                                  de  medicina  si  de  ochi  I o s i f u F a b r i t i u s   in
                                                                     cum  si  ori-care  Societate  romanesca  literaria,  ori-ce
              espresiuni  in  poporulu  romanu  totu-deaun’a  pana                                                         cetate  targulu  caiiloru  Nr.  30  si  in  casu,  candu
              astadi, ca                                             Cercu,  orice  Oasina  romanesca,  a f a r a d i n s t a t u l u    ar’  fi  sărăci,  de  a  aduce  cu  sine  si  atestatulu  de
                    Tipulu  tanguirei  la  sicriiulu  celoru  adormiţi,   r o m  a n u ,  au dreptulu să primesca gratuitu „ T r o m  ­  saracia.
              —  imnii  folosiţi  la  aatrucare  purcedu  după  geniulu  p e t a   C a r p a t i l o r u , *   fără  să  platesca  nici  chiaru   Brasiovu in 7 Aprile 1875.
              poporului  din  adunculu  animei  atatu  in  testulu,   portulu diurnalului; o simpla cerere este destulu.*        Magistratulu cetatei si alu Districtului.
              catu  si  in  melodi’a  loru;  din  care  causa  aceste                           C e s a r u   B o l l i a c u . *
              cantari suntu fdrte interessante si frumdse.
                                                                          Intocma  se  tramite  si  „Romanulu*  prin  gene-
                    Pentru  aceea  s’a  indemnatu  suscrisulu  a  defige   rositatea  Redactiunei  respecţi  re,  care  la  staruirea
              in  note  musicali  cântările  Prohodului  intru  unu  opu                                                                      Cursurile '
                                                                     d.  A.  R..  inca  la  inaugurarea  societăţii  academice
              sub nume:
                                                                     in  Bucuresci,  gratifică,  societatiloru  de  lectura  si      la bursa in 13 Aprile 1875 stâ asia :
                   A s t r u c a r e   s d u   C â n t ă r i l e   l a   î n g r o p a ­
                                                                                                                                                                   1
              ţ i   u n e   compuse  in  t r e i    v o c i    b ă r b ă t e s c i .    înaintare in cultura cate unu exemplariu.  Galbini imperatesoi — —    5 fl. 22 /* cr. > a
              O  p u l u  Il-le.                                          Sângele nu se face apa.                                      Napoleoni — —■ —      8  P 89   P    p
                   Melodiile  suntu  cele  vechi  originali  folosite  si   —  ( R  o m  a n e s o e ,   n u   f r a n c e s c e . )  In ca-   Augsburg — — —  103  p 40  n  n
              acum  pre  la  besericele  n6stre,  ce  au  din  acestu  res-   pitalea  Moldovei,  in  Iassi,  s’a  deliberatu  dilele    Londona — — —     111  P 35   p    n
              pectu  unu  pretiu  fdrte  mare,  si  ar’  fi  o  dauna  ne-   trecute  urmatări’a  causa  de  controversa:  Unu  domnu   Imprumutulu naţionala —  74  p 80  p  p
              reparabile a nu le păstră pre vecie.
                                                                     Â.  .  .  a  imprumutatu  domnului  B.  .  .  o  suma  Obligaţiile metalice vechi de 5°/ 0  70 p 45  *  p
                   Totu  intelegintele  scie:  cata  combinatiune  si  anumita  de  bani.  Venindu  tempulu  de  plata,  doin-   Obligaţiunile rurale ungare  80  p —  »   p
              ostendla  recere  fipsarea  melodieloru,  ritmisarea  si  nulu  B.  .  .  nega  a  fi  detoriu  si  lasă  că  â.  A.  .  .
                                                                                                                                       * „ temesiane        78 p —     #    p
              armonisarea loru.                                      ae-lu  incuseze.  La  pertractare  d.  B.  .  .  se  aperâ
                                                                                                                                       „ „  transilvane     76  p 20   *    p
                   Ddra  suscrisulu  de  mai  mulţi  ani  suscependu  prin  unu  advocatu,  care  nu-si  pregetă  a-si  luă
              acestu  opu  mare,  l’a  si  terminatu,  si  la  dorinti’a  refugiulu  la  o  mulţime  de  articli  de  legi  francese       „ „  croato-slav.  80  p —  p    p
              espresa -lu da la lumina; pentru-ca:                   si  a  se  provocă  la  cei  mai  Celebri  autori  francesi    Acţiunile bancei — —   946  p —    p    p
                   a  sositu  tempulu  că  se  cun6sca  lumea  civili-  numai  că  se  p6ta  dovedi,  cumca  clientulu  seu  nu         „ creditului — —   231  p 75   P    p
              sata:  ce  tesauru  nepretiuiveru  are  naţiunea  romana  este  detoriu.  După  ce  d.  advocatu  -si  gatâ  pleda-
              si in căutările sale de ingropatiune.                  rea de aperare, presiedintele tribunalului se adressă



                             Redactorii respundietoritt                                                                                 Editiunea: Cu tipariulu lui
                     I A C 0 B U   M    U R E S I A N t î .                                                                    IOANE GOTT si fiiu HENRICU.
   32   33   34   35   36   37   38