Page 37 - 1875-03

Astu-modu starea totala a depu- Caus’a, pentru care cântările aceste suntu com­ catra creditoru si-lu întrebă, dăca mai are se faca
neriloru in analu 1874 a fostu de . 200,515 79 puse in trei voci barbatesci e: că mai usioru se se vre-o reflessiune. „Onoratu tribunalu! — dise
Din acestea s’au ridicatu in de- pOta esecutâ, si trei inşi se fia in stare a cântă in acest’a — candu am datu eu banii mei d-lui B. . .,
cursulu anului........................................ 78,659 09 armonia totu prohodulu. i-am datu romanesce si acum vedu, ca vră se mi-i
remanendu starea loru cu finea anu­ Suscrisulu e convinsu, ca prin acestu opu face platăsca francesce; eu inse nu sciu francesce, ci
lui 1874 de ............................................ 121,856 70 mare usiorare preutiloru si cantatoriloru, ddra de­ numai romanesce.* — Precum se vede tribunalulu
Dreptu semnu alu principieloru sanetăse ur­ odată aduce mângâiere si aceloru, cari dorescu în­ de Iassi inca n’a sciutu francesce, ca-ci a dejudecatu
pre „francesu* la platirea baniloru, in butulu totu­
mate in operaţiunile de creditu ale institutului, vomu groparea reposatiloru sei conformu recerintieloru cul- roru pareriloru scriitoriloru său legistiloru francesi.
aminti fapt’a, ca de candu esiste institutulu si pana turei vdcului presentu.
astadi, la redicare t6te depunerile necondiţionate, Că acestu opu, mai usioru se se p6ta câştigă: (Bibliografia.) A aparutu din dictio-
in sume mici si mari, s’au platitu din partea in­ Pretiulu unui esemplariu pentru beserici, dd. nariulu limbşi romane, alu S o c i e t ă ţ i i a c a d e ­
stitutului la momentu, fara de anunciare si fara a preuti, cantori si docenţi e: . . . 2 fi. v. a. m i c e r o m a n e din Bucuresci fasc. XXVIII publi-
se fi aplicatu vre-o data § 177 din statute. pentru alţii.............................................. 4 fi. v. a. catu de dd. A. Tr. Laurianu si I. C. Massimu, ad.
III. Escomptala. Banii de prenumeratiunea se platescu a n t i c i ­ pana la cuv. „Raru.“ Totu asemene esira la lu­
p a t i v e pana in 15 Maiu 1875 la suscrisulu. mina si Annalile societăţii academ. rom. Voi. VII
Partea preponderanta a affaceriloru n6stre sta
in escomptare de schimburi. După desfiintiarea După espirarea acestui terminu pretiulu unui despre lucrările an. 1874. Pretiulu e 40 lei =* 18
reuniuniloru de creditu, administratiunea D-v6stre essemplariu va fi 6 fi. v. a. fr. m. a. pentru ambe voi. că la 200 c61e.
a pusu pondulu principalu asupra acestui ramu. DD. colectanti după 10 essemplare prenume- A esîtu de sub tipariu:
La finea anulu 1873 aveamu in portfoiulu rate, voru capetâ unu essemplariu gratis. I s t o r i ’ a p a t r i e i pentru sc61ele poporali
nostru GherUa, in 24 Februariu 1875. romane din Ardealu. Ed. II. Blasiu 1875 de I.
339 schimburi in val6re de . . 165,783 78 M i c h a e l u S e r b a n u m. p. canonicu. M. Moldovanu. 94 pagine 8-o, tipariu curatu, chartia
In decursulu an. 1874 s’au buna, cuprensulu cunoscutu. Legatu in table tari,
escomptatu cu totulu se vende numai cu 32 cr. la autoriulu. La 10
2495 schimburi in suma de . . 1,012,739 45 Nontati diverse. exempl. se dau 2 ex. gratis.
Prin urmare starea totala a Totu acolo in Blasiu se afla:
portfoiului de schimbu in 1874 — Consiliulu min. maghiaru a aplacidatu in­ A c t e s i n o d a l i ale besericei romane de Alb’a-
a fostu de stitutului de creditu si asecurantia alu officialiloru Iuli’a si Fagarasiu. Tom. I. Blasiu 1869. Pagine
2834 bucăţi in suma de ... . 1,178,523 23 maghiari, ce devenise mai falitu din reu’a manipu- 194 cu 1 fi. Tom. II. Blasiu 1872 pag. 124 cu
Din aceste s’au rescumperatu latiune, unu creditu de 150 mii fi. S’ar’ cere după 70 cr.
si s’au reescomptatu dreptate asemene sprijinu si la institute de alte A c t e l e c o n f e r i n t i e i tienute la Alb’a-Iuli’a
1853 schimburi in val6re de . . 880,852 63 limbe, cari se afla amenintiate in sustare. — in 13—14 Aprile 1871 cu 25 cr.
remanendu starea portfoiului — Notarii publici au inceputu a se denumi; F u n d a t i u n e a fericitului Alesandru St. Siu-
cu finea anului 1874 de in Brasiovu e den. Dr. Franciscu Linz. lutiu. Blasiu 1870 cu 30 cr.
981 schimburi in suma de . . . 297,670 60 — La regularea catastrului s’a escrisu con- S p i c u i r e in istori’a baserecăsca a Romani-
Sum'a reescomptata din port­ cursu pentru posturi de mai mulţi inspectori cen­ loru, respunsu la Contr’a-critic’a dlui N. Pope’a.
foiulu nostru la alte institute in de­ trali cu cate 2000 fi. salariu si 400 fi. bani de Blasiu 1873. Pagine 82, cu 40 cr.
cursulu anului face.............................. 195,890 — cortelu. Prin cercuri de e. in Transilvani’a va fi A r c h i v u pentru filologia si istoria, de T.
Aceste cifre probdza de ajunsu, ca ne-a suc- in Clusiu direcţiunea cu 1 Directoru, 1 secretariu, Cipariu. Anulu I., II., III. IV. anulu cu căte 3
cessu a dă acestui ramu o desvoltare — in condi- 1 of. rationistu, 1 de cancellaria s. a. Salariulu fi., inse anulu I. nu se dă separatu.
tiunile n6stre — destulu de avantagi6se. Directoriului: 2400 fi. si 300 cortelu, inspectorii G r a m a t e c ’ a l i m b e i r o m a n e . Partea I.
IV. JLombardnri seu împrumuturi de cercuri 1600—1400 si cate 250 fi. cortelu. de U. Cipariu (premiata de societatea academica),
pe effecte. Insp. forstierici si secretarii totu preste 1000. Pen­ cu 1 fi. 50 cr.
tru fia-care cercu comissariatu de pretiuire cu 1000
Aceeaşi causa, ce v’amu espusu in reportulu Poesii popularie romane, adunate si întocmite
fi. 200 fi. cortelu, diete 400 fi. itinerariu 400 fi.
nostru precedentu: nesiguranti’a si insemnat6rea scă­ de Simeonu FJ. Marianu, tom. Baladele. Cernăuţi
sal. Cercurile suntu in Clusiu, de care se tienu
dere a valoriloru de chartia, ne-a impusu reserva comitatele si secuimea si in Sibiiu, de care se tiene 1873. 8-o micu, 220 pag. Pretiulu 1 fi. 10 cr.
in acestu ramu si in cursulu anului espiratu. v. a. Se afla de vendiare atătu in Cernăuţi, cătu si
si Abrudu, Aiudu, Alba-Iulia, Illia, Deva, Hatiegu,
împrumuturile ndstre de acdsta categoria Sasimea, Fagarasiulu, Sangeorgiu si Kdzdi V. Pe- pe la librarii. Zelosulu acestu compilatoriu de poe­
constau la finea anului 1873 din sum- fi. cr. titiunile se dau pana in 20 Aprile la min. de fi- sii si cântece naţionali are gafa si collectiunea de
m a de . . . . . . . . . . 8,290 — nantia. Denumirile suntu provisorie. D o i n e , care au se dă unu alu II-lea tomu, cu
In anulu trecutu s’au mai acordatu . 9.651 — conditiune inse, că publiculu se-lu a j u t e . T r .
— Lunea trecuta catra sdra erupse unu focu
fiindu deci starea loru totala de . . 17,941 — in Brasiovulu vechiu in siur’a lui Miller, care mis­
din cari restituinduse........................... ..... 12,750 — tui mare cuantitate de fenu a poatariului KOrner,
Nr. 2941-1875. 2-3
reaulta cu finea anului 1874 o stare de 5,191 — carre, deligentie, sanie s. a. Adi in 14 Aprile st.
Cu inceputulu anului espiratu deschiseramu si n. dra ne vedemu rearuncati in drna deplina, du- Publicatiune.
Creditate Spoticarin. pace nins6rea de n6pte a re&coperitu pamentulu cu
(Va u r m ă ) . nea de mai mulţi policari. Spitalulu de ochi de aicea, ce este dotatu diu
(Favbre fratidsca.) Redactorulu diurnalului midildcele tierei se va deschide in 1 Maiu 1875 si
„Trompeta Carpatiloru* din Bucuresci publica, spre se va tienă deschisu pana la finea lui Septembre
Invitare la PRENUMERATIUNE scienti’a toturoru urmat6ri’a fav6re: a. c. Bolnavi de ochi, cari voru se fia priimiti in
Am6rea si pietatea celoru vii catra reposatii acestu spitalu, au de a se infaciosiâ la Doctorulu
, 0ri-care Scola romanesca de m a c a r u u n d e ,
9
sei s’au aretatu in cele mai eclatante si caldurdse de medicina si de ochi I o s i f u F a b r i t i u s in
cum si ori-care Societate romanesca literaria, ori-ce
espresiuni in poporulu romanu totu-deaun’a pana cetate targulu caiiloru Nr. 30 si in casu, candu
astadi, ca Cercu, orice Oasina romanesca, a f a r a d i n s t a t u l u ar’ fi sărăci, de a aduce cu sine si atestatulu de
Tipulu tanguirei la sicriiulu celoru adormiţi, r o m a n u , au dreptulu să primesca gratuitu „ T r o m ­ saracia.
— imnii folosiţi la aatrucare purcedu după geniulu p e t a C a r p a t i l o r u , * fără să platesca nici chiaru Brasiovu in 7 Aprile 1875.
poporului din adunculu animei atatu in testulu, portulu diurnalului; o simpla cerere este destulu.* Magistratulu cetatei si alu Districtului.
catu si in melodi’a loru; din care causa aceste C e s a r u B o l l i a c u . *
cantari suntu fdrte interessante si frumdse.
Intocma se tramite si „Romanulu* prin gene-
Pentru aceea s’a indemnatu suscrisulu a defige rositatea Redactiunei respecţi re, care la staruirea
in note musicali cântările Prohodului intru unu opu Cursurile '
d. A. R.. inca la inaugurarea societăţii academice
sub nume:
in Bucuresci, gratifică, societatiloru de lectura si la bursa in 13 Aprile 1875 stâ asia :
A s t r u c a r e s d u C â n t ă r i l e l a î n g r o p a ­
1
ţ i u n e compuse in t r e i v o c i b ă r b ă t e s c i . înaintare in cultura cate unu exemplariu. Galbini imperatesoi — — 5 fl. 22 /* cr. > a
O p u l u Il-le. Sângele nu se face apa. Napoleoni — —■ — 8 P 89 P p
Melodiile suntu cele vechi originali folosite si — ( R o m a n e s o e , n u f r a n c e s c e . ) In ca- Augsburg — — — 103 p 40 n n
acum pre la besericele n6stre, ce au din acestu res- pitalea Moldovei, in Iassi, s’a deliberatu dilele Londona — — — 111 P 35 p n
pectu unu pretiu fdrte mare, si ar’ fi o dauna ne- trecute urmatări’a causa de controversa: Unu domnu Imprumutulu naţionala — 74 p 80 p p
reparabile a nu le păstră pre vecie.
Â. . . a imprumutatu domnului B. . . o suma Obligaţiile metalice vechi de 5°/ 0 70 p 45 * p
Totu intelegintele scie: cata combinatiune si anumita de bani. Venindu tempulu de plata, doin- Obligaţiunile rurale ungare 80 p — » p
ostendla recere fipsarea melodieloru, ritmisarea si nulu B. . . nega a fi detoriu si lasă că â. A. . .
* „ temesiane 78 p — # p
armonisarea loru. ae-lu incuseze. La pertractare d. B. . . se aperâ
„ „ transilvane 76 p 20 * p
Ddra suscrisulu de mai mulţi ani suscependu prin unu advocatu, care nu-si pregetă a-si luă
acestu opu mare, l’a si terminatu, si la dorinti’a refugiulu la o mulţime de articli de legi francese „ „ croato-slav. 80 p — p p
espresa -lu da la lumina; pentru-ca: si a se provocă la cei mai Celebri autori francesi Acţiunile bancei — — 946 p — p p
a sositu tempulu că se cun6sca lumea civili- numai că se p6ta dovedi, cumca clientulu seu nu „ creditului — — 231 p 75 P p
sata: ce tesauru nepretiuiveru are naţiunea romana este detoriu. După ce d. advocatu -si gatâ pleda-
si in căutările sale de ingropatiune. rea de aperare, presiedintele tribunalului se adressă

Redactorii respundietoritt Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C 0 B U M U R E S I A N t î . IOANE GOTT si fiiu HENRICU.