Page 4 - 1875-03

prefiptu, imannâpersonalminte d-lui prot. I. Metianu catu clădirea ei se astdpta a luă inceputu in vdr’a tina, 'germana, elena, ungara si italiana. — Dic-
suplic’a sa dimpreună cu tote documentele cerute. acdsta,, peutru câ se fia gafa celu rnultu in cursu tionaria. -niMape si Globuri. t '•
Sosindu diu’a alegerei-, adeca 12 Maiu st. y., de doi ani. Se astdpta si pe la Predealu conne- III. . Pedagogia. — Filologia. — Filosofia. —
d. I. Metianu dimpreună cu comitetulu parochialu xiunş,a _calei fer.. Brasiovu—Ploiescii r ummujiua Instrucţiuni religibse morale. — Lectura morala.>-
(
decise, câ''di'^fiN^sS^se eschida de la alegere, Igiena. — Agronomia. — Legislatiune. — Scrieri
deşi acest’a din. urma erâ indreptatitu din partea — ( M a g h i a r i ş t i cu). Societatea calei fe istoricp. — Poesii. — Romane, novele, voiaje. —■
mar. Consistoriu la concurau. Cnm se impaca 6re rate de stătu, provocata de catra guberniulu ma- Opere teatrale. — Diverse. — Musica. — Ta-
acesta eschidere cu hotarirea Consistoriului, subscrisa ghiaru, câ officiantii ei se tracteze numai maghia bîoitfi. 9j{03 . uifetnim L i o t e i I ,guA ;.euuiw
chiaru de Par. Metropolitu Procopiu I v a c i c o v i c i u ? reşce in comerciulu seu, s’a, opusu, cu cuventu re Acestu catalogu se va tramite gratis si franco
Ni se va respunde pote cu decisiunile consistoriali mustratoriu, ca caracterulu cailoru ferate e inter­ la amicii literaturii, carii voru comandă cumpărări
dela 1871 si dela 1873. Bine; ddr apoi ce face- naţionale, si acdsta nu admite neci securitatea co de cate 5 fi., dr’ altora pelunga tramiterea de ,15
mu cu regularea parochieloru dela 1873, ce facemu municatiunei de pers6ne, neci de averi, si ca e cr. in maree de scrisori ori bani. D. Spreer a fa-
cu decisiunea Consistoriului dela 17 Aprile 1874? absurda alta provocare, decatu, , câ officiantii ma­ cutu rnultu bine pentru publicu cu adiustarea ace­
«igii«sDupa.esehiderea când. D. N. sinodulu purcese ghiari se converseze cu calatorii maghiari in Un- stui catalogu, provediutu si cu pretiurile opuriloru
ia actulu de alegere. Modulu, cum s’a seversitu gari’a unguresce. Intocma facâ si societatea de si publiculu doritoriu de a sci cuprinsulu catalogu­
vapdre pe Dunăre. ChauvinismUlu va impld si ae-
acestu actu, nei presinta intre altele d6ue nedume­ lui e cu aedsta f6rte inlesnitu. Se recomanda ddr’
riri si anume : la actulu alegerii n’a functionatu rulu de maghiarismu. tragunduse atenţiunea cititoriloru noştri la adiusta­
notariulu alesu, adeca d. G. P. ci unu altulu, care rea lui, ce cuprinde 30 pagine dese.
nu fusese alesu;; barbatii de încredere n’âu fostu — Ladislau Berzenczey s’a smintitu de minte
cu totulu, incatu a t'rebuitu se se depdrte in cas’a
aleşi de sinodu, ci denumiţi.
nebuniloru din Pest’a.
Dintre alegatorii presinti majoritatea aflaudu
de eschiderea candidatului D. N., esira din beserica
ti
fora se voteze; astu-feliu votarea se facil numai — ( T i n e r u l u F . H . L o n g i n u ) , carele a TCoyiiO „ALBINA
satirisâtu si respinsu insinuatiunile necalificabile si
din partea minorităţii.; Majoritatea insinuâ indata
protestu prin cati-va individi din sinulu ei. falsificatiunile istorice ale popii reforraatu Fr. Koos Institutu de creditu si economii
cu privire' la poporulu romanu, se afla deja din 9
La cinci dile după alegere s’a si espedatu Februariu a. c. in carcerile maghiare dela Yatiu,
protestulu majorităţii la m. Consistoriu archidiece- unde are se petrdca o luna de dîle in societate cu £%W0BÎl °tB
sanu. Acestu protestu p6rta 205 subscrieri; si
junele advocatu Gruia Liuba, care se afla acolo inca I n v i t a ţ i u n e .
cuprinde cererea: maritulu Consistoriu archidiecesanu
de asta primavdaa si este condamnatu la inchisdre
se binevoidsca a delegă o commissiune investîgatdriă/ de 15 lune. Yeni-va si or’a eliberării, numai in
carea, după ce se va ff convinsu de adeveru, se
lupt’a pentrn naţiune perseverantia si, abnegatiuneâ JJom.nn acţionari ai „Institutului de creditu
propună, in sensulu legii, nullificareă actului de
se nu ne parasdsca. . ■ ■ ) ie ii si de economii „ALBIN’A“ se invita prin acdst’a,
alegere. Intardiandu respunsulu din partea Con­ jijujţduioi a efif •; ir. uqifTr uo el
in virtutea §. 48 din statute, la
sistoriului, se dete prin advocatulu I. M. o peti- fi 14 lUiJjJoJo 6 .nSJJolY JJIHIJk) ţiipiUigSKJlui fjlltf Ui
— ( C o m i s s i u n e a d e i n m u n i t a t e ) a ca­
tiune totu catra m, Consistoriu, iu care se cerea, merei deputatiloru au tienutu in 19 Fdbr. a. c. la /r» (tfvtlflait nnxtun * î»rrt laiirv* »» {(
Drt
că actulu alegerii se se tiena in suspensu si se se A d6u’a adunare generala ordinaria,
10 6re. siedinti’a in care s’a pertractatu asupr’a
denumdsca o comissiune nepartinit6ria.
ceStiunei de inmunitate a deputatiloru Nicolau Bartha
In urm’a acestora se si denumi o comissiune si Yicentiu Babesiu. — Amendoue afacerile suntu care se va tiend la Sibiiu in 30 Mariiu 1875
in person’a d-lui prot. I. B. din Brasiovu si in de natura privata si nu politica, anume a lui Ba­ stilulu nou înainte de amddiu la 10 6re in edifi-
alta pers6na preotidsca designata de d-lu Protopopu; besiu este afacere personale intre d-sea si corniţele ciulu din strad’a Cisnadiei Nr. 7. "*'
t
in fine la comissiune se mai adause si o a trei’a supr. din Carasiu Georgiu Ivacicoviciu, care i-au •yil. Xlo li -• \>
persona câ notariu. Comissiunea esi la faci’a locu­ intentatu procesu de fidamatiune pentru unu articlu ■iţi"&'b -a» «ti-OToi©ot
lui pe la midiloculu lunei lui Decembre 1874. publicatu iu „Alb.* inca in vdr’a anului tr. la care
Sinodulu< conchiamatu, conformu legii, se întruni din parteâ martorului se dedese o doclaratiune apa- 1. Reportulu generalu asupra operatiuniloru institutului
in numeru mare. Comissiunea luâ înainte pro­ ruta atatu in „Alb.“ catu si in „Fed.“ in decuraulu anului 1874, si presentarea bilăntiului.
testulu si-lu cerceta punct, in p. D. adv. din Brasiovu 2. Reportulu comitetului de revisiune:
I. M., care câ plenipotentiatu alu majorităţii popo­ — (Daru — din spiritu). In dilele trecute 3. Fipsarea dividendeloru. .!
rului asistă la lucrările comissiunei, ne asigurdza, in comun’a Mărgineni omulu, care vrea se -si 4. ;, Dcfigerea pretiului marceloru Se presentia.
câ t6te punctele din protestu s’au gasitu adeverate, faca fetiorulu popa, au aflunatu pe toti par-tisanii 5. Fipsarea si destinarea summei pentru scopuri de fo-
subscrierile autentice. Alte descoperiri, ce se făcură sei, si atata rachiu („scurtare de vidtia*) le-a datu, losu comunu in sensulu §. 69 Ut. g) din statute.
in faci’a comissiunei le trecemu cu tacerea; in catu in urma le-a storsu scremetun du calu in 6. Întregirea consiliului de ădministratiune.
7. Alegerea revisoriloru de computu pentru anulu ur-
Comissiunea trebuieâ se inainteze imediatu gura, ca-ce altmintrelea perieâ câ animalele. Ba
onid ninieB 88 .un ecbb
reportulu seu la m. Consistoriu; ddr’ reportulu se unii se purtau pe lastarie, âr’ alţii a’aui’batutu, in­
D. D. acţionari, cari in virtutea §§. 50, 51
inaintâ numai in urm’a unui ursoriu dela locurile catu numai plini de sânge mersera pre la casqle
'mai inaltev; eviiin^iuimbs eîefl^io:- loru! — 6re totu asia se se seducă sermapulu po- si 52. din statute voiescu a participă la numit'a
M. Cbiisiatofiu archidiecesanu Va fi avuţii deja poru si la alegeri d'ande aceste ?! Pona voru crqsce adunare inu'persOna, ori prin plenipotentiati, suntu
ocaslune se-si formuZe o judecata imparţiala pe generatiunile tenere mai morali si mai rnultu in- rogati, a -si depune la cass’â Institutului (strad’a
bas’a reportului comissiunei, de cumva se va fi grigitbrie de cultur’a poporului si de extirparea Macellariloru Nh 30) acţiunile loru împreuna cu
adusa acesta afacere pe tapetu pana acum. Faim’a vitialoru, se se apuce preutii cu mai mare resolu> c61’a de coponi, si eventualu dovedfle de plenipo-
s’a latitu pe aici prin Brasiovu, câ cestiunea s’ar tiune si sacrificia de acdsta problema, de a extirpă tentia, celu rnultu pana in 28 Martin 1875 stilulu
fi decisu in Sibiiu si câ alegerea ar’ fi fostu nu aceste vitia deonestat6rie, hnJc uioîrşecâîs iuinhela nou după amddiu la 6 Ore.
n
anulata, ciaprobata. Mie inse nu-mi prd vine se
1
dau crediementu faimeloru, mai alesu in casulu de ( P r i n c i p e l e A l b r e c h t ) va merge in ORŞfi b i i u, 3 Februafîtf’ l<8f 51 sMooi'il :8 .eed ,
facia; câ-ce din cele aretate resulta cu destula tempulu celu mai de aprâpe la Berlinu, câ se as-
evidenţia, câ alegerea nu pdte scapă de ba nueli. secure pe domnii de acolo despre bunele intentiuni Consiliulu de administratiune
Pe de alta parte drasi nu-mi vine se crediuV ca si amiciti’a nestrămutata a verului seu Franciscu 3—3 alu Institutului de creditu si economii
Oonsistoriulu ar’ fi fostu capabilu se nu tiena nici Iosifu facia de guvernulu germanu si 'facia de Ger- -olnf 8melai molheoFfîs uJfAMiNAitt
o sdma de illegalitatile comisse si se nu respecteze mani’a, si prin acdst’a se srdrga reu’a impressiune (
cu santiania drepturile poporeniloru. ce a produ-s’o brosiur’a archiducelui loanu Salvator
Ddca totuşi s’ar adeveri contrariulu dela ceea de Toscana. Imperatulu Vilhelm a primitu acdsta
e
ce-mi place mie a crede, atunci câ unu fiiu fidelu £w 6^Di^888fi§en { IIX oenollA- elenei «$8 VslftlB
\il%m iUurSUrlIgaî
alu besericei gr. or. asiu trebui se plangu sortea
b i e t u l u i c o n s t i t u t i o n a l i s m u d e a s t a d i » Se Una cataloga generale de cârti la bursa in 2 Martiu 1876 Stă asia :
p6te, insej: câ organulu oficiale alu archidiecesei se romanesci din tdte ramurile scientieloru, atatu pen­ Wfl £8 ,B0iP 88 !Il3l<8
1
vina se me mângâie prin aretarea motiveloru, pentru tru scdle, catu si pentru lectura eiteridra si di­ 1 Qalbini imperatesc^ jg*, | ^ 5 fl. 24 /, cr. ■f, a
verse alte tipărituri pentru trebuintiele private, se
care alegerea nu trebuieâ anullata, ci aprobata. — Napoleoni- «*• — • — 8 .» 88 9 9
afla esitu la lumina in T875ia «fallas Spreei'
r;:fc ulrnoqoq «o uljmboWq ubenis Augsburg rr. — r- 105 v 15 • :n , fi
iiannr.ij.tB- itf. Jts flşbeb .as elfi.*) rti ,uvooasll (proprietariu lilireriei S. Filtsch) in Sibiiu pia-
tia mica nr. 26, care cuprinde tdte opurile afiatâ- Londonu- * — — .111 „ 30 n u fi
Imprumutulu naţionala —
Houtatl diverse. rie in depositoriulu seu din t<5te părţile locuite de Obligaţiile metalice Vechi de 6% 75 » 85 CO O » fi ■ fi
hBirifmb -uime .8',q eaadaao
71
fi
(tb. iriatasqfli iifcoi- u .aon- a nfjsq m. «ifjsni eiuiiliE tt
(F i d a n t i a r e ) Diariulu de Parisu „Monde* j ^ni0.rdinea C a t a l o g u l u i e . Obligaţiunile rurale ungare 78 * 75 fi fi
e
k
(
comunica, ca tinerulu principe imperialu Napoleonu ■j x; „ temesiane 77 „ 25 fi fi
uiteiei. Cârti romane de scdla. -- Abecedare.
s’a fidantiatu cu principes’a danesa Thyra. Ddca Aritmetica si (3-eometria. —- Cârti de lectura. 76 „ 80 9 fi
acdsta scire va fi adeverata. atunci junele principe
Catechismu si Istori’a biblica. — Caligrafia. ■— „ ■ * • . eroato-slav. 80 ff “ 9 fi
devine cumnatu cu successorii la tronu in Angli’a
Fisica si Chimia. — Geografia si Cosmografia. —- Aotiunile bancei nn -r- „lurrîr,. 964 n fi ]
si Russia. itl-ea '.uitoteiBaco •nlrifhsm «itau' Gramatic’a limbei romane. — Istori’a generale si a ... fi
v t ril> iiiir fliioiaJBiioD (iIuiî’ifiM •jjfilfjo creditului — 217 n t \. fi fi
.. — ( O a l e f e r a t a ) . Preliminariale calei fe­ patriei; — Istori’a naturala. [
s
rate Temisi6r’a—Orsiova au progressatu asia, in- II. Cârti spre a invetiâ limb’a francesa, la­
ani
.ij£qi£0 eJKşifl sd nn£mQia no iiwljsi&i lies
un&oA .«ijzcm £ Irfrqi
Kedaotoru respundietoiiu Editiunea: Cu tipariulu lui
.oisCEOffi âli8Î7 £ 8K
Î A O O B U M U R E S I A N U . IOANE GOTT si fiiu HENRICO.