Page 5 - 1875-03
P. 5
Gazet’a ese do 2 ori: Joi’a si Ktiminec’a, 8e prenumera la postole c. si r., si pe la
F6i'a, candu concedu ajatdriale, — Pretiulu: Anula XXXHIi DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
pe 1 arm 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri estonie 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 cr. de fiaeare pu
t. a. pe mm anu adu 2*/j galbini mon. sunatdria. blicare.
Hr. 15. Braslovu 7 Hârtia 23 Febrnariu 1875.
Reforma in administratiunea publica, legisla- s’au sufulcatu la unu protestu, in care dicu, ca
Braslovu. in 6 Marte st. n. 1875. tiune si justiţia si acăsta asiediandu armoni’a gu- legile aduse de corpurile legiuîtorie ale Germaniei
Noulu ministeriu ungurescu, ai cărui membri bernarei atatu in centru catu si in ramurile lui. nu nimicescu constitd^B&^sericei, prin urmare
i publicaramu cu numele in nuinerufu precedentu, Procedur’a disciplinaria si procesuala mai ef- dinsii nu recunoscu ^ar^tulu papii, de a dechiară
a trecutu deja prin tăte formele prescrise de con- tina si mai buna. de nulle acele legi. Ei protestăza solemnu contra
stitutiune. Marti in 2 Marte nouii miniştri au de- Imbunatatirea sistemului cailoru ferate prin tendintieloru papali, de a periclitâ auctoritatea,
pusu juramentulu înaintea Domnitoriului, ăr’ in diu’a sistemisarea contragerii cailoru ferate mai mici —, constitutiunea si esistinti’a statului si spăra, ca
urmat6ria se presentara corpuriloru legiuitărie, cu prin dfslegarea cestiunei tarifei si scăderea possi- toti patrioţii catholici se voru alaturâ la acestu
care ocasiune ministrulu presiedinte Wenkheim des- bile a sarcinei garanţiei cailoru ferate. protestu.
fasiurâ program’a, ce o publicamu mai la vale. Ordonarea negotiului lucrariloru publice si eco M a r e a B r i t a n i a s i R u s s i ’ a se iutalnescu
Âstfeliu s’a constituitu iu fine si alu sieselea nomisarea ce se p6te midiulocl prin acesta. că duşmane de interesse si in Persi’a, unde Angli’a e
ministeriu dela inaugurarea constituţionalismului ma- Possibil’a graduare a veniteloru statului — amenintiata prin intrigele si amesteculu Russiei a
ghiaru inc6ce, inse acestu ministeriu nu mai este fora a mari dările —, cu deosebire prin stăvilirea fi scurtata in tragerea fol6seloru sale plănuite. De
efluxulu unei singure partite, ci elu este productulu insielatorieloru si a dauneloru statului. ,J aici urmă, ca Aogli’a. respinse invitarea Russiei de
unei fusiuni de partite cu tendintie eterogene, cari Caile ferate, băile, lucratoriele de feru si fa a luă parte la congressulu din Petruburg, că con
in falsulu loru patriotismu si-au sacrificatu princi bricate se se dă in parte in arenda si se se admi tinuare a celui din Brucsela, dăr’ si contele Schu-
pia si aspiratiuni politice numai că se ajunga a nistreze pădurile mai cu scopu spre redicarea veni walof, solulu Russiei acreditatu lenga curtea din
gustă împreuna din dulcile fructe ale potestatii de teloru statului. Angli’a, cu tăte, ca abia se afla in London de vro
stătu. Âstadi nu mai esiste partita deachiana, nice Restabilirea cassei domesticale a jurisdictiuni- 6 luni, a pasitu a-si luă diu’a buna din Angli’a.
partita a centrului stangu, ca-ci ambe aceste doue loru, care e prim’a recerentia a autonomiei despre Preste acăsta Russi’a se intelnesce si in caus’a Tur
partite s’au contopitu intr’o singura partita guver o parte, ăr’ despre alta va adiice cu sene econo ciei si a orientului preste totu cu interessele An
namentala cu numele „ p a r t i t a l i b e r a l a m a misarea. gliei. Prin canalulu de Suez osmani’a s’a apropiatu
g h i a r a . " Folosirea favoriloru conventiunii de vama si de Jndii si exploatăza multu din plănuitele inte
Cu tăte aceste inse se nu crăda cineva, ca in comerciu spre binele statului; şi pana candu se va resse anglice; ma Angli’a se teme si de pericululu,
parlamentulu ungurescu nu va mai fi pre viitoriu face revisiuneă, ce trebue pregătită. ca fanatismulu mahomedanu a 80 milli6ne de lo
nice o opositiune. Din contra fracţiunile opositio- Cestiunea bancei trebue fora amanare pornita cuitori prin territoriulu asiaticu dominatu de An
nali s’au inmultîtu. Baronulu Sennyey, capulu con- si resolvita, la cea ce nime nu p6te trage la in- gli’a se păte exploatâ in pericululu ei si aici prin
servativiloru, L6nyay si alţi matadori, cari pana doiăla dreptulu natiunei necondiţionata. vecinii duşmani russi, cari ei turbura ap’a prin su-
acum se tienura de partit’a lui Deâk, au dechiaratu Cu deosebire din privinti’a împrumutului de mutiarea mohamedanismului asupra Angliei. Acum
pre facia, ca rupu orce legaturi cu partit’a de care 153 milliăne, dăr’ si de altmintrenea, pregătirea venindu la ordine planurile cestiunei orientali, in
s’au tienutu, si pre venitoriu au se fia consideraţi vinderii bunuriloru său domenialoru statului. teressele Russiei cu ale Angliei stau in celu mai
că oponenţi ai noului guvernu. De aici vedemu, Regimulu nou va crutiâ pe contribuenti; dăr’ aprigu contrastu, din care voru essi nesce combina-
ca Sennyey, care pana acum a amblatu totu cu dăca tăte aceste economisari si încordări n’ar’ fi tiuui de alliantie neprevediute. —
mîti’a in sacu, acum a pasitu pre facia si a des- deajunsu spre ordinarea deplina a financieloru sta
fasiuratu drapelulu conservatismului, ai cărui ade- tului, atunci da, se va p r o v o c ă g u b e r n i u l u
rinti, deşi inca puclni la numefu, suntu totuşi tari l a s a c r i f i c i a l e n a t i u n e i . Ungurii si stisii#
prin mediulăcele materiali de cari dispună, Ca-ci Aceste suntu Gestiunile cele mai atdietărie, Diariulu „Itelet" din Clusiu se vede a fi tare
ultramontanismulu inca merge mana in mana cu dăr’ mai suntu inca si altele atatu in giurulu le* catranitu contra domniloru sasi, deărace in nume-
Conservatismulu. gislatiunei catu si alu justiţiei si administratiunei, rulu seu dela 2 Marte a. c. -si vărsa cu gura plina
Acăsta este nou’a constelatiune poiitica, creata a caroru resolvire depinde dela mai bun’a stare a t6ta urgi’a contra loru. Este interessantu, candu
prin metamorfosea ce s’a seversitu in tempulu din finantieloru tierii si dela tempulu, candu se voru fraţii de cruce ajungu a se certă intre sene, ca-ci
urma. Dăr’ 6re acest’a fse fia si marele eveni- face alte legi." atunci -si arunca unii altor’a in facia chiaru acele
mentu, ce se prognosticâ cu cateva luni mai nainte ? Precum se vede, schimbarea guvernului in lucruri, cari pana atunci sustienura relatiunile de
Noi suntemu de parerea, ca evenimentulu ce se Budapeat’a va produce si in Vien’a schimbare de reciproca amiciţia si fratietate nenaturala. Unu
aşteptă, are se urmeze după schimbarea ce s’a efep- guvernu. Soirile mai recente spunu, cumca intregu micu exemplu in asta privintia ne ofere si urma-
tuitu. De s’ar’ fusionâ cate partite si fracţiuni cabinetulu lui Auersperg are se urmeze lui Banhans, t6riele lamentatiuni ale lui „Kelet" :
unguresci t6te, calamitatea financiaria, prin acestu pe care Ofenheim l’a tramisu la voiagiu in Itali’a. „Din di in di — dice numitulu diariu — ni
simplu faptu nu se va potă îndreptă, ca-ci nu Koller, actualulu ministru de resbellu va fi apoi se da totu mai buna ocasiune de a medită, ca ăre
ungurii suntu cei ce formăza maioritatea poporatiu insarcinatu cu formarea noului cabinetu. Se intie- chiamarea sasiloru aici fostu-a si este ea in folo-
nii din tierile ce gemu sub egemoni’a loru. Pana lege de sine, ca unu ministeriu, in fruntea caruia sulu, său in detrimentulu patriei năstre? Acăsta
candu ei voru persiste a dispune de noi si de ale sta unu militariu, n’are se fia decatu unu repre- dispusetiune a regelui Geza II si-a manifestatu dejă
n6stre, fora consemtiementulu si concursulu nostru,
sentante alu militarismului, care se pricepe mai fructele sale. Si nu odata amu pusu ii acea în
pana atunci nice se nu aştepte o indreptare spre multu si mai bine la poruncăla, decatu la forme trebare, ca 6re candu voru incetâ aceşti domni de
mai bine. constituţionali si parlamentari. Aceste nu prea a-si mai frecă limb’a cea de sierpe cu cuvinte, ce
Asteptandu, că dilele prossime se mai Cristă suntu semne bune pentru er’a constituţionala. Lo le scotu din magazinulu negru alu relei vointie si
liseze nou’a situatiune, care paua acum nu este inca virile de stătu si introducere unoru noue forme de alu galbinei invidie. Ei nu suntu multiamiti, ca
destulu de marcata si espressa, lasamu se urmeze cavalerăsc’a naţiune maghiara li-a datu pana si a-
guvernare se făcu de regula cu ajutoriulu militaris
aici si program’a, pre basea careia noulu cabinetu dapostu tocmai, candu ajunseseră la sapa de lemnu;
mului.
ungurescu crede ca va potă ferici tiăr’a si popărale. nu suntu multiumiti, ca regii maghiari i-a proye-
P r o g r a m ’ a n o u l u i m i n i s t e r i u u n g u - diutu cu privilegia si totu-feliulu de prerogative,
r e c u , propusa de catra br. Wenkheim si Ooloman Lupt’a nemtiloru cu P a p a devine totu li-a datu spre locuintia locurile cele mai fructifere
Tisza in cointielegere in conferinti’a de fusiune a mai acuta. In 5 Fauru a. c. pap’a a tramisu o ale tierei si nici-odata nu li s’a cerutu se-si renege
partitei deakiane si tiszaiane tienuta in l-a Martie enciclica catra episcopii catolici din Germani’a prin naţionalitatea: ci ei ar’ dori acum, că maghiaris-
e urmatări’a: carea i provoca său indămna a nu se supune noue- mulu se dă ascultare cuvinteloru loru si se lucre după
„In sustienerea economiei de stătu restaurarea loru legi besericesci create de parlamentulu germana intieleptulu loru svatu.
ordinei si intre marginile ordinei sustatărie midiu- si mai vertosu a nu recun6sce legea despre introdu Istori’a arăta in de ajunsu, ca ce feliu de iu
locirea de economisarea possibila fora periclitarea cerea cununiei civili. Contra acestei enciclice mai bire si devotamentu au manifestatu fraţii sasii fa
sustarii statului maghiaru. mulţi deputaţi catolici din parlamentulu germauu cia de patri’a năstra comuna; apoi chiaru si atitu-
