Page 6 - 1875-03

dinea actuale a loru, vorbele diarieloru loru ni ardta viclesiugurile diplomatiloru nemţi, cari au isbutitu Fonduri comune.
pana la evidenţia, ca ei tienu Ungari’a de o parte a insielâ pe cei turci ce tratau cu ei, fara soirea In starea, in care suntemu, trebue se privimu
intregitdria a Germaniei. O asemene portare nu si învoirea Moldovei? Nici acdst’a n’o potemu crede, fondurile comune că unu ce de mare insemnatate
pentru viati’a ndstra naţionale, cu dorere inse ve-
p6te remanb nicaiuri impunita, la noi inse ea este ca-ci in ondrea unoru asemene acte nici unu poporu
demu contrariulu: — asia fondulu Associatiunei L.
chiaru gugulita. Âcî se plangu, ca limb’a maghiara din lume nu a ridicatu statuie pana asta-di. Mo­
R. Aradane pentru cultur’a poporului romanu sub
este singura indreptatita in afacerile administratiu- numentele se ridica fapteloru mari si neperitdre, o administratiune, după efectu judecandu, cam sini­
nii publice, aci bra se indignbza, ca noi ceşti din isbandite prin jertfe si sânge, dr’ nu vicleniei si stra, ca-ce după o durata de 10 ani, in locu se se
Ungari’a nu ne germanisamu. Intru adeveru ei ar’ nedreptăţii. Este dreptu, ca si popdra însemnate intardsca, a disparutu, si acuma bre incuisitiunea
trebui se se ruşineze a-si luă. refugiulu la asemeni potu, că si 6menii cei mari, se se alunece cate o- denumita ce resultatu va produce? — Altulu, sub
absurdităţi si apoi dr’ ei se sustiena necontenitu, data in cursulu istoriei loru, la fapte mici si urîte, numele „Fonduri comune romaniloru ort. din die-
cesele Aradana & Caransebesiana* se admiuistrâ de
ca numai pretensiunile loru suntu indreptatite.* dbr’ celu pucinu nu se lauda cu densele, ci le as-
una episcopia propria aici in Aradu, după unu „pro-
Suntu cam pucinu profunde, si prin urmare cundu in tăcere. iectu de regulamentu„ interimale, primitu de sind-
pucinu grave aceste espectoratiuni unguresci, inse Ge dbr’ serbdza Austri’a in 1 8 7 5 ? — Soco- dele eparchiale respective, se afla in statulu quo
cu t6te aceste destulu de caracteristice, spre a de­ tinti’a ndstra este, ca acestu stătu insemnatu s’a dbra — pana candu? — nu se sci, de drace in
marcă gradulu de intimitate si sinceritate intre duoi facutu fara voie cumplice resbunarii evreesGi contra unii s’au ivitu poft’a de. a-lu imparii intre este 2
vechi amici, cari asta-di stau se-si scdta ochii, pen- romaniloru. Superati, ca romanii le refusa cu per- diecese si a defige permanentu loialitatea adminis-
tratiunei, unde lipsesce capulu diecesanu, si aceste,
truca unulu nu face si celuialaltu parte din daru­ sistentia dre care drepturi ce nu incetbza a cere,
considerandu si cuprinsulu proiectului de regula-
rile supremaţiei, precum ei facea in vechime, candu evreii, după t6ta larm’a ce au facutu contra ndstra
mentu pentru imprumutatori — fora causa — cu
amenduoi se impartiea pre pelea si averea unui alu prin mai t6te parlamentele Europei, pe langa cele totulu onerosu, sternescu tbmay ca acele fonduri anca
treilea, a romanului. — mai multe guverne si prin t6ta press’a de care dis- se voru ruină.
punu, s’au otarîtu se ne dd o palma simtitdre — Fondurile aceste comune, dupace romanii ort.
celu pucinu indirectu, lovindu-ne in demnitatea nd- din Ungari’a si Banatu, in privinti’a admiuistra-
Sub titlulu: „ S e r b a r e a d i n B u c o v i n ’ a tiunei besericesci s’au despartitu de şerbi, ni s’au
stra naţionala. Prin serbarea ce au inchipuitu voru
i n d r e p t a t a c o n t r a r o m a n i l o r u , * publicară datu că parte competenta din fondulu nationalu
se ne descopere fericirea Bucovinei după scaparea
„ C o n v o r b i r i l e l i t e r a r i e * si după ele „ C u - inalienabilu comunu, administratu panacl in Carlo-
ei de sub dominarea barbariloru romani, cu alte
r i e r i u l u ' d e I a s s i , * fdi’a publicatiuniloru offi- vitiu. — Deci, avendu catav’a cunoscintia despre
cuvinte fericirea tierei unde ei au t6te drepturile, originea fondului comunu cu serbii *), si obser-
ciali ale curţii apellative, urmatoriulu articulu catu
facia cu tidr’a ndstra unde nu le au. vandu nisuinti’a de a se impartl partea ndstra in­
se p6te de marcatu si seriosu:
Liberi suntu se ne insulteza sub scutulu po- tre 2 eparchie, am recercatu 2 foi naţionali pentru
„De catu-va tdmpu ne venise din Bucovin’a publicarea unui art. in asta privintia tramisu, dbr’
ternicei imperatii ce-i protegiesce, ddca inse sperb-
sub forma de svonu publicu o scire trista si umi- pana adi nu a vediutu lumiu’a, nu sciinu din ce
dia, ca prin acdst’a voru dobândi simpatiile ndstre,
litdre pentru romani. S’audiă ca Bucovin’a voesce' causa, ca-ce ddca art. pomenitu e ddra contrariu
calea este reu nimerita. opiniuniloru celoru dela Redactiune, acdsta pdte se
se amintdsca prin o serbare populara a sut’a ani-
Ceea ce ne mângâie intru catu-va de acdsta umi­ -si faca observările sale sub nota, sdu si in art.
versaria' a deslipirii sale de Moldov’a. Pe aici se
lire este vestea ce ne vine, ca romanii din Bucovi­ separatu cu atatu mai vertosu, că asia intr’unu
credea, ca aceste vuete desiantiate ar’ avea vre-unu
n’a se abtienu cu totii dela acdsta serbare. Pro­ obiectu atatu de momentosu se se pdta formă opi-
tem'eiu, candu unu articulu din „Neue Freie Presse* niunea publica, care se se privdsca de directiva in
prietarii nobili, tieranii, pucin’a burgesime romana
din Vien’a, precum si o declaratiune făcută de mi- afaceri atingatdrie de fonduri romane.
ce este, chiaru funcţionarii imperatesci si chiaru
nistrulu culteloru si instrucţiunii publice alu Austriei
preoţii se tienu de-oparte; pana astadi celu pucinu O r i g i n e a f o n d u l u i c o m u n u n a t i o n a l u i n ­
in senatulu imperatescu, ca in anulu curentu se va a l i e n a b i l u , d i n c a r e n i s ’ a s t r a d a t u p a r ­
nici unu nume de romanu ce-ar’ serbă trunchiarea
infiintiâ o universitate in Cernautiu, au confirmatu t e a n d s t r a .
vechii patrie nu au ajunsu pana la noi. De ar’
pe deplinu acdsta scire. Pe catu aflamu, initiativ’a Dupace metropoli’a rom. din Sibiiu sublevata
avea si rusnecii mintea de a intielege, ca universi­
acestei serbări a fostu luata de consiliulu comunalu s’a redusu la simpla eparchia, si au remasu isolata,
tatea germanisatdre este indreptata totu atatu de
din Cernautiu, care se dice, ca in maioritate se com­ dbr’ si independenta dela Carlovitiu, dr’ eparchi’a
multu contra loru, că si contra ndstra, ar’ remand bihordna — scadiuta prin trecerea unei parti la
pune din israeliti. Acestu consiliu ar’ fi facutu,
numai israelitii (ca-ci germani adeverati se gasescu beseric’a apusdua, — s’au incopciatu catra cea A-
in modu officiosu, întrebare guvernului centralu, ddca
pucini in Bucovin’a) si serbarea loru ar’ fi mai pu­ radana, acdsta d’impreuna cu cea temesiana au de-
o asemene serbare nu i-ar’ desplacea, si guvernulu venitu sufragane ale metropoliei serbesci din Carlo­
cinu durerdsa pentru noi.
ar’ fi dătu a intielege, ca serbarea proiectata nu vitiu, care apoi, vediendu ddra seraci’a partiloru mai
Ge ne remane ndue de facutu? Ddca suntemu
numai ca nu i-ar’ fi displăcută, ddr’ ca ar’ dori vertosu bihorene,' pdte si cu scopu de auragere; a
in trist’a positie de a nu ne potd manifestă indig­
inca s’o va$a illustrata prin ridicarea unei statue a ceruţii, si cu ajutoriulu cancellariei Illirice r. a
narea, potemu celu pucinu se ne amintimu aniver­ midiulocitu incuviintiarea unui fondu comunu nealie*
„Austriei* in Cernautiu, si ca dreptu resplata va
sari’a perderii n6stre prin o serbare pacinica si fu­ naveru, din care besericele si scdlele mai serace 80
darul Bucovinei si o universitate, „Kb'ue fr. Presse*
nebra. Si e de bine unei familii se mdrga la mor- se ajute, dr’ midiuldcele, afara de caducitatile
dice, ca ideea acestei scoli înalte este fdrte fericita, episcopiloru — 2 tasuri in besefici, oferte benevole
mentulu unui membru ce a pierdutu si se verse o
de vreme ce ea va desavîrsl germanisarea Bucovi­ dela cleru si poporu individualu, si preste aceste
lacrima la aniversarea morţii sale, siede bine si u-
nei si, aprdpe fiindu de- hotarulu României, va a- obligamentu anuariu dela comune, că se vina apoi mai
nui poporu se-si amintdsca o epoca durer6sa cu gele
runcâ radie civilisatăre (adeca germanisatdrie) si asu­ tardiu pentru invetiatori nepotentiosi unu adausu
si resignare. Am cetitu cu multiamire, ca prima- proportionatu, după salariale invetiatoresci.
pra ndstra.
rulu de Iassi voiesce se puie in lucrare unu votu Ajutorarea din fondulu acesta nu a fostu res-
Am fi fostu in dreptu a speră, ca unu stătu
alu consiliului comunalu datu de multa vreme si trinsa la sum’a incursa din cutare locu, ci numai
că Austri’a se va feri se ne umilbsca, ddca nu de
remasu neexecutatu, după care trebuea se se gas'dsca, la lips’a si poterea fondului totalu.
dragostea ndstra, celu pucinu pentru prestigiulu ei
loculu unde se afla C o n a c u l u turcescu in care a Fondulu acesta sub administratiunea din Car­
pfopriu. Ih adeveru, siede 6re bine unei imperatii lovitiu crescuse la millidne, ddra din consideratiune,
fostu ucisu Domnulu Moldovei Grigorie Ghic’a Yoe-
asiâ de mari si poternice se serbeze rapirea a cinci ca capitalulu mai mare mai bine prospera, celu
Vodu, si se se ridice unu monumente in memori’a
tienuturi dela o tidra mica si slaba cum efă Mol- micu usioru dispare, si ca ajutoriulu mai potrivita
acestui Domnu iubitoriu de tidra. — Ddca midiu-
dov’a la 1775*) si cum este asta-di inca Romani'a se implinesce din totalulu fonduriloru eparchieloru
ldcele Comunei nu ar’ ajunge pentru ridicarea ace­ serbesci, care că mai avute, negresitu mai multu
unita, facia cu Austri’a? Ddca cei mari suntu ade-
stei pietre comemorative, cetatienii se contribudsca. au si contribuitu, totu-si nu li-a venitu a mente
se-ori nedrepţi si se imbogatiescu pe sam’a celoru
In momentulu in căre se va ihaltiă in Cernautiu impartirea, candu eparchiele r. — abea cateva pu-
mici, celu pucinu indeobste ei au atat’a generosi- cine numai sute de mii — dorescu împărţire, din
statu’ă „Austriei,* noi in Iassi se descoperimu pid-
tăte, in catu nu se falescu de poterea loru si de care ar’ proveni ruin’a totala a capitalului.
tr’a lui Grigorie-Yoda, Chiaru pe loculu unde a ca-
actele nedrepte si silnice cu care lovescu pe cei
diutu sub cuţitele ucigasîloru, pentru patriotic’a sa D r e p t u l u e p a r c h i e l o r u r o m . i a f o n d u l u
slabi. Poternic’a imperatie a Austriei se nu aiba
împotrivire contră sfasiarii patriei ndstre; ddca in c o m u n u .
inacaru atate simţiri generdse?
Cernautiu voru resunâ cuvinte pompdse si declamari Ofertele si contributiunile la infiintiarea fon­
Ddr’ afara de acdst’a, cea anteiu si mai fi-
in laud’a lumei civilisatdre, noi in Iassi se ne mul- dului nu s’au facutu pe langa vr’unu dreptu reser-
rdsca întrebare ce ne se infatiosiaza este de a scl: vatu sdu pentru individii contribuitori, sdu pentru
tiâmimu cu unu cuventu funebru, rostitu incetu in
care este obiectulu serbării din Bucovin’a; ce -si corporatiuni, persdne morale, diecese, ci s’au facutu
memori’a neuitatului si nenorocitului nostru Domnu,
propune Austri’a se eterniseze prin monumente ? ■— pentru totalitatea besericeloru si scdleloru, si cu
si ddca voru cântă cum-va in ndu’a splendida me-
Yrb se serbeze o biruintia cu arm'a in mana? Ne- scopu de a se ajuta cele scapatate din totalitatea
tropolie a Bucovinei unu T e - d e u m de gloria, noi fondului, prin urmare consecinti’a naturala e, ca
aparatu ca nu, ca-ci nu poterea resboiului a smulsu
in vechi’a si modest’a metropolie a Moldavei si Su­
Bucovin’a din trupulu Moldovei. — Yrb se serbeze *) Cam pe la a. 1807/9 am vediutu, ca po-
cevei se facemu o rogatiune de gele că se ne amin­
porulu adunatu in beseric’a comunei S. a oferitu
timu acelu faptu durerosu.
*) Se serbeza aniversari’a anexării lă 1875 si In acestu chipu ne vomu reimbarbatâ pe noi — individualu — bucate. Conscrierea oferteloru
nu la 1877, candu se implinesce unu seculu, fiindu- insi-ne, si romanii din tdte provinciile voru vedea, acestora ddra se afla in Carlovitiu; am vediutu si
ca Austriacii socotescu anexarea din momentulu o- ca nu suntemu nepăsători nici oatra barbatii ce au una cuitantia a protop. din S. data mosiului meu
cuparii Bucovinei cu trupele loru, si nu din mo- bine meritatu de patria, nici catra trecutulu nostru.* despre ofertulu pe sdm’a fondului din Carlovitiu.
mentulu inchiarei tractatului. Coresp,