Page 7 - 1875-03

precum fondulu dela inceputu a fostu nealienaveru, catra Universitatea fundului regiu, pre carea* o re­ anume cu a trei’a parte din 2700 fi. m. c. anume
nedivisiveru, — acela a constituitu una proprietate produceam acf din cuventu in cuventu din motivele cu sum’a de 900 fi. m. c. pre anu.
comulata, simultanea a clerului si a poporului ort. ulteriori: Cu umilintia si plecatiune ne rogamu: Că
dela care s’au adunatu, si anume a besericeloru si inclit’a universitate a fundului regiu, sa binevoidsca
sc61eloru pentru a carora folosu au contribuitu fac­ „Inelita Universitate! Illustre domnule Pre- a infiintiâ si pentru sc61’a ndstra greco-or. Cincu-
torii, — la acela fondu singilativu nimene, dr’ cu- siedinte! mare o dotatiune anuala in sum’a cea drdpta de
mulativu toti ort. la olalta, au avutu si au. dreptulu „Chiamarea inclitei Universităţi, se vede in 900 fi. m. c.
de proprietate împreuna; e consecentia, ca ddca acte, ca a fostu si este specialmente promovarea Din siedinti’ă sinodului paroch, gr. or. tienuta
fondulu nationalu a fostu si este. nealienaveru, ne- culturei prin dotarea instituteloru invetiamentali din in 15 Novembre 1872.
divisiveru, partea din acela data noa, ad. fondurile fondulu regiu.
comune, nici' in dreptu nici in scopu nu s’au po- Grigoriu M a i e r u , ln. p.
„De-si vedemu, ca prin donatiunea inclitei uni­ adm. prot'. că presied.
tutu schimbă: — deci si in casu, candu t6te die­
cesele s’ar’ invol, fondurile comune totu nu se potu versităţi din anulu 1850 Nr. univ. 1280, cele 50 Moise B r ă n i s e e , m. p.
de mii fi. date< pre anu din averea fundului reg.,
alterâ. not. sinod, paroch.
la a carei’a adunare fara nici o dubietate multu
Diecesele au numai datorintia a se ingrigf de au contribuitu si contribuescu si romanii din fundu- Acesta petitiune publicandu-se si in diuariulu
administratiune buna, si de împlinirea scopului fon- lu regiu, cari după ’ Andreanum, au fostu cu conlo­ nostru „Telegrafulu Romanu" nr. 96 din 30 No­
duriloru C., ca-ce partea din fondulu nationalu in- cuitorii noştri fraţii sasi „ u n u s ’ p o p u l u s " , —
tregu după despărţirea erarchica s’au datu romani- vembre 1872, fu înaintata la inclit’a universitate,
specialmente s’a datu numai pentru înaintarea in
loru ort. in comuniune, adeca besericeloru si sc6le- cultura a fratiloru sasi, in a caroru scoli inse mai de unde amu primitu cu datulu 19 Decembre 1872
loru din diecesele Aradu si Caransebesiu, ce se de- nr. 1347 uni.v. o resolutiune negativa.
ne eră n6ue intredisa cercetarea prelegeriloru,
mustra si prin numirea conservata „Fonduri co­ Contr’a acestei resolutiuni negative sinodulu
totuşi vedemu ca inclit’a universitate, condusa fiindu
mune." de principiulu egalitatei, dreptate! si ecuitatei, au jarocb. din motive relevanţi, a insinuatu recursu la
Argumentulu acela, care se foloaesce pentru ordinatu si ordinbza pre acestu teritoriu si dotarea inaltulu ministeriu de culte' si instrucţiune publica
despărţire, ca adeca diecesea avendu epitropia, ace­ preotimei romane prin segregarea asiâ numitei por­ >riu maritulu comitiatu, care din urma n’au voitu
sta ar’ administrâ si partea din f. c. obvenita, e ţiuni canonice din pamenturi comunali, ceea ce in
fdrte slabu, ca-ce crescundu sum’a' admiiristranda, parte s’a efeptuitu spre multiamirea preotimei nbstre a substerne recursulu la locurile mai înalte, ci lu
inmultiendui-se si lucrulu, i s’ar’ redieă cauţiunea cei serace. au respinsu a limiue comitiali cu ace.lti indreptariu
si salariului, si. adausele aceste, ac’ reveni mai one- oa contr’a decisiuniloru universitarei „apellatio non
„Mai multu vedemu, ca inclit’a universitate,
r6se. datur."
au facutu o donatiune însemnata atatu pentru gim-
Afara de cele- premise in fav6rea uniunei. f. c. Si contr’a acestui resolutiuni sinodulu parocb.
nasiulu nostru confes. din Brasiovu catu si pentru
prin împărţire s’ar’ nasce incurcature neprecalcula- CQlegiuliu ung. din Orasti’a. — Prin acesta fapta au insinuatu recursu pre care, la demandarea Ven.
vere, ca-ce
generdsa inel. univ. au recunoscutu „ p r o p r i o Consist, arcbidiecesanu, l’au instruatu sinodulu
Unde se pretende dreptulu de împărţire, acolo motu* egalitatea de dreptu intre romanii, ungurii parocb. amesuratu indigitariloru din resolutiunea
e dreptu de proprietate, care diecesele nu-lu au; si sasii din fundulu regiu, precum si: îndreptăţirea
ci-lu are numai universitatea clerului si a poporu­ egala la averea comuna de secuii adunata si cu Universitatiei din 19 Decembre 1872 nr. 1347/uni-
lui, si anume a besericeloru si sc61eloru, fora a ca- puterile n6stre coucurentiali, ver. si asia fu substernutu la locurile mai înalte.
roru espressa plenipotentia nici representantii sino­ In urm> acestui recursu inaltulu ministeriu
„Premitiendu aceste adeveruri, ne int6rcemu
dali sdu congressuali nu potu decide validu intre- de culte si instrucţiune publica cu inaltulu seu
batiunea impartirei. — Acum. avemu 2 eparchie, umilitu subscrisulu sinodu parocb. bis;, la caus’a emisu din 13 Novembre 1874 nr. 23 272 au
intre care de fapta s’ar’ potd impartf, ddr’ ddca se nbstra speciala, pre carea voimu a o desveli inel.
univ. si in fine a ne rugă si noi pentru puciena recercatu pre illustrulu comite alu fondului regiu,
voru mai incuviintiâ, acele cum voru fi represen-
tate ? — Partea loru competenta unde, cum va fi medicina spre vindecarea morbului nostru. că acel’a sa substdrna intre altele si instrumentulu
assecurata? Ddca una diecesa t6ta, adu in parte „Opidulu Cinculu-mare este intr’unu numeru de donatiunea de 50 mii fi. cari pre tptu anulu
s’ar’ int6rce la metropoli’a serbdsca (?) sdu ar’ trece f6rte insemnatu locuitu si de romani gr. or. cari se dau din averea comuna a fondului regiu pentru
la o alta bererica, ce s’ar’ templâ cu partea obve­ cu ajutoriulu inteligintiei loru si a fratiloru sasi scălele si studioşii sasesci din fondulu regiu. —
nita acelei diecese, care ei proprietatea besericeloru au aredicatu unu edificiu fdrte acomodatu de sc61a, Predandu-se acestu inaltu emisu unei comis-
si scdletoru ort. romane? aceste beserice si sc61e unde pana acum docdza doi invetiatori in d6ue siuni, se puse elaboratulu comissiunei in siedinti’a
rom. ort; cum si-ar’ potd validă dreptnlu de pro­ despartiemente, pre cari ii dotamu parte din medi-
prietate? — Mulţi au contribuitu la fondulu na­ lbcele proprii, parte din cas’a comunale. din 8 Decembre a. tr. la ordinea dilei. — Comis-
tionalu, cari adi, sbu d6ra nepoţii, strănepoţii „Atatu sinodulu nostru parocb. catu si inspec- siunea propuse o representatiune catra inaltulu
loru nici suntu ort. ddra. nici romani, acuma, după toratulu scolariu distr., au vediutu lips’a de unu ministeriu care se si primi de Universitate, —
ce prin împărţire s’ar’ recundsce dreptu de proprie­ alu treilea invetiatoriu, ca-ci altmintrea, in sc61’a Contr’a acestei representatiuni, deputaţii romanii si
tate individuala sdu si parţiala, acei nepoţi, străne­ ndstra confes., nu se p6te face progressulu celu magiari au presentatu urmatoriulu votu separatu.
poţi nu-si voru repretinde partea contribuita de an- doritu, cu atat’a mai multu, intentiunea mai mari-
Cu ocasiunea pertractării rescriptului guverni-
tecessori,. si ddca si-voru repretinde, unde e poterea loru noştri tientddia intr’acolo, ca in Cincu-mare
alu dela 13 Novembre a. c. nr. 23, 272, subsorisii
aparatăria, care numai pe langa uniunea f. oom. o are se se făca o scdla normala centrala.
potemu speră si o potemu află? au insinuatu votu separatu, pre care ’lu motivamu
Puterile n6stre concurentiali suntu inse atatu
Credenti’a mea firma e, ca ddca giurstarile prin infricosiatulu focu din anulu 1869 catu si in precum urmdza:
fonduriloru comune attinse si in ari meu tramisSu urm’a cestoru doi ani trecuti neroditori, atatu de „Maioritatea adunareî prin conclusulu seu luatu
spre publicare la 2 foi naţionale, s’ar’ fi luatu in subţiate si esaurite, catu nici decumu de presente cu privire la rescriptulu mentionatu, de buna sdma
privintia in sinodulu metr. ultimu, implicitu nu s’ar’ nu se mai potu întinde cu efectu in indigitat’a are de cugetu, a se subtrage a priori de sub ori-ce
fi recunoscutu dreptulu de împărţire alu eparchie- direcţiune si din acesta causa cutediamu a inplorâ influintia a guvernului asupr’a administrarei si in-
loru, candn aceste intr’o comissiune mixta si-ar’ ajutoriulu inel. univ., carea petrunsa fiindu si pana trebuintiarei averei natiunali precum si a averei
unifică voturile. acum despre necesitatea promoverei culturei in fun­ celoru siepte judi, si anume ea cugeta a se sub­
Intrebatiunea fonduriloru c. in intregitatea sa dulu regiu, au votatu sub Nr. univ. 1280 ex 1850 trage sub acelu pretestu, ca numai universitatea,
conservande mai nainte de t6te trebue se se decidă, pentru scbl’a ev. si tenorii şcolari ev. (adu studen­ că unicu proprietariu legiti.mu, are dreptulu de a
apoi se se reguleze corporatiunea administrat6ria si ţii ev.) din Cincu-mare o dotatiune anuala de 2700 dispune liberu si fara nici o restrictiune de averea
instrucţiunea, conformu careia se proceda, ca-ce fi., m. c. si mai decurendu alta dotatiune pentru din cestiune. Inse cumca aedsta aplicatiune a fap­
acele, cum suntu astadi, nu promitu viatia secura. scâl’a industriala de 800 fi. si unu stipendiu pentru tului este greşita si nefundata pre lege, se vede
Deci in privinti’a acestora, după a mea opiniune unu studentu ev. la scdi’a agraria iu Mediasiu in apriatu atatu din natur’a lucrului, catu si din
individuala, aceste principia suntu de a se stator!: suma anuala de 120 fi. v. a. — Acestea si alte originea averei din cestiune, dedrace precum asiă
Indivisiveritatea fonduriloru c.; fapte gener6se in interesulu culturei poporului din numit’a avere natiunale, asiă si averea csloru siepte
Corporatiune administratdria subordinata sindde- fundulu regiu, merita a fi scrise cu litere de auru judi, s’a creatu parte din donatiuni regesci pentru
loru e. sub directa inspectiune obligata a episcopului pre paginele istoriei. servitiele aduse pre altariulu patriei din partea tu-
localu, dreptulu de a visită cass’a, conservandu-se Noi romanii, cari suntemu in acestu scaunu turoru locuitoriloru din fundulu regiu; parte din
pentru toti episcopii actuali; mai egali la numeru cu fraţii sasi, din pricin’a contributiuni si repartitiuni făcute asupr’a tuturoru
Assecurarea petitoriloru de imprumutu contra tempuriloru vitrege nu ne-amu bucuratu de atari locuitoriloru din fundulu regiu, fara distinctiune de
abusuriloru si spesseloru necessarie. medil6ce binefacatdrie. natiunalitate ori confesiune.
In corporatiunea administratdria, in catu acdsta După datele statistice sc6se din matricolele „Dreptu aceea ambele specie de avere suntu
va fi separata de episcopi’a diecesana, nici membru oficiali parochiali in Oincu-mare suntu copii obligaţi proprietatea necontestabile, nu a universitatei sases­
consistoriului, nici alu sinodului nu cuprindu locu. la scdla: ci, ci a celoru 11 resp. 8 municipie ale fundului
I. A r c o s s i . a) sasesci 340 regiu, precum cbiaru universitatea natiunala au
b) romani greco-orientali 465 recunoscutu acdst’a prin conclusulu seu dela 17
Maiu 1871 — si că atare sub nici o conditiune,
Sum’a 465
nu se pdte consideră că avere privata, ci că avere
C i n c u - m a r e , in Fauru 1875. Copii romanesci gr, or. oblegati de sc61a suntu comuna, care cbiaru pentru acea si togmai in inte­
asiă dara mai mulţi că a trei’a parte vis-a-vis cu resulu bine intielesu alu celoru indreptatiti a fostu
M o t t o : „Suum cuique, după no
tiunile sasesci aplic atu. “ cei sasesci. supusa prin lege cercului de activitate alu guver­
In proportiunea acdst’a pre basea egalitatei de nului.
Sinodulu nostru parocbiale tienulu in 16 No-
dreptu si pre basea art. de lege LIII din 1868 „Acdsta sfera de activitate legale, nu s’a re-
embre 1872 sub presiedinti’a p. adm. ppescu Gri-
§ 23 se cuvine a fi si sc61’a nbstra greco-orientala strinsu nici odata numai la dreptulu de suprema
goriu Maieru la propunerea comitetului parocbiale, din Cincu-mare împărtăşită cu unu ajutoriu propor inspectiune din partea statului, ci in decursulu si
au primitu de alu seu coudusu urmatbrea petitiune tiunatu din comun’a avere a fundului regiu si pre basea acestui dreptu guvernulu de nenumerate