Page 8 - 1875-03
P. 8
ori a adusu decisiuni merit6rie in privinti’a aplica- vere neci unu alegatoriu; si apoi cum se nu fia nisterie s'au schimbatu de atunci incâce si dinsulu
rei si intrebuintiarei averei din cestiune, si acâst’a tiâr’a, iutielegu maioritatea locuitoriloru, representata singuru a trecutu din unulu in altulu. Sub den-
au facut’o guvernulu parte din initiativ’a sea pro minunatu in constitutiune, in pers6nele deputatiloru sulu s’au facutu cele mai mari reforme pre terre-
pria, parte in urm’a controverseloru escate, ceea ce alegundi, pre temeiulu si privilegiulu pielei de cane; nulu justitiariu.
se constată nu numai prin punctele regulatârie I. si prin urmare cum potu se fia aceşti deputaţi ale
11 III. p. 1 se 2 dela an. 1804 ci si prin nenu- gundi tipulu si espressiunea cea adeverata a maio-
merate caşuri concrete. ritatei locuitoriloru ?! Nr. 53/1875. 1-3
„Asiâ de esemplu intre altele: Remane numai, câ romanii inca se faca preş-
,1. Prin rescriptulu aulicu dela 15 Octombre siunea ceruta, câ se nu lipsâsca din nece una re- Concurau.
179L Nr, 5803 s’a ordonatu cu privire la intre- presentatiune a tierei după dreptulu cuvinitu ma- In comitatulu Cosocnei in cerculu Ormenisiului
buintiarea averei din cestiune ca: Residui proven- ioritatii sale si sarcineloru ce le pâr ta pentru
tus ad erigendas scbolas et ecclesias in locis sive stătu. de campia postulu de notariu cercuale alu Budate-
saxonicis sive valaehicis presertim talibus, qui pro- Oi una-data constatatu adeverulu, la una parte lecului fiendu in vacantia, — spre implerea acelui
prios allodiales proventus exiguos vel nullos habent cu gluma; si chiaru pentru aceea repetiescu: cum postu se deschide concursu pre langa urmatoriulu sa
convertendi sunt; 6 ca restempurile si periâdele cele dâue mai susu a- lariu anuale, adeca: 400 fi. v. a., 60 fi. pentru
6
„II. Prin rescriptulu aulicu dela 14 Aprile tense de absolutismu fura părţile lucide in viâti’a quartiru, 20 fi. pentru cancellaria, 20 fi. bani de
1798 s’a impusu Comitelui sasescu de pre acelu poporului tieranu, carele a mai resuflatu intr’acele calatorii si pre langa tienerea unui portatoriu de
tempu, ca sum’a de 500 fi. m. c., ce universitatea restempuri; si neci una mirare, dâca mai audi din epistole officiali.
natiunala a votat’o lui Fridericu Rosenfeld pentru gur’a poporului oftarea si dorirea de „officiali nem-
6
edarea opereloru: „De initiis Saxonum si „Despre tiesci din tempulu absolutismului, cu cuventu, ca De notariatulu cerc. alu Budatelecului ie tienu
6
esclusivulu dreptu civilu si de proprietate alu sasi- ar’ fi umani si mai drepţi, decatu cei constituţio comunele Ciagsioru, Ciagulu mare si Chiciudulu de
loru , se se restitue casseloru naţionali (rescriptulu nali, intre cari câ duşmani ai nationalitatii romane, campia, fiitoriulu notariu va locul in centru, adeca
6
comitialu dela 25 Maiu 1798). mai ca n’are neci o încredere. in comun’a Budatelecu. —
„III. In fine prin rescriptulu dela 29 Iuniu Apoi de cate unu officialu constituţionale, „ti- Concurenţii se provâca, câ, in urm’a articlului
6
1808 nr. 6294 cancelari’a aulica a preliminatu ranutiu, cum fh bunaâra semi-nebunulu de R., nu de lege XVIII §§ 74 si 83 din 1871 facundu-si
50,000 fi. m. c. din cas’a natiunala, că' stipendii mai atengu nemica, câ se nu mai redesceptu re-
pentru tineri studenţi din fundulu regiu, fara dife- semtiulu âmeniloru, si blastemulu acelor’a asupra-i! suplicele, se si le tramita la suscrisulu jude proce
rintia de confessiune, cari stipendii inse, prin omi- suale pana in 31 Martisioru alu anului
nâs’a donatiune dela 22 Augustu 1850 s’au sistatu curente.
si s’au destinatu spre scopuri esclusivu confesiunale (N e c r o 1 o g u). Dorere si âr’ dorere! Zelosulu Ormenisiulu de campia 26 Februariu 1875.
sasesci, prin ce s’a facutu o nedreptate strigatâria professoru la gimnasiulu din Blasiu I o s i f u S .
la ceriu. — Dela officiulu proces, alu Ormenisiului de campia.
Y a s i l c o in urm’a unui morbu greu de 5 dile a
„Din cele espuse mai susu, se vede apriatu incetatu din viatia in 1 Martiu la 7 6re sâr’a, in I o s i f u S t u p i n e a n u ,
cumca guvernulu nu numai din vechime a fostu etate abea de 28 ani. Mârtea acestui barbatu de jude procesualu.
indreptatitu a esercitâ pre langa dreptulu seu de unu caracteru solidu a causatu o mare întristare in
suprainspectiune inca si o influintia asupr’a intre animele cele slăbite de betranetie ale prea dulciloru
buintiarei averei din cestiune, ci elu este indrepta sei parenti; tiner’a s’a socia C e c i l i ’ a V a s i l c o
titu, ba chiaru obligatu a eserce si acum’a acâsta născută Drama, maritata numai de 4 luni, e strun-
inriurintia. — cinata de o durere sfasietâria de anima; Onoratulu Pretiurile piacei
Sabiiu in 10 Decembre 1874. corpu professorale plânge pre defunctulu, prin aca- iu 5 Marte 1875.
Macelariu, Bolog’a, Tipeiu, Deacu, Dr. Tincu, Dr. rui disparere a perdutu unu colegu solidu si cu
Pecurariu, Nagy, Orbonasiu, Claudiu Vladu. destula eruditiune, dela care potea asceptâ cu tempu Pi-flt.i ii In
câ se fia fal’a gimnasiului din locu; in urma -lu Mesura Specia fructeloru cr.
(Ya u r m ă . ) fi.
plangu studenţii gimnasiului si cu totu dreptulu,
ca-ce au perdutu pe unulu din cei mai buni ai sei. ] fruntea . 4 28
Osementeloru repausatului se va dâ ultim’a onâre Grauu > midiulociu 4 6
60
A . J u g u 2 7 Fauru 1875. de petrecere in 3 Martiu după amâdia-di. Dormi CD j de diosu 3 3 46
O.
.
.
.
... Ti-asi fi sierbitu mai voiOsu totu cu asta oca- in pace umbra alâsa! Osementele-ti diaca in linis- O Mestecatu . \ fromdsa 2 86
siune si cu noutati imbucuratârie; inse ne avendu cea momentului, ca-ce sufletu-ti nobilu inaintâza la o Secara j midiulocu . 2 74
cas’a eternităţii! — _ 1 frumosu 2 54
parte de atari, — aflaţi, ca ne atenge f6rte nepla- 6 O 4 Urdiulu j midiulocu . 2 40
cutu impregiurarea datata din constitutionalismulu Se damu si noi teologii tributulu din urma • r «4 — » _ . 1 frumosu 1 46
h
milienariu „ a l u c ă r u i j u g u d i n s e c u i i c â umbrei mortului, versandu o lacrima pe mormentulu . S +* Uvesulu j midiulocu , 1 40
■ 0 p
v i t e l e l u p o r t a m u . 6 aceluia, care odiniâra ne-a fostu la o parte din noi 3 Porumbulu . . . . 3 34
Lasu adeca, ca in constitutionalismulu de facia capu si conducatoriii, dicundu-i: „Se-i fia tierin’a c e Meiu . , . , M M 4 * n
tieranii foşti urbarialisti mai anevoia meruiescu lo- usiâra, somnulu linu si memori’a eterna! 6 P Hrişcă . . . .
Mazerea . , , . , 4 80
curile răpite dela ei; dâr’ apoi si cate pucine me* Unu teol» tertianitu. ă Lintea . . . . . 7 34
ruiescu, acele nu li se dau in „ n a t u r a , 6 ci re» Easeolea . . . . . 5 80
mânu totu in posessiunea buniloru domni, ca-ce Sementia de inu 7 34
tieranii meruitori suntu avisati si indireptati a se Noutati diverse. Cartofi . . . *— . . 88
insinuâ pentru desdaunare din fondulu desarcinarei ss Carne de yita . . . . 18
pacientului; dr’ ddca domnii castiga si meruiescu fliiscientiare Iiibliogr. După ce la 53 „ de rimatoriu . 24
53
pre foştii tierani, ei atunci capeta in natura; ma! opurile publicate cu ocasiunea mai de aprâpe: cu- „ de berbece —
cate unadata si une-ori li se mai adauge si folosulu v e n t a r i f u n e b r a l i u n u t o m u s i c u v e n t a r i A .3 Seu de vita prospetu 20 —
a
ce au de alu pretende dela tierani. după loculu b e s e r i c e s c i a c o m o d a t e p e n t r u o r c e tempu, 6 § » » „ topitu ——
meruitu. — t o m u l u I , e d i t i u n e a I I c o r e c t a t a s i a m
Lume intârsa si injuriâsa pentru tierani, ade- p l i f i c a t a — s’au insinuate prenumeranti de a-
veratulu poporu alu tierei 1 junsu spre a se potâ tiparf, — vinu cu reverintia
Decatu una atare constitutiune millenaria, re a face cunoscutu domniloru prenumeranti, ca tipări Cursurile
întregita de atate ori spre daun’a poporului, si in rea successiva a acestor’a s’a inceputu inca cu l-a
favârea celoru cu pielea de cane, mai bene de una Februariu a. c. la bursa in 5 Martiu 1875 stă asia :
miile ori unu despotismu dreptu mai partenitoriu La espress’a dorintia a moioritatii prenume-
poporului tieranu; cumu fîi si celu dela a. 1780 — rantiloru s’au pusu mai antaiu sub pressa cuventa- Oalbini imperatesci — — 5 fl. 24 / cr. v. a
1
g
90 sub nemoritoriulu I o s i f u II, care absolutismul rile funebrali, si se voru potâ espedâ in Aprilie
Napoleoni — — — 8 9 90 •
redede poporului tieranu libertatea personale; si toturoru dd. prenumeranti. După acestea va urmâ 9
precum si celu dela 1850—60, carele restitui si neintreruptu editiunea II a tomului I. Augsburg — — — 105 9 20 9 n
redede poporului una parte din locurile răpite, de Dherl’a in 2 Martiu 1875. Londonu — — — 111 9 40 9 i>
cari fura despoiaţi sub constitutionalismulu celu mil I o a n e P . P a p i u , Imprumutulu naţionala — 75 9 90
ienariu, asia catu cu totu dereptulu se p6te dice preutu la instit. corect. 9 (i
si constatare, cumca acele d6ue restempuri si peri» P. S. Celelalte diurnale romane suntu rogate Obligaţiile metalice vechi de 5% 71 9 50 9 #
!
6de de absolutismu mai multu bene fecera poporu- Obligaţiunile rurale ungare 79 » 11»
a reproduce acâsta inscientiare ia colânele sale. 9 9 *
lui, decatu constitutiunea millenaria, carea ia casiu-
* n temesiane 77 9 25 9 6
natu atata injuria si atate plage neci pana asta-di — Dintre exministrii maghiari numai Bittâ si
revindecate! Pauler primiră marea cruce a ordinului Leopoldinu, ff n transilvane 77 9 _ 9 *
Apoi se mai adaugemu: ca facia cu nâu’a lege câ semnu de deosebita distinctiune. — „Kbzârdek croato-slav. • 80 9 — 9 *
6
electorale cea atatu de nepartinitbria, privilegiulu scrie, cumca retragerea lui Pauler dela ministeriulu
Acţiunile bancei — — 961 9 — »
pielei de cane apare câ una benefacere pentru de de justiţia a facutu rea impressiune asupra partitei 9
„ creditului — — 218 9 25
reptulu de alegatoriu; pentruca comune intregi, a- deachiane. Pauler a fostu celu mai vechiu intre 9 a
fara „de cate unu nemesiu de una casa si cersi- miniştri. Elu intră in ministeriu inca pre tempulu,
toriu de siâse,* si afara de după fumuri, n’ar’ a candu Andrâssy erâ ministru-presiedinte. Cinci mi-
Bedactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C Q B U M U R E S I A N O . IOANE GOTT si fiiu HENRICU.