Page 9 - 1875-03

T R A N S I L V A N I E

Gazet'a eae de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e premunera la poştele c. si r., si pe Îs
F<5i'a, candu concedu ajatdriale. — Pretiuiu: Anulti UXVIII. DD. corespondenţi. — Pentru *S6rie 6 or.
v a
pe 1 arm 10 fl., pe Vi 3 fi* < * Tieri esterne 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 or. de fiacare pu­
1
v, a. pe unu anu sdu 2 /* galbini mon. sunatâria. blicare.

Hr. 16. Braslovu 11 Hârtia 27 Febraaria 1875.

Colomanu Ghyczy fu alesu cu mare entusiasmu menteloru patriotice de recunoscientia a posteritatiei
Brasiova, 10 Marte 1875. de presiedinte alu camerei deputatiloru. catra acei Domni mari, cari au aperatu tidr’a si ale ca-

Cestiunile proprie naţionali au cam amortitu; In C i s l a i t a n i ’ a ministeriului Auersperg roru exemple voru servi si Domnitoriului nostru si di­
foculu se vede a fi fosta de paie, ca-ce iute s’a inca i ajunse muculu la degetu. Elu adună vreo nastiei Sale. Conclusiunea reportului eră de a se
stinsu. Dbca ar fi se cautamu caus’a principale, ce 80 deputaţi din opusetiune in conferintia si le de­ invită guvernulu se presinte celu mai tardiu in se­
a produsu acesta repentina amortibla, apoi de buna scrise, catu e de amenintiatoriu periclulu, ce vine siunea viit6ria unu proiectu pentru a se ridică sta-
sdma o aflamu parte in marea divergintia de opiniuni, din partea opositiunei, ca-ce polonii si partit’a tu’a ecuestra a lui Stefanu celu Mare in Iassi cu
ce s’a ivitu in sinulu nationalu mai vertosu cu privire la drdpta astdpta numai occasiunea se parasdsca sena- chieltuidl’a statului.*
cestiunile secundarie, cari in politica j6ca totu-de- tulu imperiale-; dr’ boemii vechi cu passivitatea D. N. Drossu, câ representantu alu Iassiului,
un’a unu rolu desastrosu, parte o aflamu in crisea inca potu se li se opună la respingerea autonomiei a facutu cunoscutu senatului, ca s’a si constituitu
îndelungata si in nou’a constelatiune ce s’a formatu consiliului scolariu alu Galitiei, care e a se respinge din initiativ’a proprietariloru Iessieni unu comitetu,
după res61varea ei. Si nu este mirare! Asemeni dela ordinea dilei si partit’a lui Herbs, partit’a con­ care a formatu statute si liste ce se voru pune in
fenomene in vibti’a pop6reloru absorbu t6ta atenţiu­ stituţionale vediit periclulu crisei. — Opositiunea circulatiune, pentru câ acestu monumentu se se faca
nea si distragu chiaru si pre cei cufundaţi in cal- boemica desemnă 41 candidaţi de deputaţi pentru prin subscriptiune naţionala, la care se participe
culi arcbimedici. Orce crisa, orce schimbare si cu alegerile ce se tienu in 15 in comunele tierene si t6ta tidr’a; Maria S’a Domnitoriulu a primitu a fi
1
atatu mai tare orce catastrofa, ce s’ar potd petrece 34 pentru orasie pe diu’a de 18 a alegerii. Dr. presiedintele acelui comitetu; dr’ consiliulu munici-
in Ungari’a, are si pentru noi insemnetatea si pon- Eieger provăca la alegerile dietali, dicundu, ca di- palu din Iassi a inscrisu 5000 lei noi in bugetu
derositatea sa. Este deci bine se petrecemu cu nasti’a austriaca si naţiunea boemica se voru reim- pentru acdsta statua.
atenţiune aceste momente de metamorfosa si transi- pacă, ca ambe au necessitate la acdsta, si cu tdte, D. generalu Florescu a declaratu din partea
tiune, inse totu-odata se nu negligamu nice cestiu­ ca caile încercate s’au aflatu greşite si daunati6se guvernului, ca vede cu bucuria asemenea idei pa­
nile nbstre proprie naţionali, ca-ci numai, ddca vomu pusetiunei de potere a Austriei, totuşi armele re- triotice esite din anim’a initiativeloru de a se ră­
sci esploatâ situatiunea in momente mai pucinu nor­ dicate in contra natiunei boeme si a slaviloru au- dică unu monumentu in memori’a lui Stefanu celu
mali, vomu potd se speramu la o fericita resblvere striaci se vedu ca s’au tocitu cu totulu. Dinasti’a Mare; ddr’ de 6ra-ce s’a luatu initiativ’a de a se
a causeloru n6stre vitali. Masîn’a statului a intratu ddra vre a reindreptatl pop6rele in contra metech- acoperi acdsta chieltuidla prin subscriptiune naţio­
drasi in cursulu seu regulatu; ni place deci a speră, neloru suprematistiloru constituţionali si din colo de nale la care se participe toti Romanii, ar’ fi mai
ca nu vomu lasă tempulu se trbca, fora a face Lait’a. — Hei, ddr’ slavii au liga naţionale, si nu bine a se lasă libertatea acelui comitetu din Iassi,
toti paşii necessari in favorulu causei n6stre na­ despera, ca voru cadă vreodată sacrificiu metech- se-si urmeze scopulu frumosu ce si-a propusu. D.
ţionali. neloru inimice, ci procedu solidari la aperarea in- N. Racovitia a fostu de părere, câ numai ddca a-
Noulu guvernu ungurescu si-a inceputu activi­ teresseloru naţionali cu orce pretiu si celea dintre celu comitetu din Iassi nu va stringe o suma sufi­
tatea si cu ajutoriulu partitei liberale maghiare, ce liga trage sărtea, sta si cu viati’a a ecsecutâ deci- cienta, se se înscrie de guvernu si in bugetulu sta­
se compune din cele doue mari partite fusionate, siunile ligei in favdrea causei naţionale. — tului sum’a ce va mai trebui.
are se trdca in curendu preste desbaterea speciale D. 0. Bozianu a sustienutu conclusiunea re­
a bugetului, care se va aceptâ in form’a propusa portului sectiuniloru de a se invită guvernulu se
Brasiovu, in 9 Marte st. n. 1875.
de ministeriulu cadiutu. La desbaterea generale presinte unu proiectu pentru a se trece in bugetu
Colomanu Tisza a combatutu bugetulu cu t6ta po- Dela 10 Februariu st. v. pana eri comunica- t6ta sum’a necessaria pentru redicarea acelui monu­
terea elocintiei sale; astadi inse, candu se vede tiunea poştale cu Romani’a ne fă întrerupta prin mentu in Iassi, crediendu ca astfeliu ar’ fi o es-
massele cele mari si neresistibile de ndua; marfa
pre fotoliulu rosiu alu ministrului pentru afacerile presiune mai generala din partea tierei. Senatulu
interne, nu va intrelasâ a-si pune t6ta influinti’a neci in cbce neci iu colo nu potfi străbate de vro adopta conclusiunea reportului, in sensulu aratatu.
si intieleptiunea, că se esopere acceptarea acestui luna de dile si din caus’a gramadirei masseloru de — După acdst’a se da cetire reportului asupra
bugetu, precum si acceptarea legiloru financiari nea prin cotiturele valei Praovei neci cursori ‘poş­ punerii in aplicare a legii sistemului metricu.*
propuse de Ghyczy. Astfeliu suntu unii 6meni! tali nu ne înlesniră comunicatiunea, pana candu „Pressa* mai relata după „Opinione" din Ro-
De adi pana mane se schimba in forma si in fapta, vro 400 de palmasi nu făcură parghia curatiendu m’a, diurn, officiale, ca intre membrii societăţii geo­
câ priculicii. Din program’a noului guvernu, ce o passagiulu de colosal’a nea. Gata dauna nu casiuna grafice din Parisu s’au inscrisu mai mulţi Suverani,
publicaramu in numerulu precedentu, s’a potutu acdsta intrerumpere, candu carrele cu marfa fitra intre cari si M. S. Domnitorulu Oarolu.
silite a remand pe locu si cărăuşii a-si vedd de
conviDge ori si cine, ca noi romanii nu avemu se „Suntu fericitu, a disu presiedintele acelei so­
asteptamu nice unu bine. vite, lasandu sute carra pe la hanuri îngropate in cietăţi intr’o siedintia, a ve face cunoscutu, ca A.
Partit’a lui Lonyay, constatoria din mai bine nea atatu din c6ce catu si din colo de Predealu. S. principele Carolu alu României a inscrisu (câ si
de patru-dieci membri, s’a disolvatu, er’ membrii ei Ma „Monit.* României inregistrdza mai multe vieţi alţi suverani) augustulu seu nume intre noi, si ca
s’au alaturatu parte la nou’a partita guvernamen­ de 6meni periclitate chiaru si pre siesurile dela a daruitu societăţii o suma însemnata spre incura-
tale, parte la partit’a lui Sennyey. Acestu nou Ploiesci, o fatalitate acdsta ne mai audita pe la noi. giarea unei opere, careia-i p6rta unu viu interesu.*
evenimentu a facutu ;o buna impressiune asupra S e n a t u l u R o m â n i e i — Se scrie, ca acdsta societate are se se oc-
publicului maghiaru, caruia i place a crede, ca in sied. din 10 Fauru a. c. inca primi proiectulu cupe de mai multe probleme sciintifice, intre cari
nou’a constelatiune a partiteloru va vindecă fora pentru cumpărarea de arme cu 5 millidne lei noi si unele relative la geografi’a vechiei Dacie si Ro­
amenare statulu maghiaru de ranele motifere, ce prin emissiune de renta, la care desbatere si gu- mâniei de adi, cea ce se vede si din escrierea pre-
inversiunat’a lupta de partite i le-a infiptu in de- bernulu a aderatu. D. 0. Bozianu sustienendu le­ mialoru din partea societăţii academice din Ro-
Cursulu aniloru trecuti. Facia de t6te aceste schim­ gea după „Pr.“ dise „ca ddca voimu se fimu o mani’a.
bări parerea n6stra romane inse neclintita: In naţiune respectata, trebue se ne armamu, se nu Yotulu unanimu prin care senatulu, in urm’a
tempu de optu ani partit’a lui Deâk a storsu si a crutiamu nici unu sacrificiu si se fimu gafa a ne interpelării d-lui Desliu, si-a esprimatu încrederea
mancatu, acum au Venitu ddr’ se manance ce a mai aperă contra ori cui ar’ voi se violeze territoriulu sa in guvernu pentru politic’a esteridra si demnita­
remasu si cei ce in acestu restempu n’au facutu si drepturile tierei. Aceste cuvinte au fostu aplau­ tea cu care ministrulu de esterne a aperatu drep­
alt’a, decatu si-au ascutitu dinţii. Dovdda despre date de senatu, care, procedendu indata la votu, a turile tierei in chestiunea P o r t i l o r u - d e - f e r u ,
acdst’a suntu schimbările ce se făcu si in persdnele admisu legea cumperarii de arme cu mai unanimi­ a avutu resunetu si in unele organe de publicitate
din servitiulu diferitiloru miniştri. Liberalulu Tisza tatea voturiloru, adica 32 bile albe si 2 negre. din Europ’a. Astfelu vedemu ca „Opinione,* or-
vrd se ib de secretariu de stătu la afacerile interne D. I. Desliu a datu cetire unui reportu din ganulu officiosu din Rom’a da sdma inti’unu arti-
pre incarnatulu aristocratu br. Gabr. Kemdny; de partea sectiuniloru in privinti’a propunerii făcute culu despre acea discusiune din senatulu României
buna sama dreptu recompensa pentru triumfulu de 7 d-ni senatori pentru redicarea unui monu- si despre votulu de încredere si multiamire ce a
eluptatu cu urcarea censului electoralu in Transil­ mentu in Iassi in memori’a lui Stefanu celu Mare, obtienutu guvernulu in acea siedintia.
vanii „Reportulu, dice „Pr,“, contiene espresiunea simti- Ne pare bine candu vedemu, ca organele de