Page 1 - 1875-04
P. 1
Gazet’a 636 de 2 ori: Joi'a si Dumineca, So prenume?»- )a poştele c. si r., ei pe la
Foi'», csndu concadu ajatbriale.— Pretmlu: Anviiln XXXVIII. DD. eorespori&jcti. — Pentru serie 6 • ct.
pe i sfiu 10 fi., pe Vi 3 3. v. n. Tiori ester»a Î2"ft. Taco’a timbrala ■ a 30 er. de lineare pu
?
v. n. pa unu acu sbu 2 /j galbini mon. (mnatdria. blicare.
Ir. 22. Braslnvn 4 Aprile 23 Hârtia 1875.
•. slfl . i O o < «H „Dbr’ amu mersu cu multu mai departe in conces- nbstra naţionale, cum se afla organisata orce alta
SSrasioYH, 2 Aprile st. n. 1875. siuni, de catu se nu trecemu preste legile presente, partita politica. Sic ! —
înainte de serbatori (d. cal. n.) se tienu si deci e de lipsa, că se scia nationalitatile n 6stre Ne d 6re inse, ca „Tel. Rom.* br’ a inceputu
pertractă in diet’a din B.-Pest’a in decursu de vreo cele moderate, cu simtiu constituţionale, ca suntemu cu desbiuarea natiuuei, coudemuandu passivitatea si
11 dile desbaterea speciale a bugetului pe a. 1875 gata a le întinde man’a, dbca se multiamescu cu innaltiandu activitatea, fetulu seu de antierti, si
pana in capetu, remanendu după serbatori acoperi atela! Na nemica, tiene bine. — In fine si aci acbsta inca paua a nu se dechiarâ neci rnacaru in-
rea deficitului in bngetu. S’au facutu si reduceri, arunca cu tina, ca nationalitatile se nu voibsca su teligenti’a romana din Ardealu, ca ce tienuta ar’ fi
inse nu prea inseranate. Interessele economice dela fragiu universale, se nu agiteze, ci se o rumpa cu de resultatu mai priiutiosu pentru romanii din Ar
immobilia: dominiuri de stătu, bai, silvaDismu s. a. agitările din afara, — cari numai in creerii lui dealu in confusiunea situatiunei presente provocate,
• ir
ce poasede statiilu in administratiunea sa, dedera „H. S.“ auct. art./se plasmuescu, — se nu com că se mai p 6ta reesf'bine cu alegerile din urma,
momente mai mari de recriminatiuni, cumca nu se bată maghiarismulu si politic’ă lui stare pe dua- candu expira terminulu dualismului, pe care voru
administrară deatulu de raţionale, inse ministr. de lismu, visandu de Dacoramani’a, slavia sudica, El- alu mai exploată cu eschisismu. Candu ap’a si
financie Szell apromisse a face totu, ce se cere la veti’a orientale. — In fine provbca pe cei mai mo foculu maghiaru se uuescu pentru una fortia che-
mai bun’a loru administrare. i deraţi constituţionali intrati in partit’a liberale, că mica mai potentiata asupra-ne, d 6r’ nu ne vorau
După pascile c. n. in 30/3 ambele case tie- se desbrace de t 6ta influinti’a intre poporu pe cei, aruncă in blastemulu generatiuniloru viitbrie, in-
nura sied. pentru publicarea a 2 legi si voru con cari afla in agitaţiuni numai ambiţiuni personali, si cercandune si numai cu redicarea sprancenei a di-
tinuă, lucrurile pana catra Rusalia, si după sece- aci o spune, ca tdte aceste suna mai cu deosebire visâ naţiunea. Va decide ea, ca ce tienuta afla
risiu voru incepe nduele alegeri la diet’a viitbria. la adress’a romaniloru transilvani, ca sasii se voru mai salvatăria? — Se mergemu si in infernulu ixi-
In finea lui Augustu se voru adună noii deputaţi, reintărce, si dbca nu le place, Germani’a nu i va ferneloru cu densa, ca altfeliu vomu remanb sbirii
că se albga delegatiunile si numai in Oct. va potb mântui de dauna. potentiatului elementu. Apoi vomu ingrigi si noi
diet’a Ung. reapucâ agendele sale, cum scrie „Eli.* Scimu din nr. trecutu, ce atitudine a luatu de noi, dbca alţii au grigia br’ numai de sene si
— Modificările cu denumirea publicata a vice- partit’a liberale fusionata, si inca din rostulu of. numai de ai sei, că primii egoişti pre totu rotogo-
spaniloru si denumirea prefectiloru de comitate facil „P. LI.* dbr’ si „Reforma* magh. in nr. 25, vor- lulu pamentului. —
sânge reu intre deachisti, fienduca se denumescu biodu despre fusiunea din Ardealu, o spune, ca sub Se vedemu si dela Clusiu urmat6ri’a:
do cei de politic’a n 6ua in locule. Au inceputu a flamur’a partitei liberali s’a» adunatu familiele cele
se demissioDâ si officiali pana la alte vacautie si mai vechi si mai cu influintia ale Transilv., cum „Deslncire.
se crede, ca va cadă sărtea cam totu .pe nema- Teleki, Banfy, Bsthlen, Kem’bny, Keudefy, Zeyk, Iu numerulu 20, celu mai prăspetu alu „Ga
ghiari, cum se templă aici cu unu romauu dela Vas. c. Miko s. a., in catu se pbte acceptă, ca zetei Transilv.*, articlulu, ce tracta despre deachi-
stii diu Transilvaui’a si fus.iouarea loru cu stânga
telegrafu, care scl limb’a maghiara că unu ma- n6u’a partita va predomină situatiunea la alegerile cii din centru in nbu’a partita liberale maghiare,
ghiaru de frunte si avă cea mai buna conduita si viit., — (ca pentru aceste au tbta mancarimea —r.), cuprinde si urmatoriulu pasagiu: „Pre 23 Martiu
totuşi dintre vro 20 inşi neromani, numai pe elu ca Transilvani’a se va restitui Transilvaniei,, ca in s’a conchiamatu t 6ta inteliginti’a din comitatulu
singuru cadih sdrtea demissionarii din lipsele sta teressele ei in diet’a viit. nu se voru mai ignoră, Clusiului la cas’a comitatului prin comit. Colomanu
tului. — . . . . . . ci preferi. „Intru acbsta vedemu si salutamu, dice Esterbâzy, si se si contopiră partitele, deacbista si
6menii extremi si exageraţi in planele loru „Reform,* nu numai multiumirea unei a cincea stangacia, in intielesulu de suau, aleguudu-si corni-
tetu totu din maghiari, intre cari figurbdia si d.
îTatt fostu si neci ca voru potb fi vreodată liberali parte dinUugari’a, nu n u m a i i m p o t e r i r e a u * G-rigoriu Sila^î.* Prin ast’a me semtia si provo-
in adevei’atulu intielesu alu cuventului, fiindcă ei n i u n e i , c i t o t u d e o d a t a s i c o s o l i d a r e a catu si indetoratu se dau o scurta deslucire.
impatienti voru a impune cu forti’a idealele loru, m a g h i a r i s m u l u i , d e p l i n ’ a n e m i c i r e a n i - înainte de t 6te se se oserbe, ca aieptat’a a-
er’ libertatea e unu dreptu naturale, care n’are s u i n t i e l o r u s a s e s c i s i d a c o r o m â n e , i n i dunare a inteligintiei comitatensi se tienb iu 21
lipsa a fi impusu după ideale exagerate. Progres- m i c e s t a t u l u i . Acesta e u n u l u d i n f r u p - Martiu, cu una di iuainte de ce fh primita pro-
sele civilisatiunii intrunu stătu au inaintatu sub t e l e f u s i u n e i . * gram’a partitei liberali magh. si alesu comitetulu
egidea libertăţii, dbr’ nu sub forti’a arbitraria a Facia cu aceste si alte expectoratiuni de ase ei centrale pentru părţile transilvane, in carele nu
intră nece unu romanu. La adunarea cestiunata
unei libertăţi exclusiviste, care deschide calea la mene calibru si facia cu total’a desconsiderare a fiendu fostu invitaţi si noi romanii, chiaru suscri-
absolutismu. causei si a indreptatirei de sedii a nationalitatiloru, sulu că v.-presiedente alu comitetului clubului rom.
— Iu Ungari’a nationalitatUe se p 6rta cu multu de a se servi de limb’a comuna, primita că unu clusianu, in coutielegere cu d. presiedinte, me in-
mai moderatu facia cu partit’a liberale, de cum amu vehiculu prin consensu comunu, cum fu limb’a im grigii si conchiaraai in presbr’a adunarei pre mem
fi cugetatu, dice „Magy. Polgar,* si aduce pasirea pusa de S. Stefanu, care eră unu dreptu comunu brii de comitelu la una consultatiune fratibsca, cu
Exc. Sale metr. M i r o n u R o m a n u in partit’a si nu eschisivistu alu neci unei dintre nationalitati, care ocasiune unii opinâ, că noi nece se nu ne in-
faciosiamu in desu memorat’a adunare; pe urma
liberale si a deputatiloru din clubulu nationalitati- cari numai t 6te compunea statulu nostru; facia cu inse precumpăni parerea contraria. Acbst’a mai
loru de exemplu premergatoriu, adaugundu totu- forti’a rapitbria a acestui dreptu perfectu egale fora vertosu din d 6ue temeiuri: că nu cumva in absin-
odata: ca partitele nationalitatiloru n’au nice unu indemnisare br’ perfectu egale, nu potemu face o- ti’a n 6stra fraţii maghiari se ib cutări rnesure si
intielesu, nu e ertatu se aiba intrunu stătu consti-. vatiuni la metamorfosea partiteloru magh.; in dealt- obligamente in priviuti’a alegeriloru dietali, au se
votedie noului miuisteriu vre-o adressa de iucredere
tutionale, in care totu civele e egale inaintea le- mintre e sirenicu cuventulu: „ p a r t i t a l i b e r a l e , * super-abundante si neconditiuuata nu numai iu nu
giloru si are libertate politica sociale. Mai pucinu dbr’ unde dură si pana acum abusulu de potere, dbca mele loru propriu, ci vedi-biue in numele intiele-
intielesu are acolo, unde gubernarea de sene con acbsta prin fusiune se reinnoiesce, apoi acelu abusu gintiei din comitatu si deci si in numele popora-
cede destulu terenu, de a-si folosi limbele deosebite inca are se devină una arma cu d 6ue taisie asupra tiunei si confessiuuiloru romane. Dereptu-ce pentru
la consultările administrative si politice. M a i capului nationalitatiloru si acbsta ne inpune oble- casulu primu se insarcină presiedintele clubului no
m u l t u d e a t a t a n u s e p 6 1 e p r e t e n d e dela gamintea a ne salvă viati’a amenintiata. Cum? E stru d. Ales. Lazaru a manifestă pe sourtu părerile
nece unu stătu, dice totu „M. P.“ si apoi tiene de trbb’a naţiunii a respunde. si convicţiunile romane; pentru alu doiie casu ne
suscrisemu cu totii la una decbiaratiuue respectiva,
reu pe nationalitati, ca se plangu pe tbte terenele Aproposl D. Moldovân Gergely descopere in precatu in termeni loiali tienuta, pro atatu franca
de scurtarea usului limbei si neinaintarea in officia, „M. P.“, ca in Aprile a. c. romanii din Tran si barbatbsca, ce eventualminte aveâ se o prede d.
aducundu caşuri speciali, candu in obiectulu instruc silvani’a voru tienb la Albă-Iulia conferiutia, spre Ladislau Vaida. (Amu dorf se o publicamu R.)
ţiunii, candu in cela alu justiţiei, administratiunii. a determină aptitudinea politica a romauimei tran Intr’acea alta di in adunare mersera t- 6te că
Unde inse legea nu e sbu e reu executata, unde silvane facia cu situatiunea presenta. Dsa tiene de pre sucala, asiâ catu, precandu chiaru unii maghiari
cu t 6ta cunoscienti’a limbei magh. totu se dau in- reu pe romani, de ce nu se alatura, că cei din cereâ înainte de t 6te statorirea unei programe pen
dereptu pe nedreptate, acolo cunăscemu dreptulu Ungari’a, langa maghiari cu uniunea in protiapu. tru agendele adunarei, ce se vedi ?! după cuventa-
rea presiedintelui br. Ioane Kembny si după alte
plansărei si aflamu de lipsa se se indrepte, ceea ce Dbr’ se lu lasamu la ossulu la care rbde si se pof- dbue scurte manifestări de bucuria pentru unirea
se pbte după sustienerea legiloru de adi. — Dbr’ timu conferintii successu mai bunu decatu ori si partiteloru maghiare, iute se cetiră de pre una lista
bi pare reu, c’a disu si atata, si iute reflecta asia; candu, care ya si resultă, dbea va organisâ partit’a preparata si se aoclamara membrii comitetului par