Page 11 - 1875-04

factori, diferiţi de cei ce se cereau in tempurile firescu, ce urmdza chiaru si din natur’a impregiu- altulu, ca-ci atunci asiu avd neaperata necessitate
mai vechi, si scirau ca ce influintia stricatiâsa are rariloru, ca romanulu, chiaru din interessulu seu de a aud! comand’a; inse abstragundu dela aedsta
asupra naţiunii nâstre fatal’a impregiurare, ca sun- propriu nu pdte se dordsca periclitarea sdu slăbirea calitate a mea, -mi lipsescu alte facultati si nu
ternu nevoiţi a ni consum’a cea mai mare parte a aceluia, cu care se alidza pentru aperare împrumu­ simtiu nice cea mai mica dorintia de a fi condu­
poteriloru in frecări naţionali si ca in locu se fimu tata. Luandu deci in consideratiune t 6te aceste catoriu, si nici odata nu mi-am batutu capulu a
spriginiti cu energia, suntemu totu mai tare irnpe- impregiurari si observandu, ca numai atat’a mai ajunge la conducere nice chiaru in diferitele socie­
dacati in desvoltarea nbstra naţionala, cu t 6te ca lipsesce, câ si naţiunea maghiara se se convingă tăţi ale romaniloru de aici din locu, ci precum pana
noi, ci se potemu astupă lacunele tempuriloru tre­ pre deplinu, cumca i jace tare in interesau a se asta-di, asiâ si de aici înainte me multiumescu a
cuţi si se ajungemu catu mai curendu la stadiulu impacâ si aliâ cu naţiunea ndstra, si desbracandu-se potd contribui catu de pucinu la promdverea bine­
de adeverata cultura si prosperitate materiale, avemu de antipathi’a si ideile sinistre, ce le nutresce fa­ lui comunu chiaru si numai in calitate de simplu
mare necessitate de a face cele mai mari incordari ci» de noi, se se apropia cu seriositate si cu semtiu gregariu.
in interessulu sustienerii nbstre naţionali si de a curatu de noi, — considerandu, dicu, t 6te aceste,
proin6ve cu celeritate indiecita progressulu si pro- 6re nu este unu faptu dintre cele mai triste, ca Aceste ronduri le inchiaiu dandu espressiune
sperarea pre ori-ce terenu. aceste d 6ue naţiuni ocupa inca positiuni de inimi­ unei dintre cele mai profunde dorintie ale sufletu­
De mulţi ani inc 6ce cetescu cu atenţiune t 6te ciţia un’a facia de cealalta? n’ar’ fi 6re tempulu lui meu: Dd Ceriulu, câ prin aceste cuvinte ale
foiele romane, ce se concentra aici, inse cu t 6te supremu pentru interessele fia-careia, câ se se îm­ mele se-mi fi successu a face se se imprascie acea
ca nu potu negâ, cumca in acele nu arare ori sen- pace si cu anima sincera se dd man’a fratidsca? negura intunec 6sa, prin care opiniunea publica ma- ;
tiulu dorerosu de impilare naţionale se manifesta Dieu, tempulu supremu a sositu si eu din par- ghiara vede pre romani in colori asiâ de negre
prin cuvinte de indignare si inversiunare, totuşi si te^mi, basatu pre cele espuse aici, am firm’a ere- câ astfeliu convingundu-se despre adeveru, se recu-
in asta privintia potu se afirmu cu tbta sincerita­ dintia ca, ddca ungurii voru face paşi seriosi spre n6sca catu de neintemeiate suntu acele idei scâl­
tea, ca cu scirea mea abiâ p 6te se esiste vr’o ase­ a se impacâ cu romanii (paşi seriosi, dicu, dra nu ciate, ce le-a nutritu pana acum facia de noi, si
mene fbia romana, care se nu fi aretatu si accen- numai cu scopu de cortesîre pentru castigarea u- cari nu potu aduce decatu ruina pentru ambe ace­
tuatu de mai multe ori neaperat’a necessitate, câ noru avantagie momentane, ci din convicţiunea ne- ste naţiuni; se indemne pre unguri a face paşi se­
aceste dbue popbre, in interessulu aperarii indivi­ cessitatii unei impacatiuni durabile, din bunavointia riosi de apropiare in impacare cu noi si astfeliu a
dualităţii loru naţionali, se db man’a de pace, si si ecuitate, avendu in vedere urmările salutari ce pune odata capetu neîncrederii reciproce ce ni sub­
care se nu-si fi esprimatu profund’a dorere sdu ma­ ar’ resultâ de aici pentru ambele parti), atunci de mina esistiuti’a; câ in fine se ne stringemu cu sin­
rele seu necasu din causa, ca din partea unguriloru buna sdrna încercările de impacatiune nu voru re- ceritate man'a amicale si cu respecta la interessele
se manifesta asiâ de pucina inclinatiune intru recu- rnand fora resultatu. ndstre comuni se fimu pentru totu-deaun’a fraţi
n6acerea acpstei neeessitati. Si de aici nu făcu es- Marturisescu, ca la inceputu candu am luatu dulci, amici adeverati!
ceptiune nice chiaru acele foi, pre cari auctorulu condeiulu in mana spre a dâ acestu respunsu, am Ddca inse — ceea ce nu-mi place a crede
articlului a binevoitu a le nurnf, si adeca nu numai cugetatu ca me voiu potd esprime multu mai pre bucurosu — ar’ fi scrisu in cartea sortii, câ intre
„Gazet’a,* ci chiaru nici „Albina." Ba dicu inca scurtu, inse unu cugetu a sulevatu pre altulu, o aceste dâue popdre se nu se p 6ta mediulocl amica-
si mai multu: nu numai foile de aici, ci si „Trom­ idea pre alfa, si asiâ nu rn’am induratu se lasu Ta si bun’a intielegere: atunci -mi remane spre
peta Carpatiloru* si alte foi din Romani’a s’au de- se trdea aedsta buna ocasiune, câ se nu descoperu dre-care consolare consciinti’a, ca intru catu mi-a
chiaratu in asemenea sensu. Si -mi aducu prea si enunciu in modulu aretatu totu ce de multu mi-a stătu in poterile mele n’am intrelassatu a pregăti
bine aminte, ca chiaru cunoscutulu diurnalu din jacutu la anima; dd Ceriulu, câ se-mi fi successu calea spre apropiare si impacare.
Bucuresci „Romanulu,* aflandu scirea despre impa- a fi facutu unu servitiu si unu folosu catu de micu C l u s i u iu 6 Fauru 1875.
catiunea unguriloru cu nemţii, si-a esprimatu bucu- acestei cause! liadislan Vaiila.
ri’a intr’uuu articlu de fondu prin cuvintele cele In fine asiu mai avd se respundu numai la
mai insufletitdrie si mai simpatice si a interpretatu acea aserţiune a scriitoriului articlului, unde dice,
prin cele mai caldur 6se si mai eficaci espressiuni ca „Romanii me considera chiaru de conducatoriu* A dou’a A d u n a r e g e n e r a l a o r d i n a r i a a
I n s t i t u t u l u i d e c r e d i t u s i d e e c o n o m i i
consecintiele salutarie si binefacut 6rie ale infratirii si ca „chiaru si „Gazeta* privesce cu mandria la „ALBINA*, tienuta la Sibiiu iu localulu Associa-
naţiunii romane cu cea maghiara. mine, câ la couducatoriulu poporului romanu.* tiunei transilvane in 30 Martiu 1875.
Fiindu deci constatatu, ca romanii recunoscu, Ddca intru adeveru lucrulu ar’ stâ astfeliu, a-
cumca stau cu ungurii in legaturi de interesse co­ tunci eu asiu trebui se me considere f 6rte magu- C o n s i l i u l u d e a d m i n i s t r a t i u n e .
mune, ba inca dilele din Iuniu 1872 dovedescu e- litu; inse despre aedsta ondre si distinctiune amu Presiedinte: I a c o b u B o l o g a .
videntu, ca loru nu li lipsesce sincer’a inclinatiune aflatu numai acum pentru prim’a data din cele co­ Yice Presiediuti: I o a n e Metianu. P a u l u D u n c a .
de a se impacâ si infratî cu ungurii; fiiudu mai municate de on. auctoru alu articlului din cestiune. Membrii: Antoniu Mocioni. Ioaune Hannia.
departe con 3tatatu, ca ungurii (p 6te chiaru si din Deci binevoidsca d- 3a a se convinge, ca m’a ono­ Elia Macellariu. Vincentiu Babesiu. Ioane Popescu.

Causa, ca opiniunea publica maghiara este sedusa rate cu aedsta demnitate fora nice unu temeiu, Dr. Aureliu Maniu. Gregoriu Mateiu. Ioane Popa.
Georgiu B. Popu.
prin informatiuni false despre romani) nu se ocupa pentru ca cu scirea mea nimenea nicaiurea si nici­ Directoru: V i s a r i o n u R o m a n u .
aeriosu de ideea apropiarii si infratirii acestoru ddue odată nu m’a denumitu, nu m’a alesu si nice nu Presiedintele institutului Illustr. Sa. Dlu.
elemente, cu tdte ca atatu din discussiuni private m’a consideratu de conducatoriu; dra ddca cumva I a c o b u B o l o g a salutaudu acţionarii adunaţi de­
referit6rie la aedsta impacatiune, catu si din me- me potu flatâ, ca posedu iubirea si simpathi’a mai schide adunarea la 11 6re inainte de amiediu prin
morandulu redactatu de unii dintre cei mai de multoru connationali ai mei, acdst’a am de a o unu cuventu correspundietoriu, constata presinti’a a
frunte barbati ai naţiunii nâstre, cari au parteci- multiuml mai vertosu acelei impregiurari, ca porta 34 acţionari, carii represinta prin pleuipotintie 36
acţionari, ca deci cu totulu presinti si represeutati
patu la acele desbateri, se p 6te vedd destulu de numele fericitului meu tata, de care romanii si
la aedsta adunare suntu 70 acţionari cu 254 acţiuni
apriatu, cumca rumânii nu tindu la scirbirea inte­ asta-di -si aducu aminte cu stima si pietate, apoi
si 100 voturi, denumesce in 88nsulu §. 53 din
grităţii statului maghiaru, si precum nu dorescu a pre langa aedsta p 6te ca mi-am castigatu iubirea statute de notari ai adunării pe DD. I o a n e
-si periclitâ esistinti’a loru naţionala, totu asiâ nu romaniloru si prin aceea, ca iu t 6te afacerile si P o p e s c n s i B a s i l i u P e t r i , dr’ de scrutători pe
dorescu a periclitâ nici esistinti’a naţiunii maghiare; căuşele referitdrie la patri’a si naţiunea n 6stra, DD. A u g u s t a S e n o r s i I o a n e B a d i l a , si dechiara
pentru ca essenti’a scopului romaniloru este, se ro­ n’am amblatu — martoru -mi este Dumnedieu — adunarea in sensulu §. 54 din statute de constituita.
mana pentru eternitate totu romani, si câ atari se pre alta cale decatu pre aceea, pre care după con­ Conformu publicatiunei de convocare ddto. 3
pdta inflorf atatu spiritualminte, catu si in privin- vicţiunea mea am tienutu-o de cea mai buna si mai Februariu 1876, Presiedintele pune la ordinea dilei
reportulu Consiliului de administratiune. D. Directoru
ti’a materiale, Prin urmare interessulu comunu salutaria. V i s a r i o n u R o m a n u da cetire acelui reportu in
cere, câ noi romanii se nu fimu restrinsi si chiaru Si nice ca sum in stare a descoperi si aflâ, urmatoriulu cuprinsu:
eschisi de pre terenulu politicu, ai nu numai se ca onorab. auctoru alu articlului din ce sorginte
O n o r a b i l a a d u n a r e g e n e r a l a !
nu fimu impedecati in paşii ce din poterile ndstre si-a scosu informatiunea despre rolulu de conduca­
proprie i intreprindemu intru promdverea culturei toriu, ce mi-lu atribuie, dedrace nice in articlulu Cu 31 Decembre 1874 inchiaramu alu doile
si a prosperităţii ndstre, ci din contra in propor- din „Gazeta,* despre care s’a luatu notitia in nr. anu de bilantiu in vidti’a institutului nostru.
Deoursulu si resultatulu generalu alu operatiu-
tiune drdpta cu sacrificiele aduse de naţiunea nâstra 27 alu diariului „Kelet,* nu se face menţiune des­ niloru n 6stre din anulu espiratu au correspunsu
se capete spriginu fratiescu si asecurantia stator­ pre acdst’a nice baremi prin unu cuventu, ci se vor-
asteptăriloru, ce noi — in buna sperantia — v’amu
nica iu aedsta privintia, câ astfeliu se fimu catu be8ce in genere despre atitudinea membriloru ro­ pusu in vedere la prim’a adunare generala.
mai curendu linisciti, ca individualitatea nâstra na­ mani in adunările consiliului municipalu alu comi­ De-si consecintiele nefericite ale catastrofei
ţionala nu numai nu este periclitata, ci este chiaru tatului Cosiognei (Clusiu), prin urmare acolo e vor- mari din 1873 a fostu petrunsu tdte fasele vietiei
spriginita intru desvoltarea si validitatea sa. In b’a de atitudinea si meritulu toturoru membriloru economice, in-catu starea anormale si fdrte apasat 6re
fine, avendu in vedere, ca prin impacatiunea cu romani, dra nu numai despre mine. Din intem- a piatiei de bani causata prin aceeaşi nici in decur-
naţiunea romana s’ar’ intarf atatu statulu maghiaru, plare si nefericire am unu audiu greu, si apoi ce sulu anului 1873 nu s’a potutu îndreptă, mâ undele
crisei tocma in acestu anu au ajunsu la cercurile
catu si naţiunea maghiara si cea romana, si prin e dreptu, aedsta insusire me califica mai mai multu îndepărtate, in care ne aflâmu; totuşi afacerile
acdst’a fia-care ar’ castigâ unu aliatu fidelu pentru pentru conducatoriu, care insusi are se imparta co- tenorului nostru institutu au luatu o desvoltare
aperarea propria in caşuri de nevoi, este lucru prea maud’a, decatu pentru rolulu de a fi condusu de atatu de prospera, is-catu nu numai a resistatu.