Page 17 - 1875-04

Gazet’a eae de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se prenumera ia poatol® ''iS: (|i, r., si pe le
7w
t
Fdi'a, cendtt concedii ajatdrialc. — Prefciulu: Annln XIMIII. DD. corespondenţi. ^ Pentrtt . serie 8 cr.
pe 1 arm 10 fi., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri estonie 12 fl. / '■ Tacs’a timbrala a 30 or. da’-* fiaeare pu­
v. a. pa unu anu sdu %)% gaibini naon. sunatârie. blicare.

Ir. 26. Brasiovu 18 6 Aprile 1875.

*
stbu’a lui Bismark incepe a se intunecâ, pentru ca respunde, oa Germani’a n’a adressatu nota amenin-
JBrasiovn, 5/17 Aprile 1875. a devenitu si pana acumu isolatu din t 6te părţile tiatdria Belgiei ci numai amicale, despre ceea ce
Imperatorele continua inca caletori’a sa prin si diurn. off. germ. „Beri. Post* publica unu art. a si primitu guberniulu britanicu comunicatu con­
Dalmati’a. De presinte se afla in Zar’a, unde fii despre situatiune intit. „E resbelulu aprbpe?* si fidenţiale, si Germani’a n’a respunsu inca gubernu-
priinitu cu o bucuria si entusiasinu nedescriptibilu. -lu finesce asia: Noi dorimu se mulcomimu aniraele, lui belgianu, br’ in casu, candu s’ar’ amenintiâ ne-
Atatu primariulu capitalei, catu si archiepiscopulu si se le chiamamu sub arme; inse nu aflamu cu dependenti’a Belgiului, guberniulu nu va fi in opo-
de Dalmati’a lu-bineventara prin cele mai caldur 6se scopu a ascunde dinaintea natiunei germane situa- sitiune, ci va informâ parlamentulu.
cuvinte de multiumire si felicitare. Domnitoriulu tiunea, in care se afla. — F r a n c i ’ a e liniştita si se bucura f 6rte de
inca li-a respunsu prin cuvinte binevoitorie si cu Aceste combinate cu officialele despre visit’a legile constituţionali din 25 Fauru si de solidarea
anima emoţionata de bucuria pentru bun’a primire imper. nostru in Yeneti’a, cari predica semne de categorica a republicai. In incidentulu intelnirii
ce i s’a facutu si mai vertosn pentru devotamentulu durarea păcii, atragu după sine una neîncredere in regiloru in Veneti’a diariale prevedu semnu de re-
ce l’a aflatu in sinulu poporatiunii, care inainte cu cinci pace îndelungata. Cine mai scie, ce p 6te aduce latiuni amicali; br’ facia cu caus’a belgica t 6te in-
ani se rescolase cu arm’a in mana contr’a autori- diu’a de mane cu sine, ca la popbra inca le au tbna iubirea de linişte a Franciei dicundu: ca nu
tatiloru publice, opunendu-se reformeloru ce erau cam cadiutu soldii de pe ochi. — e neci 9 partita in Franci’a, care n’ar’ consideră
i
de introdusu. Reorganisatiunea armatei in Franci’a si me- necesitatea păcii. — Intr’aceea armarea Franciei
La discursulu presiedintelui dietei Domnitoriulu surele luate spre a-si adunâ materialulu recerutu continua progressivu cu ceea a Prussiei, care are
a datu urmatoriulu respunsu: „Omagiele, ce mi le la orce resolutiune marţiale deoparte, br’ de alta aprbpe 1,600,000 bracia armate, precandu Franci’a
aduceţi in numele regatului meu Dalmati’a, lo pri- dusmani’a cu beseric’a Romii si fapt’a insa, ca in inca ajunse pana acumu la numerulu de 1,400,000
mescu cu plăcere. Anim’a mea trasalta de bucuria Austro-ung. si in Itali’a partitele papali suntu inca preste totu, cu t 6te aceste Franci’a nu va a luâ
aflandu-se in mediuloculu acelui poporu bravu, care poternice si potu accelerâ si alianti’a respectiviloru revansu cu resbelulu; Bismark inse pandesce după
in dile bune si fortundse a remasu totu-de-un’a domnitori in contra duşmanului comunu, in contra occasiune de a surprinde cu iniţiativa. Ce va urmâ
. ;! 1
credintiosu dinastiei si imperiului meu si care pana Germaniei, care fora crutiare despâia de t 6ta sub- vomu vedb, si după atata armare si in orientu —
in cele mai estreme parti ale lumei a sciutu se sistinti’a pe prelaţii besericei romane opositionali trebue se urmeze unu viscolu, care in Turci’a inca
faca on 6re uumelui austriacu. Totu-de-un’a me voiu din territoriulu seu, aceste t 6te au motivatu pe Bis­ se afla la usia, unde si bosniacii se scutura pentru
ingrigi, câ acesta tibra, ale cărei referintie sunt mark a atrage atenţiunea natiunei sale la possibi- libertate, si Turculu a si tramisu armata pentru
asiâ de nefavorabile, se ocupe totuşi unu locu ono- lea eventualitate de resbelu; pentru care chiaru si precautiune.
rificu in imperiulu meu, etc.“ differintiele cu Belgi’a dau presemne. Thiers, după
Preutimei gr. or. care in frunte cu episcopulu „Etoile Belge,* apropos la incidentulu lui Bismark
Kurzeviciu l’a bineventatu, Domnitoriulu a datu cu Belgi’a, se esprime: „Se afla margini, dice, pre­ IBrasiovu 5/17 Aprile 1875.
urmatoriulu respunsu: „Primescu cu multiamire ase- sto cari neci regimele cele mai tari nu potu pasf, Cetindu cineva primulu articlu din nr. 84 a.
curarile de alipire catra dinasti’a si imperiulu meu- si in casulu presentu cu Belgi’a s’au ajunsu mar­ c. alu diuariului „Kelet* din Clusiu, ar’ cugetâ, ca
si dorescu, câ preutimea concrediuta conducerii ginile, incatu acbsta causa nu se mai p 6te fortiâ nenorocirile si calamitatile ce au coplesîtu statulu
v6stre, precum in trecutu, asiâ si in venitoriu se mai incolo,* ad. neutralitatea trebue respectata. In- uugurescu, au avutu pre langa multe alte efecte
fia todu-de-un’a inspirata de spiritulu concordiei si tr’aceea „Post.*, diariulu lui Bismark scrie, ca Ger- rele si desastr 6se, si acele resultatu bunu si salu-
alu moderatiunei, si pătrunsă de aceste sentiemente mani’a trebue se -si pună si întrebarea, ce influin- tariu, ca au mai bagatu pucina minte in capulu
Se lucre intru ajungerea scopuriloru de vietia, tia are neutralitatea Belgiei asupr’a Germaniei, ca unguriloru, i-au facutu se se cugete mai seriosu la
Atunci si Ddieu i va sta intru ajutoriu.* -si apara cu atata seriositate neutralitatea, pentru impregiurarea, ca statulu ungurescu numai asiâ va
în aessiunea acbst’a a dietei Ungariei se voru ca, candu armat’a Franciei nebusindu prin Belgi’a potb se esiste, se prospere si se inflorbsca, dbca va
mai deliberâ numai acele proiecte de legi, pre cari ar’ stă dintr’odata in Germani’a, atunci cine ar’ multiumf si castigâ pentru sine si pre fiii natiuniorlu
guvernulu le-a primitu in programulu seu candu mai respectâ neutralitatea aceea, care pentru Ger­ nemaghiare si nejudane. Scriitoriulu articlului din
s’a presentatu prim’a data inaintea camerei. Ast- mani’a e mai periculbsa, decatu candu s’ar’ aflâ cestiune se mira, ca dintre romanii si sasii tran­
feliu se spera, ca diet’a se va potb închide inca Belgiulu in manile francesiloru. Si acbst’a o dice silvăneni nimine nu voiesce a se alaturâ la nice
inainte de serbatorile Rosalieloru. Bismark, care e inarmatu pana după urechi cu un’a din partitele maghiare, din causa ca se temu se
In afara se ingrbca norii politici: planele sale germane. Una schinteia pbte produce nu fia inferaţi de renegaţi si trădători din partea
B e l g i u l u se afla in differintia cu Germa- foculu celu mai furiosu. — celoru ce sciu se faca cestiune naţionale din ori-ce
ni’a. Caus’a se dice de catra Bismark a fi agita­ Fiorile cele febrile de inarmari pe totu loculu, cestiune politica. Astfeliu dinsulu apelbza la sen-
ţiunea clerului belgianu, care ar’ fi incuragiatu ne­ chiaru si in Turci’a întuneca orizontele Europii cu tiulu patrioticu alu romaniloru si sasiloru, câ se se
supunerea episcopatului din Germani’a. Asia gub. norii cei mai ingrecati de materia explosiva in emancipe de sub influinti’a stricatibsa a celoru ce
germanu tramisese inca in 3 Febr. una nota catra resbele. fantasbza numai de Daco-romanismu si pan-germa-
celu belgianu, care se reportbza la punctele urma- Despre Russi’a se scrie, ca la riulu Vistula, nismu, si se db mana de ajutoriu la salvarea pa­
t6rie : unde germanii ridicară mari fortificări, are insirata triei comune din pericolulu disolutiunii si alu rui­
1. La scrisorile pastorali inca din 1872/3 si câ 350 mii armata, si gen. Rotzebue a primitu nei, ca-ci la din contra caderea ungurului va trage
alte publicări, prin cari se incuragiaza clerulu ger­ ordinu la Varşovia, câ se tracteze cu multa cru­ după sine in abisu si pre romanu si sasu.
manu la resistintia in contra guberniului. tiare si blandetie pe poloni. Prin Russi’a ambla Luandu notitia despre aceste espectoratiuni un­
2. Unu pretinsu atentatu in contra vieţii lui mii de emisari prusiani, ceea ce făcu pe curtea din gureşti, n’avemu decatu se ne bucuramu, vediendu
Bismark prin Duchesne (unu pantofariu nebunu, care Petersburg nemultiumita cu portarea gubernului pru- ca romanii transilvăneni g e n u i n i au inca atat’a
inca in 1873 scrisese archiep. de Pariau, ca, dbca sianu. respectu si manifesta atat’a cultu facia de sacrele
i da atati franci va omori pe Bismak, care prinse Unu diariu polonesu explica toleranti’a, ce a- interesae ale patriei si natiunei loru, incatu nice
8Cri86rea). rata Vaticanulu facia cu Russi’a, care se considera baremi unulu nu a’a i n g a g i a t u pre facia a luptă
3. Adress’a ce o tramissera membrii comite­ inimicu neevitabile alu Prussiei si intrunu resbelu sub drapelulu maghiarismului esclusivu. Mai dulce
tului clericalu din Belgi’a catra episc. cath. din Viitoriu are de cugetu a se aliâ cu Franci’a. Pas- si mai onorificu este a morf in lupt’a pentru re-
Paterborn in Dec. 1874, se nu se supună legiloru. sulu Prussiei, ca a tramissu unu numeru mare de castigarea si aperarea drepturiloru si a libertatiloru
La aceste cestiuni respunse gub. belgianu in officiari superiori in Franci’a spre a studeâ pe as- naţiunii sale, decatu a capitulă si a se da legatu
24 Fauru a c. discutandu, ca ce p 6te fi adeveru cunsu innovarile armatei francese, inca e batatoriu in manile contrariului, spre a morf in catenele
din acbsta fabula a lupului cu mnelulu. Si Bel­ la ochi tocma acum, candu se exagitbza prin n 6te sclaviei rusinbse si neimpacabile cu sentiulu de omu
gi’a se provâca simplu apoi la neutralitatea sa, ma caus’a neutralitatei belgiane. si cu conscienti’a de romanu. Cumca pre unguri i
invita inca pe Gfermani’a, câ se i-o respecteze. — In A n g l i ’ a d. Disraeli interpelata de unu genbza reu tienut’a romaniloru din Transilvani’a si
Diaristic’a aplaudbza acestu respunsu si crede, ca deputatu iu camer’a comuneloru in caus’a belgiana cumca ei ar’ dorf se ne vbda si pre noi ingagiati