Page 18 - 1875-04

in castrele liberalismului esclusivu maghiaru, actis- Si cu t 6te aceste, dela inaugurarea domniei ungu­ sti se reguleze immigratiunea /străină si sti se pună
t’a o intielegemu prtia bine; inse cu părere de reu resci si pana astadi judanii au jocatu halaripulu in stavila judaniloru, cari inundeza Ungari’a?
trebue se-i asecuramu, ca pana candu dinsii nu ne tierele cortinei unguresci, ei au avutu mana libera 2. Impedecare-ar guvernulu eventualele mişcări
voru convinge prin fapte despre bunele loru inten- intru a suge si a sttirce nu numai pre bietulu po­ pacifice, cari elementele creştine spre aperarea loru
tiuni, de a trai cu noi in actista patria comuna câ poru muncitoriu, ci pre fia-care individu si familia propria le-ar întreprinde pre terrenulu sociale in
si cu nisce fraţi intru t 6te egalu indreptatiti, si de care se potura apropiâ. Ei au fostu si sunt contr’a acestei caste agressive?
pana candu nu ni voru dovedi, ca naţiunea romana domni ai situatiunii, pentru ca au sciutu se bage 2. Are guvernulu preste totu intentiunea d’a
n’are de a se mai teme de atacuri clandestine ştiu in posunariu pre pretinşii domni ai situatiunii, pen­ ocupă positiune resoluta facia cu actista cestiune ştiu
pre facia indreptate de unguri contra esistintiei si tru ca au sciutu se-si cumpere t 6te drepturile si ca vre se continue si pre viitoriu acea politica in-
a individualităţii sale naţionali, pana atunci nice libertăţile de cetatiani indigeni si se capete in mana differinte si acea deplina neutralitate, care, prin
speră nu se p 6te la o apropiare si cu atatu mai chiaru si dreptulu de libera usuraria. Si avendu aparitiunile de pana acum, de la emancipatiune
pucinu la o impacatiune intre aceste d 6ue ele­ ei in mana apr 6pe intrtiga diurnalistic’a maghiara- incoce, in vieti’a de stata si pre terrenulu admini-
mente. germana din acestu semi-statu, niminea prin nice stratiunei publice, nu e justificata?
Si cum 8’ar’ si potti speră la o asemenea im­ unu cuventu nu cuteză a atinge cestiunea judaniloru
pacatiune, candu vedemu ca pre di ce merge un­ si a-si redicâ vocea contr’a acestei pericultise caste Vleil’a in 11 Aprile 1875.
gurii pasiescu contra ntista totu mai ostilu si mai de timeni, cari necontenitu se plangu de netoleran- Credintiosi patriei, in care amu crescutu si
agressivu? Ntiue ni se imputa ca facemu cestiune ti’a altoru poptira, pecandu in fapta ei sunt cele poporului, din care ne-amu nascutu, cugetările si
naţionale din orce cestiune politica, dtir’ 6re dinsii mai netolerante, mai esclusive si mai egoiste creature simţirile n 6stre nu se potu departâ de pamentulu
prin institutiunile, legile si ordinatiunile loru de pre lume. si trupin’a materna.
t6ta natur’a ce făcu? Au nu făcu cestiune naţionala In fine inse, candu reulu ajunse asiâ departe, Cu tota ardtirea iubirei animeloru june, cu
din ide’a de stătu, din justiţia, din administratiu- incatu abiâ mai ptite fi sperantia de vindecare, ttita poterea dorintieloru, sperantieloru si aspiratiu-
niloru n 6stre, nesuimu la fericirea patriei si a
nea publica, din financiele statului, din armata, din trebui se se afle si in sinulu parintiloru patriei poporului nostru romanu.
administratiunea si esploatarea caliloru ferate si maghiare unu individu, care se-si redice vocea intru
Candu se fericesce poporulu, si patri’a e ferice;
cbiaru si din beserica si sctila? N’avemu noi bre aperarea acestui pamentu de cotropire judantisca. tira s6rtea poporului e insasi stirtea fiiloru sei.
pre fia-care di de a inregistrâ cate unu actu de Deputatulu Yictoru I s t o c z y , prin interpellatiunea Subsemnaţii fii ai Transilvaniei si Ungariei,
volnicia si violintia indreptatu contra nationalitatii, sa adressata catra intregu ministeriulu in siedinti’a ajunşi o data la consciinti’a actist’a, ne simtimu
contra besericei si a scâlei, cu unu cuventu, contra dela 8 Aprile a camerei, puse si in Ungari’a ces­ cu intregu venitoriulu nostru totu mai strinsu le­
esistintiei ntistre naţionali? tiunea judapiloru la ordinea dilei. gaţi de sortea patriei si-a natiunei nostre. Si cu
catu actista legătură devine mai forte, cu atatu
Si cu ttite aceste dinsii totu mai asttipta dela Actista interpellatiune suna, după traducerea
noi iubire si alipire catra ide’a de stătu maghiaru, „Fed.“ astfeliu: mai mari sunt bucuriele si suferintiele, cari se
straplanta câ fulgerulu dela părinţi, fraţi si sorori
ba indrasnescu a contă chiaru la devotamentu orbu Considerandu, ca si după dechiaratiunea mi­ in animele ntistre.
in caşuri de nevoi si de pericule. Ce desiertatiune, nistrului culteloru si instructiunei publice, făcută Aştufeliu ne bucurâmu împreuna cu iubiţii
si ce aroganta pretensiune! Nici-odata simpathi’a in sied. camerei de la 4 Jul. 1874. nu essiste in noştri de-acasa, in momente de acele fericite, candu
si încrederea unui poporu nu se castiga prin vio- Europ’a neci unu stătu, in care elementulu juda- cu admiratiune vedemu destinşi barbati ai poporului
lintie si prin atacarea clenodieloru sale, ci totu- nescn possiede mai multa influintia si mai mare nostru, luminaţi patrioţi, luptandu-se fora frica si
deun’a prin fapte ce corespundu ecuitatii si sentiu- importantia, câ in Ungari’a; cu tota forti’a ce li-o da o înalta consciintia de
dreptu si de dreptate pentru libertăţile nealienabile
lui de dreptate. considerandu, ca acestu elementu chiaru in ale patriei si ale natiunei n 6stre; dtir’ greu si
Inse câ se ne convingemu si mai eclatantu titirr’a nostra, mai alesu prin immigratiune, se im- amaru ne vine, dtica trebuesce se audimu de nein-
despre sinceritatea cuvinteloru unguresci si despre multiesce forte iute si inundatiunea tierrei mai alesu tielegeri si sfasiari intestine ale poporului romanu,
bunele loru intentiuni facia de noi, n’avemu decatu prin judani imigraţi, au fostu mai de multe ori de rea-vointi’a, de oşti resipite si de deşertări dela
se trecemu cu o f 6ia mai departe. Acelaşi diurnalu obiectulu discusiunii in press’a osebiteloru partite sacrulu stindardu alu causei patriotice romane.

in acelaşi numeru pre de o parte ne linge, tir’ pre si ca publiculu se ocupa viu de mai mulţi ani cu Intru unu asemenea momentu de nelinisce si
de alfa ne frige. „Kelet“ nu se multiumesce, ca actista cestiune; mâhnire interna venimu a ne esprime sentiemintele
si aspiratiunile, ce le nutrimu facia de bravulu si
ministrulu Trefort a opritu o mulţime de manuale , considerandu ca acestu elementu după fiinti’a iubitulu nostru poporu si de demnii aperatori ai
d’a se folosi in sc61ele romane, ci elu cere, câ in- sa interna si după aretarile sale d’in afara for- causei sale.

terdictulu se se estinda si mai departe si anume merza nu atatu una confesiune, ci mai multu are Ceea-ce ne ’mpinge cu-o magica potere la
se se interdica in sctilele poporali romane si usulu caracterulu de multu invechitului sistemu de casta actist’a manifestatiune juna este trist’a convicţiune

Istoriei Patriei, scrisa de I. Moldovanu profes. in ce domnise in anticitate, câ potere sociale indepen- despre periclulu celu mare, ce amenintia cu putre-
Blasiu. Si pentru ce? Pentru ca istori’a actist’a dinte prin unitari’a-i ivire precum si prin armele diune pana si radecin’a natiunalitatei ntistre tocmai
in timpulu celei mai gigantice desvoltari a ideei
vorbesce si de Dacii, cari au 3tapanitu odata acesta ce si le-a castigatu si cari intre impregiurarile de de natiunalitate»
pamentu; trattiza despre dinsii câ despre unu po­ facia sunt iresistibile, atatu pe terrenulu sociale Abia scapatu din servitute poporulu romanu se
poru bravu si belicosu. care a cutezatu a provocă catu si pre celu politicu si economicu d’in di in simte espusu unei noue si mai infricosiate sclavie.
la lupta chiaru si pre Romani, adeca pre domnito­ dî face cuceriri in dimensiuni mai mari si pre Actist’a este sclavi’a morale —> caten’a aurita, cu
rii lumei pre acele tempuri. elemintele creştine nu numai ca le intrece, dtir care se inctirca crudele poteri inamice a ne injugâ
Intru adeveru impertinenta pretensiune ! A amenintia a si-le asservi; din nou la carulu loru triumfalu.
Intregu mechanismulu unei politice violatorie
cere dela unu istoriografu, câ se trtica cu vederea considerandu mai de parte, ca judanimea for- sl totu-o-data corumpettiria se pune in lucrare spre
cele mai essentiali date din istori’a ce scrie, insemna mtiza unu organismu cosmopoliticu, ce stă sub con­ a stinge cu incetulu, cu incetulu semtiulu de ontire

a cere falsificarea istoriei. Au dtira voiescu ungurii ducerea unei alliantie internaţionale (lige internaţio­ de dreptate si de libertate in piepturile romaniloru,
câ istori’a patriei ntistre se nu mai trateze despre nale,) redicandu-se a supr’a interesseloru statului si — foculu acestu domuedieescu, care a incalditu
alta-ce, decatu despre actulu de icoronare din 1867, ale nationalitatii, si care precum actist’a s’au ade- t6te spiritele nalte si nobile dela ’nceputulu istoriei.
Bunulu celu mai scumpu, care mai antaiu
despre regele si guvernulu seu constitntionalu ? veritu pedeplinu si la noi in anii 1850—60, nnmai redica pre omu la demnitatea sa, care formtidia
Atunci unde romane istori’a trecutului? Unde imi- pana atunci tiene la caus’a naţionale, pana candu basea adeverata a libertăţii individuale, civice si
gratiunea pop 6reloru barbare din fundulu Asiei, impregiurarile actuale ori imminente li-assecura natiunale in stata, motorulu principalu alu culturei
unde lupt’a dela Mohaciu, unde invasiunile turcesci poterea ştiu aspectele la potere, câ estu-modii se le ginteloru, — l i m b ’ a m a t e r n a s i p o p o r a l a ni
si unde revolutiunea dela 1848 ? Prti scâlciate con­ esploateze pentru scopurile propriei caste; se ataca cu armele cele mai rafinate ale unei legis-
cepte au atunci domnii unguri despre istori’a patriei considerandu, ca missiunea Ungariei nu pote latiuni si administratiuni străine cerintieloru des-
voltarei nostre patriotice-natiunale.
si o asemene pretensiune a loru nu se p 6te numf se fia neci după esperinti’a făcută in anii d’in
6re actist’a nu edestulu? Se mai enumeramu
decatu absurda. Fia inse siguri domni’a-loru, ca urma, in interessulu ei nu pote jacti, câ se ser- acf anca si multe alte neajunse, cari bantuiescu
prin eschiderea manualeloru de istori’a patriei din vesca de unu territoriu de încercare pentru actista s6rtea poporului ntistru?! — Si noi, cati suferimu

usulu sctileloru poporali, si prin falsificarea istoriei oligarchia economica si pentru cast’a care prin cu acesta poporu, se nu dâmu espressiune cugetari-
preste totu, Ungari’a nu va ajunge nici-odata la acea oligarchia tinde la assecurarea dominatiunei loru, ce ne agita ttita firea ? 1 —•
Ne aducemu aminte de cuvintele, Cari le-a
marea ntigra. politice; respicatu Fabius in senatu: candu, dise elu, marea
si considerandu analogulu puncta de vedere, e liniscita, lesne se ptite conduce nai’a asupra va-
după essemplulu altoru guverne europene ce guver­ luriloru line, candu inse se apropia furtuna si
O neaşteptata aparintia. nulu nostru ar trebui se-lu occupe facia cu ultra- valurile se redica, isbinduse cu vehementia de pa-
Cine nu scie si cine nu semte pre fiacare di, montanismulu si international’a, respectivu facia cu retii corăbiei, atunci intru-unu momentu atatu de
catu de perniciâsa este sect’a judaica pentru inte- democrati’a sociale, la noi relativu mai pucinu pe- grayu trebuie încordata tota poterea barbattisca si
ressele societăţii omenesci; cine nu vede periclulu, riculosa, — intrebu pre onorab. ministeriu. cu mana tare dirtisa carm’a, deca e, câ corabi’a se
nu se cofunde.
cu care judaismulu egoistu amenintia cu distructiune 1. Are intentiunea d’a presentâ proiectata de Unu nou si greu viscolu infrunta astadi si
temeliele prosperarii si ale înfloririi poptireloru cre­ lege despre incolatu (impamentenire) de atate ori nai’a sperantieloru si aspiratiuniloru n 6stre, sant’a
ştine preate totu, si mai vertosua popâreloru mici. promissu si neci pana astadi introdusu, prin care causa a poporului romanu,