Page 19 - 1875-04

Cu cea mai adunca întristare intieleseramu nele comunităţi solvescu pentru mosiele loru de pre T6ta trda’a aterna acum’a dela Adunarea scau­
ddr’, ca tocmai acum, — candu, după atatea nefe­ mai multe hotare. T 6te aceste contributiuni trebue nului. Ea va decide cum va fi mai consultu si
riciri cu dreptu se asceptâ, câ tote braciele romane, adunate, si respectivulu cive pdte, conformu legii, mai folositoriu, si va lucrâ câ si pana acum’a fora
odiniâra glori’a patriei si spaim’a inimiciloru, se cascigâ dreptulu electorale pre basea censului. Nu­ a avd lipsa de voturi separate luate din ventu in-
se reunesca a mediuloci o sigura si poternica câr­
muire a interesseloru n 6stre natiunali, — stau a mai după ce comissiunile voru fi plivitu deplinu tr’adinsu si cu intentiuue. Ea apoi va sci si es-
se nasce noue desbinari in sinulu poporului nostru. conscrierea alegutoriloru, comitetulu centrale va secutâ pre basea legii cu tdta energi’a si resolutiu-
Ce sunt tdte inimiciţiile lumei, ce este insasi potd luâ 1# revisiunea receruta consemnările alegu­ nea decisiunile ei.
poterea elementaria a naturei pre lenga acestu reu toriloru. Aterna dela zelulu si prompteti’a cornis- Dauna numai, ca prin astfeliu de palavre ten-
infricosiatu, care desparte pre parente de fiiu, pre siuniloru conscriet 6rie, câ aceste lucrări se fia ter­ denti6se se perde scumpulu tempu si se impedeca
frate de sora? Gandindu-ne la elu, ni se infacî- minate in celu mai scurtu tempu, pentru câ apoi lucrările. C o r e s p.
siddia t 6te iconele infioratorie din istori’a trecutului
nostru, — foculu infernalu alu unei passiuni des- t6te ulteriorele agende numer 6se si importante se
cleitorie, doboritorie de totu ce e buuu, forte si se p 6ta implinf cu bun’a loru socoteala si cu suc- Din s c a u n u l u S i b i i u l u i
frumosu, negrulu pecatu carele a adusu pre romanu, cessu. 5 Aprile 1875.
canduva domnu alu teritoriului seu, la sapa de Nu aflu superflu a mai aminti, ca comissiunile
lemnu. si comitetulu centrale se fia cu mare bagare de Domnule Redactoriu!
In faci’a unui periculu câ acest’a, junimea ro­ seama la n 6u’a lege electorale cu privire la drep­ Voiu a-ti servf cu dresi-care informatinni des­
mana din Transilvanii si Ungarii nu mai pote tulu de civilitate, care la noi din asib numitulu pre lucrările senatului scolastecu protopop, gr. cat.
se retaca ceea-ce-i jace la anima, ci detorii ei este alu Sibiiului in siedinti’a tienuta in 1 Aprile a. c.
a-si esprime simtiementele cu voce tare, câ s’auda fundu regiu are deplina valdre si se p 6te aplicâ 1. S’a pertractatu si statoritu reportulu gen.
intregu poporulu. cu totu dreptulu si fara scrupuli, pentru ca noi despre starea invetiamentului poporalu pre sem. I
Câ unii, ce facemu parte din junimea acdst’a, toti am fosu si suntemu liberi. E mare deosebire, an. scol, 1874/5 in scâlele confesiunali din comu-
— ci juni romani voimu, dorimu si aspiramu la intre cei din fundulu Ardealului. Dat’a occasiune mele bes. apartienatdrie protop. Sibiiului.
uniunea toturoru romaniloru de bunu simtiu sub vomu sierbl cu necessariele analise speciali. — 2. S’a luatu scientia despre paşii făcuţi din
sacrulu stindardu alu causei drepte romane. In ultim’a mea epistola am fostu comunecatu, partea respectiveloru senate scol. parochiali in ob-
Dreptu-aceea ne grabimu a depune tributulu ca in contra arondării cercuriloru electorali deaici iectulu procurarei gradiniloru scolastece si de po-
simtieminteloru nostre de iubire, stima si devota- prin representanti’a scaunului si a orasiului nostru maritu, si s’a decisu, câ in acele comune, unde nu
mentu in manile toturoru barbatiloru romani, cari s’a obtienutu inca nece unu resultatu dela locurile
cu fapti, cu caracterulu firmu natiunalu, cu patrio­ unii representanti sasi au insinuatu votu separata. competente, in obiectulu cestiunatu, se se urgiteze
tismului loru desinteressatu s’au probatu in tote Votulu separatu nefiindu motivatu in n 6u’a lege e- deciderea causei respective.
timpurile, cari au luptatu si lupta neobositu pentru lectorale, pre scurtu, nepotendu de felu avb locu, 3. S’a decisu a se dâ ndue admoniţiuni a ce-
dreptulu tiereî si alu poporului romanu si a le dice: maioritatea, in nemarginit’a sa tolerantia, totu-si loru senate scolastece parochiali, cari n’au ingrigitu
Tienemu cu totu sufletulu la stindardulu cau­ Ta primitu la protocolu, care apoi astfeliu de votu inca pentru procurarea tuturoru recuisiteloru instruc-
sei drepte a poporului romanu, la drapelulu egali- separatu ar’ fi trebuitu se ajunga la sdrtea, carea tiunali, necessarie 1a invetiamentu.
tatei si fratietatei patriotice natiunale, care in anulu asta-di, videmu, ca isbesce in voturi separate in 4. S’a revediutu si essaminatu raţiunile sc61e-
1848 s’a redicatu in vddi’a lumei, anunciandu re­ loru confessionali gr. cat. de pre an. 1874.
deşteptarea si renascerea universităţii politice a t6te privintiele deplinu motivate de prin congrega- In 2 si 3 Aprile a. c. s’a tienutu conferenţia
romaniloru si pre care voi demni barbati Taţi tiunile comitatense, adeca la totala ignorare si des­ cu invetiatorii din protopopiatulu gr. cat. alu Si­
aperatu si Taperati cu constantia si curagiu nein- considerare din partea respectiveloru corporatiuni. biiului sub conducerea d-lui Directore Bas. P e t r i .
frantu. Saşii inse, bagu sdma, pretotindenea trebue se In aceste conferintie, d. Directore Petri a tienutu
Totu romanulu binesimtietoriu trebuie se se fia privilegiaţi. prelectiuni despre mesurele metrice. Am ascultatu
grupddie astadi in giurulu acestui stindardu, care Acum am intielesu, ca cu privire la acelu votu cu mare plăcere propunerile cele chiare si precise
singuru p 6te se reunbsca si se tiena la-o-lalta oştea separatu d’aici, gubernulu din Pest’a ar’ fi decisu, ale d-lui conducatoriu si me semtiu detoriu a-i es­
luptatoriloru pentru dreptate si libertate constituţio­ ca representanti’a n 6stra scaunala se ib din nou in prime multiumirile si recunoscinti’a ndstra pentru
nale, pentru nealienabilele drepturi ale marelui- socotintia impartirea cercuriloru electorali deârace servitiale si ostenelele prestate si cu ast’a ocasiune,
principatu alu Transilvaniei si ale poporului romanu in interessulu progressarei causei scolastece.
din acesta tidra si din Ungari’a; pentru limb’a si este prea mare disproportiuue intre alegatorii am- . . . . r . . . .
literatur’a romana. beloru cercuri.
Nu sciu representanti’a scaunala, candu va
Uitate se fia neajunsele trecutului, astadi ave-
mu se socotimu cu presentele si acestuia se-i dedi- tiend adunare, nece sciu ce va respunde la acdsta A. dou’a A d u n a r e g e n e r a l a o r d i n a r i a a
camu tote poterile nostre. dorintia a guvernului, cu atatu mai pucinu -mi I n s t i t u t u l u i d e c r e d i t u s i d e e c o n o m i i
„ALBINA*, tienuta la Sibiiu in localulu Associa-
Suntemu convinşi, ca intreg’s junime romana p6te trece prin minte a tintf unde-va prin parerea tiunei transilvane in 30-Martiu 1875.
din Transilvani’a si Ungari’a va urmâ esemplulu mea individuala a supra dorintii ministrului de in­ (Oapetu.)
nostru, esprimandu-si in momentulu acest’a gravu terne j inse -mi tienu de detorintia patriotica a pro*
alipirea la aperatorii adeverati ai interesseloru de nunciâ in interessulu comunu opiniunea mea, V. Credltnlii ipoticarln,
viatia romana» Votulu separatu n’a fostu motivatu si neci re­ realisandu cu totulu in acestu ramu fi. cr.
Astadi sunt numai simtiementele din aninTa presentanti’a, neci guvernulu n’ar’ fi trebuitu se -lu 46 împrumuturi in suma de ... . 24070 —
juna, sincera, caroru le damu sboru catra casa; din cari s’au restituitu
mane vomu fi gata a intra in servitiulu patriei si i& in socotintia, pentru ca § 120 din n 6u’a lege 1 împrumuta de . . . . fi. 1000
natiunei n 6stre si a inmulti şirurile combatentiloru electorala laşa pentru t 6ta si intrdg’a Ungari’a po- dr’ in rate espirate cu totulu „ 1490 2490 —
pentru binele si fericirea eil litic’a de asta-di in deplina val 6re art. de lege V, remanendu starea la finea anului de
Geargie Baiulescu, med. Aurelianu Belesiu, §. 5 din 1848, care dispune, ca cercurile electo­ 45 împrumuturi in suma de ... . 21580 —,
techn. Yaleriu P. Bologa, techn. Stefanu Bodiu, rali se se constitua cu bagare de sdma la numerulu care suma este assigurata prin ipotece bune
ailv. Moise Boeriu, pedag. Octavianu Blasianu, poporatiunii si la territoriu etc. precum a si facutu in pretiu totalu de 120,600 fi., apr6pe de 6 ori
med. Teodoru Ceontea, când. prof. Ioanu Cloaje, adunarea scaunala, ceea ce nu p 6te negâ neci unu catu făcu pretensiunile nâstre.
med. Drnd. St. N. Ciurcu, med. Nicolau Faga- In reportu cu anulu trecutu starea operatiuni-
rasianu, tech. Hanganutiu, med. Basiliu Michailu cive din acestu scaunu. loru ndstre la finea anului 1874 este urmatârea:
Lazaru, techn. C. Moldovanu, med. Zach. Moga, Disproportiunea alegutoriloru, calulu de bataia ■ fi. cr.
fi. cr.
techn. Drnd. I. Neagoe, med. Nicolau Neamtiu, alu separatistiloru, este celu mai slabu motivu, care, mai pucinu. mai multu.
techn. Ioanu C. Popasu, techn. Ioanu Pamfilie, dorere, se vede, ca a sedusu si guvernulu necunos- la reuniuni de creditu 55,696 38 — —
techn. Victor Popp, silv. Const. V. Popu, jur. cutoriu de impregiurarile si relatiunile din fundulu „ depuneri . . . . — — 51,689 58
Teofilu I. Batiu, techn. Alexandru Grama doctrnd. regiu, ca-ci, ori cum se va face arondarea cercuri­ „ escomptu . . . . — — 131,886 82
teol. Emanuile Sidor tech. Tilea s. techn. ingin. „ lombardu . . . . 3,099 — — —
St. Velovanu când. prof. Drd. Ioane Popu med. loru electorali disproportiunea alegutoriloru, totuşi „ imprnmuturi ipotecari. — — 21,580 —
Dr. Hosanu, med. Ioanu Baiulescu techn. G. va remand mare, pentru ca in orasiu suntu de trei In t o t a l u . 58,795 38 205,156 40
Sierbanu sil. Drnd. P. Vladu, Drnd. N. Oalefariu, ori atati-a alegutori cati in scaunulu intregu.
Drnd, Ioane Anca, Drnd. Emiliu Filipanu. Proportiune se va potd face numai atuncia Resulta deci o crescere preste totu de 146,361 fi.
ddca una parte a cercului orasiului se va da cer­ 02 cr. v. a.
In toti ramii de operaţiune s’au realisatu prin
cului scaunului, ceea ce adunarea scaunului inca institutu in anulu trecutu 2562 împrumuturi in
Sabesia, 12 Aprile 1875. p6te face pre basea numerului alegutoriloru (acdst’a suma de 1,047,861 fi. 95 cr. Considerandu, ca
( A f f a c e r i e l e c t o r a l i . ) Comitetulu cen­ inse n’ar’ fi motivata in legea elect.), conformu do­ imprumutatii noştri in partea loru cea mai mare se
trale in recentea sa siedintia, convocata la tempulu rintii separatistiloru si a guvernului reu informatu, tienu de clas’a agricultoriloru noştri tierani, carii
seu si condusa cu tactu de presiedintele ordinariu, cu t 6te ca, sciu, ca si atuncia va ninge votu se­ in impregiurarile n 6stre n’ar’ fi potutu străbate la
a luata la desbatere obiectele competintiei sale pre­ paratu. alte institute de bani: serviciele, ce institutulu
„Albina* aduce interesseloru economice in tidr’a
scrise prin n 6u’a lege electorale. Cu unanimitate Apoi mai repetiescu, ca aici la noi dela 1848 ndstra — suntu evidente.
s’a decisu a provocâ comissiunile conscrietdrie la in c 6ce miculu numeru de alegutori si neinsemna- Revirementulu cassei din totu anulu a fostu
completarea consemnariloru alegutoriloru, cu privire t’a estensiune a teritoriului a dictatu se se faca, urmatoriulu:
la valut’a baniloru, la deosebitele titluri de dreptu pre cum fara neci una smintdla totu-deuna s’a fa­ Perceptiuni......................... fi. 1,191,949 28 cr.
a mai multoru alegutori si, mai cu seama, la con- cutu, numai unu singuru cercu electorale, in care Erogatiuni.......................... ..... 1,189,198 04 „
tributiunile, ce mai alesu cetatianii romani din li­ s’au alesu ambii duputati la dieta. Totalulu fi. 2,381,147 32 cr.