Page 2 - 1875-04

titei liberali din acestu comitatu, intre cari preste dată de realisarea favorabila a împrumutului dome- Domniloru senatori! Domniloru deputaţi!
aşteptare si suscrisulu si inca unu frate protopopu nialu, s’a potutu emite cu unu cursu asia desemni- Dumnedieu se ve aiba in sfant’a sa paza si se
rom., si adunarea numai decatu se închise, fora câ ficativu pentru creditulu tierei, in catu ne a apro- ocrotâsca si de acum înainte scump’a nâstra patria.
presiedintele nostru său altu careva din noi se fimu piatu de statele a caroru ordine financiaria stabila CAROLU.
potutu luă cuventulu. Cu t<5te aceste eu avui si
-mi luai ocasiune, inca fiendu in sala mai toti par- este recunoscuta. Resurse n 6ue si imbelsiugate Presiedintele consiliului ministriloru si minis­
tecipantii la adunare, de a dechiarâ in audiulu mai s’au deschisu statului prin monopolulu tutunului, tru de interne, L. C a t a r g i . ;
multoru romani si maghiari d-lui comite supremu prin legea timbrului si a licentieloru; âr’ institui­ Ministrulu resbelului, generalu de divisie, Ioanu
c. C. Esterhâzy si protonotariului comitatense N. rea creditului fonciaru romanu, organisarea admi­ Em. F i o r e s c u .
Gyarmathy câ notariului si alu adunarei, precum nistraţiei domenieloru, legea vamala cu tarifele ei Ministrulu affaceriloru străine, B. B o e r e s c u .
ca „ n u m a i î n c h i d e r e a r a p e d e a a d u n a r e i si mai alesu regularea intielâpta a diferiteloru ches­ Ministrulu justiţiei, Al. L a h o v a r i .
m ’ a i m p i e d e c a t u a m e d e c h i a r â , c a d e ş i Ministrulu financieloru, G. Gr. C a n t a c u z i n u.
l e m u l t i a m e s c u p e n t r u î n c r e d e r e a , c u tiuni relative la drumurile de feru, constituescu o Ministrulu culteloru si iustructiunei publice, T.
c a r e a m e a l e s e r a i n c o m i t e t u l u n 6u e i n6ua era de puternica desvoltare materiala a tierei M a i o r e s c u .
p a r t i t e , t o t u ş i n e c e e u n e c e a l ţ i c o n ­ nâstre. Ministrulu agriculturei, comerciului si lucrari-
f r a ţ i rom. nu ne p o t e m u l e g â c u d e a c e ­ Efectulu naturalu alu acestei lucrări neprege­ loru publice, Th. R o s e t i .
s t e m a n i l e , d e 6r a c e a f l a n d u - n e , c u m s e tate pe terenulu economicu a fostu inaltiarea cre­ Nr. 567. 16 Marte 1875. Bucuresci.
s c i , i n a j u n u l u u n e i c o n f e r i n t i e r o m .
t r a n s i l v a n e , d e c i s i u n i l o r u a c e s t e i n u ditului nostru in intru si in afara. Cursulu titlu-
v o i m u n e c e i n t r ’ u n u c h i p u s i n u p o t e m u riloru emise de stătu s’a urcatu si s’a mantienutu; In Belgradulu Serbiei se disolvi scupcin’a din
p r e j u d e c ă . * Acestei dechiaratiuni -mi vine a procentele plătite pentru împrumuturi s’au coboritu caus’a unui tumultu, provocatu de reportoriulii co-
atribui, ca nece in comitetulu comitatense alu par­ si, in proporţie drâpta cu încrederea ce inspira;,tiâ- missiunei, care facă reportu in numele comissiunei
titei liberali, unde eram se dau o anal 6ga dechia- r’a, relaţiile nâstre cu Puterile garante si cu alte preste o petitiune, de care comissiunea nu scia ne­
rare, nu mai fui pana in diu’a de adi invitatu, state s’au inmultitu si s’au ridicatu. mica si opositiunea l’a sprijinitu; asia 44 deputaţi
nece in comitetulu centrale alu aceleiaşi partite nu
se alese alta di vre unulu dintre romani. Conventiuni internaţionale pentru diferite in- părăsiră sal’a adunării, alţii -si depusera mandatulu
Clusiu, in 26 Martiu 1875. teresse s’au potutu incheiâ cu Austro-Ungari’a, cu si scupcin’a se dissolvi. In 29 Martiu se com­
Dr. G r e g o r i u S i l a s î m. p.“ Russi’a si cu Serbi’a; amu subscrisu asemenea trac- plectă ministeriulu prin denumirea lui Radovics câ
De aici potemu invatiâ, cata cercuspectiune se tatulu dela Bern’a pentru uniunea poştala, si par­ ministru de justiţia; Zenitz câ presied. alu consi­
cere la asemeni adunari politice, pentru-câ se nu ticiparea nâstra la mişcarea culturei generale in liului de stătu si Krestici presied. curţii de cassa-
cademu victima hrapitârei datine si in contra voin- Europ’a este astadi unu faptu recunoscutu. tiune.
tii si a convictiunei. — In Spani’a, gen. Cabrera trecă in partea regelui si
In midiuloculu acestei desvoltari, armat’a nu
la provocarea lui Carlistii se descompuuu mereu.
potâ se remana inderetu. Legea n 6uei organisari Tocma mai trecură 6 generali, 3 col Ioneli si mai
Mesaginln Domnitor. României. din 1872, legea asupr’a înaintării, codulu justiţiei mulţi officiri carlisti in Franci’a, recunoscundu for­
• • ■ ' • - t militare si resursele votate pentru construcţii si
Domniloru senatori! Domniloru deputaţi! male pe regele Alfons alu Spauiei.
pentru imbunatatirea armatei, dovedescu hotarirea
Am venitu in midiuloculu Domniiloru-vâstre
nestrămutata a României de a-si pazf — in limi­
pentru a ve adressâ in persâna cuvintele ce ’Mi
tele positiei ei — demnitatea de- stătu si dreptu­ „Romanii din Transilvani’a.“ *)
este datu a ve spune la sfersitulu sessiunei.
rile întemeiate pe tractate. (După brosiura.)
/
Deosebit’a solemnitate, ce incongiura astadi a- Nu mai pucinu a-ti contribuitu prin lucrările
Me incredu in seutiulu de dreptate alu scrii-
cestu actu, provine din inse-si insemnatatea lui d-vdstre la inaiutarea tierei in interessele ei morale. toriului articlului ce a provocatu acestu respunsu
pentru desvoltarea ndstra constituţionala. Inchi- Prin legea sinodulfti a-ti pusu temeli’a beseri- alu meu, câ celu pucinu pentru unu momentu se
diundu-se sessiunea presenta, se închide totu-d’odata cei ortodoxe naţionale. Prin legea admisibilitatiei
cea d’antaiu legislatura complecta a adunarei de- se imagineze in acâsta situatiune a romaniloru si —
judecatoresci, prin reform’a codicelui penalu si a abstragundu dela t 6te acele nevoi generali, ce se
putatiloru.
instituţiei juratiloru a-ti datu statului o garanţia accentua si din partea pressei maghiare si cari ne
Domniloru senatori! Prin sprijinulu, cu care mai mare iu ceea ce este temeli’a sa: in distribui­ apăsa pre toti fora esceptiune, — se ib in consi-
si de asta-data a-ti sustlenutu reformele propuse de rea sigura a justiţiei. Modificarea legei judetiene deratiune numai si numai căuşele înregistrate de
guvernulu Meu, a-ti continuatu oper’a constituţio­
si comunale, organisarea serviciului sanitariu, refor­ mine aici si se judece apoi impartialu, ca 6re se
nala incredintiata înaltului Corpu ponderatoriu, si
m’a regimului inchisoriloru suntu totu atatea pro- p6te cineva cu dreptu cuventu miră, dâca acâsta
prim’a sessiune a senatului prennoitu vine a se ala-
gresse in regularea administraţiei generale. stare a lucruriloru p 6te se escite in sinulu romani­
turâ, cu acelaşi successu si cu acelaşi meritu, ses- loru o nemultiumire asiâ de mare?! Eu inse mar-
siuniloru legislaturei sale trecute. Nu este multu timpu, de candu Romani'a, turiseacu, ca nu numai pentru aceea m’am resolvitu
desteptanduse spre o n 6ua viatia naţionala din a*
Nu potu dâr’ de catu a ve multiumf pentru a da acestu respunsu lungu si detaiatu, câ se im-
activitatea neobosita cu care v’ati indeplinitu mis- mortirea in care o aruncase regimulu trecutului, prasciu mirarea, ce autorulu o esprime in articlulu
reclama pentru antai’a 6ra inaintea Europei partea
siunea pana in ultim’a di, si nu me indoiescu, ca si seu, ci cu deosebire pentru aceea am aflatu de bine
sa de lumina si -si afirma poterea de a paşi îm­
in viitârea sessiune ve-ti fi conduşi de acelaşi cu- a desfasiurâ mai pre largu adeveratele cause ale
preuna cu celelalte state pe calea progressului ade­
getu plinu de unu intielepu patriotismu. nemultiumirei poporului romanu, câ prin acestu res­
veratu.
Domniloru deputaţi! Terminulu pentru care punsu alu meu, publicatu intr’unu diurnalu cetitu
a-ti fostu aleşi expirandu, guvernulu Meu, in con­ Intalninduse intr’unu generosu simtiementu. de publiculu maghiaru, se midiulocescu si influin-
formitate cu prescrierile coustitutiunei, va pune Puterile garante au venitu in adiutoriulu aspirari- tiezu intru catu-mi sta prin potintia, câ opiniunea
tiâr’a in positie de a-si alege din nou representan- loru junelui nostru stătu si ’i-au incurageatu încer­ maghiara se devină odata in curatu despre aceea,
tii ei la adunare. carea de a se intemeiâ pe basele unei civilisatiuni, cumca in genere caus’a nemultiumirii romaniloru se
spre care-lu chiemau tdte traditiunile sale de stătu
O intrâga legislatura de patru ani, plina de cauta fora nice unu motivu in, Dumnedieu scie, ce
crestinu si înrudirea sângelui seu.
activitate, inspirata de binele publicu si pastrandu feliu de tendintie malevole, contrarie statului ma­
intielegerea cu guvernulu Meu representatu prin Statornici’a, cu care naţiunea intrâga a lucratu ghiaru si inimice naţiunii genetice maghiare; de-
acelaşi ministeriu, dovedesce aptitudinea tierei de a spre îndeplinirea acestui scopu maretiu si vrednicu drace sorgintea speciale a nemultiumirii romaniloru
se identifică cu nâuele cerintie ale timpului. Sta­ de viati’a unui poporu liberu, începe a -si aduce este de a se află in impregiurarile de mai susu
bilitatea ce pentru prim’a <5ra a’a mantienutu cu a- resultatele dorite. Patriotismulu d-vdstre luminatu insirate de mine, precum si in alte asemeni cause,
tat’a tărie in represintantii poteriloru statului, a si prudentu; armoni’a cs a-ti mantiinut’o totudeauna ce violâza interessele romaniloru si i impedeca in
produsu rădele ei binefacatdre si in tdte ramurile cu guvernulu Meu; energi’a, uu care a-ti infrenatu promdverea prosperităţii si preste totu in progres-
administraţiei publice ne potemu bucură de imbu- ambiţiunile personale si le a-ti silitu a se supune sulu loru.
natatirile îndeplinite. marelui scopu, care este mai presusu de noi toti; Ori unde si de cate ori a fostu vorb’a de ma­

Oontrolulu constitutionalu a devenitu in fine — binelui patriei — este o viua dovada ca Ro- rile interesse ale natiunei si patriei ndstre, totu-
o realitate. Sistemulu nostru financiariu, precisatu mani’a, intr’unu timpu asiâ de scurtu, a sciutu a deun’a am staruitu a-mi subordinâ acelor’a interes­
in t 6ta procedarea lui, a ajunsu la o deplina lemu- se apropiâ de iualtimea culturei altoru state, care sele mele personali si nici-odata nu m’am sfiitu a
rire. Socotelele au fosu date la timpu spre licuidare; i-au servitu de modelu. enunciâ pre facia, ceea ce după convicţiunea mea
si totu-deauna cu unu anu mai înainte, după pre­ Domniloru deputaţi! Inchidiendu cea din urma a trebuitu se enunciu, ca spre acdst’a m’a indem-
scrierea constitutiunei, a-ti fostu puşi in positia de sessiune a unei legislaturi complete si asiâ de fer­ natu sentiulu meu de detorintia. Spre a dovedi
a cunăsce bugetulu venituriloru si cheltuieleloru tile in resultate binefacatdre, suntu fericitu a ve acdst’a, me provocu, deşi pdte nu fora dre-care in-
statului. Datori’a flotanta s’a regulatu si s’a mar- potâ exprimă multiumirile Mele pentru oper’a dom- modestia, tocmai la diet’a din Sibiiu, la care s’a
ginitu in limite sigure. O n 6ua forma de creditu niiloru vdstre de patru ani. Intorcundu-ve la că­ provocatu si onorab. autoru alu articlului, si anume
alu statului s’a introdusu prin crearea rentei, care minele d-v 6stre, ve veţi aduce aminte cu mandria, me provocu la discursulu meu pronunciatu cu oca-
insemnâdia totu-deodata unu adeveratu progressu in ca a-ti contribuitu in modu puternicu la înaintarea
situati’a ndstra finantiara. Rent’a inse-si, prece­ tierei, a cărei mandatari a-ti fostu atâta timpu, *) Yedi Nr. 17 — 21 ai ,Gazetei Tr.*