Page 21 - 1875-04

•r r s
Gazet’a ese do 2 ori: Joi’a si Dumineca, Se prenumera la poştele o. si r., si pe lfa
Fdi'a, candu concedu ajatdriale. — Pretiuiu: DD, corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
pe 1 aira 10 fl., pe */» 3.fl. v. a. Tieri esteme 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 cr. de fîacare pu­
i
v. a» pe unu anu sdn 2 / galbini mon. sunatâria. blicare.
i

Hr. 27. Br&siovu 22 iO Aprile 1875.

neloru ticaldse si nepotentiâse de mai nainte; elu — prin municipia — definitiv’» constituire a re-
Ilrasiovu, 9/21 Aprile 1875. inca si-a inceputu activitatea prin instrainarea bu- publicei si diurnalele saluta dreptulu publicu alu
Conferinti’a prealabile, ce s’a tienutu din par­ nuriloru statului. Fusiunea este o întrunire a po- democraţiei i'epublicei. Astufeliu prin besericele
tea unoru barbati romani la Alba-Iuli’a in diu’a tariloru, spre a spriginf sistemulu de devastare, Franciei se va cantâ pe viitoriu: „Domine! salvam
de 11 Aprile, a datu multu de lucru foiloru ma­ spre a luâ seracului perin’a de sub capu si apoi fac rem publicam." lilr’ in caus’a alarmata de pres-
ghiare. Fia-care s’a incercatu a esploatâ acesta a-i da in mana bat’a de cersitu. Guvernuln actu­ s’a germana diuariele francese credu, ca speculatiu-
impregiurare după cum credih ca i vine mai bine alu nu este decatu o coteria, ce tinde a despoiâ nile lui Bismark suntu, cari pentru a impedecâ ur­
la socoteia. Se intielege inse, ca intre multe ade- pre poporu de averea sa.“ Aceste cuvinte fura carea creditului si a bursei francese, care compro­
veruri s’au stracoratu si unele mistificatiuni si in- primite cu mare bucuria din partea poporului, ce mite sbcuranti’a piacei din Berlinu, incepura a
tortocari intenţionate, cari nu s’au potutu trece cu erâ de facial-’ • speriâ burs’a si piaci’a francesa cu cestiunea: Ddca
vederea din partea celoru ce au partecipatu, si mai Interdictele guvernului actualu pentru impe- e in prospectu resbelulu? — Catu privesce la neu­
vertosu din partea celoru ce au conchiamatu acea decarea desvoltarii culturei si a progressului in si- tralitatea Belgiei, apoi teta Europ’a o apera cu o-
conferintia. Dreptu aceea d-lu Alessandru L a z a r u , nulu natiuniloru nemaghiare, nu mai au capetu. piniuuile foiloru publice, si se aştepta câ in Marea-
presiedintele clubului romanu din Clusiu si fostu F6i’a officiale din dilele aceste publica o ndua or- Britania se respunda in camera gubernulu la inter-
presiedinte alu conferintiei, alesu de catra maiori- dinatiune a ministrului de culte si instrucţiune pu­ pelatiunea făcută in acestu obiectu, in care „Times*
tatea passivista, cu t 6te ca dinsulu este activistu blica catra auctoritatile sc61eloru confessionali ro­ vede unu incidentu periculosu si prejudiciosu ga­
declaratu, — s’a aflatu indemnatu a publică in mane, câ se scdta din usulu scdleloru si manualulu ranţiei deneutralitate. Totu „Times“ anunciase, ca
foile maghiare unu reportu fidelu despre cele pe­ intitulatu „Elemente de istori’a' Transilvaniei pen­ Bismark vre se vina in Angli’a, pe insul’a Yight
trecute la acesta conferintia, câ astfeliu se pună tru invetiatorii si scdlele romane, scrise de Ioane la Sandown, i s’a si cautatu una locuintia.
capetu falseloru interpretatiuni. Ceea ce ne inte- V. Russu. Sibiiu 1865.“ ' Ministrulu dice in or- „Le Oord“ din 11 Aprile vorbindu despre a-
resâza pre noi mai multu, suntu urmatâriele patru dinatiunea sa, ca a esaminatu acesta carte si a a- larmarea art. din „Post,“diuariulu bismarkianu, re­
puncte, ce le aflamu in reflessiunile d-lui Lazaru, flatu, ca e unilaterale si defectuâsa, ca falsifica e- flecta, ca după întrevederea dela Yeneti’a intre re­
care dice: „După o consultare seridsa si calma amu venimentele istorice si descrie in colori antipatice gele Italiei si Franciscu Iosifu nu va fi de temutu
decisu: constitutiunea si legile tierei, si preste totu ide’a vreo turburare in pacea Europii, fiindcă prin ade-
1. Câ membrii diferiteloru partite politice ro­ de stătu maghiaru, si astfeliu esercita o nefavora­ siunea Italiei la poterile nordului, cele trei, s’a
mane c(in Transilvani’a se se conchiame la o con- bila impresiune a supra bunei intielegeri intre na­ mai intaritu intielegerea pacifica.
>vl # '• j) ;
ferintia generale, spre a decide in privinti’a atitu- ţionalităţile si popdrele collocuitdrie.
dinei ce ar’ fi d’a se observă facia de alegerile die- Atatu de dese si atatu de temerarie suntu
. .. .. , . i
tali venit6rie. loviturile si atacurile contra culturei si a esistintiei Scandata In terla.
./. <> Sbi fSlAUMlifi! 1
2. Câ locu pentru întrunirea acelei conferintie ndstre naţionali, incatu trebue se ne luamu de gân­ De multu n’amu mai avutu ocasiunea, d’a ue
s’a alesu cetatea Sibiiu. duri, ca ce se facemu si ce se intreprindemu, câ ocupă de scandaluri si scene tragicu-comice, petre­
3. S’a enunciatu, ca conchiamarea conferintiei se ni salvamu viitoriulu periclitatu. Dâca se va cute in sinulu corpului legiuitoriu din Budapest’a,
se se faca astfeliu, câ intre diu’a in care se va continuă totu asiâ, atunci in scurtu vomu vede ca adeca inaintea parintiloru patriei unguresci. Si
tiend conferinti’a si intre terminulu de a se incepe chiaru si gramaticele romane se scotu din scdle, eramu aprâpe înclinaţi a crede, cu sub auspiciele
alegerile, se remana unu intervalu de tempu de ca-ci este evidentu câ lumin’a sdrelui, ca ungurii liberalului guvernu actualu n>ce nu se voru mai
30—40 dile; in fine prin asemeni mesure nu voiescu a ajunge alt’a, pote ivf asemeni scene de trista aducere aminte,
4. Conchiamarea conferintiei s’a concrediutu clu­ decatu său a ne aruncă de nou in intunereculu cari infruntu mintea sanetdsa, revblta spiritele si
bului clusianu, caruia totu-odata i s’a pusu la a- ignorantiei, său ddca totuşi amu amblâ după cultura implu de indignatiune animele. Inse dorere, ca
nima, câ la acesta conferintia se chiame anume ai si lumina, se fimu necessitati a cersî acâst’a dela incidentulu scandalosu, ce a avutu locu in siedinti’a
pre metropolitii romani din Blasiu si Sibiiu. dinsii, adeca ddca vomu fi setosi de cultura, se dela 13 1. c. in camer’a deputatiloru Ungariei,
Unde vomu esi, numai Dumnedieu scie, noi nu mergemu a ni potoli setea din vasulu cu mătră­ amenintiarile si intimidările liberalului ministru de
ni permitemu a intrâ in combinatiuni. Unu bine, gună ungurâsca. interne Tisza Kalmân facia de deputaţii naţionali
suntemu siguri, ca totu va resultâ si din acesta Nu crdda inse dinsii, ca sentiulu romanescu şerbi Politu si Mileticiu, au potutu se deschidă ochii
couferintia: ne vomu cristalisâ mai bine, vomu sci este asiâ de tempitu, incatu se lase se vina lucrulu si se convingă despre bunele intentiuni ale unguri-
cari suntemu pentru interessele vitali ale naţiunii pana la estremu, de unde nu mai este scapare. loru facia de nationalitati chiaru si pre aceia, ca-
romane si cari pentru interessele de împilare ale Dbca estadi paremu a fi neaccessibili si nesuscepti­ ror’a li-a placutu „a pune pretiu pre seriositatea
adversariloru noştri. bili facia de asemeni atacuri, mane potemu fi deo­ promissiuniloru noului guvernu* si a se ingagiâ in
Dela Budapest’a se comunica, ca ministrulu- dată strapusi in alternativ’a: viâtia ori mdrte. Deca servitiulu lui.
presiedinte Wenkheim va plecă in 9 Maiu la Fiume astadi marea este asiâ de liniscita, nu urmâza ca Aserţiunea prea întemeiata a deputatului serbu
spre a bineventâ si fericitâ acolo pre Domnitoriulu. mane nu va pote se spumege si se arunce undele Politu, cumca Ungari’a nu este unu stătu nationalu
Cu acesta ocasiune dinsulu supune aprobării Maies­ in nuori. Bunulu capitanu de naia tiene totu-de- maghiaru, ci unu stătu alu diferiteleru nationali­
tăţii Sale si discursulu de tronu, prin care va ave un’a contu si de fortuna. tati, ce locuiescu aici, a fostu iu stare intru atat’a
se se inchida diet’a in 13 Maiu. Nduele alegeri Ddr’ nu numai facia de romani este îndrep­ se infurieze pre liberalulu ministru Tisza, incatu se
se voru face in dilele dela 1—15 Iuliu, adeca in tată furi’a ungurâsca. Slavacii din nordulu Unga­ amenintie pre acestu singuru individu cu intrâga
totu casulu înainte de secerisiu, dedrace anulu a- riei inca suntu espusi la asemeni crude tentatiuni. poterea armata a statului n a t i o n a l u m a g h i a r u .
cest’a secerisiulu a intardiatu cu celu pucinu ddue Nu fit destulu, ca li s’a inchisu d 6ue gimnasie na­ „Ai norocu —- dise elu — ca ai respicatu aceste
septemane. Nâu’a camera se va convocă apoi in ţionali, ce le-au avutu, acum li se mai închise si cuvinte, acesta doctrina aici in camera, unde eşti
ultimele dile ale lui Âugustu,; va alege membrii associatiunea „Matica“ sub pretestu, ca ar’ agită protegiatu de immunitate, inse fi siguru, ca dâca
delegatiuuii si după aceea se va prorogă pre vr’o contra statului-, a legiloru si. instit-utiuniloru. ai propagă afara de camera acesta doctrina, ai
siese septemane. — Intru adeveru aceste suntu nisce loviri asiâ trebui se semti, ca statulu maghiaru are inca ata-
Diuariulu „Napl 6“ comunica, ca agitaţiunile de temerarie si asiâ de umilitdrie pentru demnita­ ta potere, incatu se sdrobdsca pre inimicii sei.“
preutimei catholice din Ungari’a ieau dimensiuni tea si onârea unei naţiuni, incatu e cu nepotintia Aceste înfiate cuvinte, asta amenintiare si inti­
totu mai mari si devinu totu mai pericul 6se pentru câ sentiulu omenescu, consciinti’a naţionale se nu midare plina de superbia si consciintia naţionala,
guvernu si partitulu fusionatu. Cu ocasiunea unei se revâlte si se căra resplata. acesta manifestatiune de liberalismu maghiaru a
adunari de fusiune, ce s’a tienutu in Tapolcza, fostu primita cu aplause fragorâse, cu strigate fre­
netice de pre bancele deputatiloru si de pre galerie.
preutimea a datu o dechiaratiune, care merita o I'* r*%» î ;j • 3 - i<0 i ii \ •! IU i'b r j'\* ;!'/j WUI ;;•>*
deosebita atenţiune: „Guvernulu actualu — dicu — P r i n F r a n c i ’ a se serbâza cu concordi’a Nice cea mai strălucita victoria pre campulu de
preutii catholici — inca continua pre calea guver- si unitatea cea mai exemplaria a semtieminteloru lupta n’ar fi facutu mai mare bucuria si n’ar fi