Page 22 - 1875-04

produsa mai mare entusiasmu iu pepturile june si scoli s’au inchisu, pentru ca procederea loru a fostu donatiunile boieresci, inse mai înainte de a câştigă
betrane ale fiiloru lui Arpâd. contraria legiloru, si speru ca se va mai află inca t6te aceste, trebue se vi daţi pelea, câ Mâday sdu
Spre mai buna orientare reproducemu aci in si alta aplicare in acâsta privintia. (Aplause fre­ Benedek s’o usce la fumu, se faca pergamentu
estractu essentialu reportulu despre acestu dorerosu netice.) pentru donatiuni noue.
incidentu, inse din capulu locului vremu se preve- Michailu P o l i ţ a : Onor. Camera! Rregretu
nimu pre onor. cetitoriu, câ se nu aştepte a vedâ ca nu sum asiâ de forte in limb’a maghiara, incatu
iu acâsta lupta si vre unu deputatu nationalu romanu, se potu reflectă la argumentatiunile reportoriului si L A T I N I I * ) .
ca-ci deputaţi de acdsta calitate cu greu se mai la cele ale antevorbitoriului. — Gestiunea pusa de I. Indemnatu de bunii si vechii nostrii amici
afla in camer’a din Budapest’a Ddr se trecemu la amiculu meu Mileticiu este o cestiune de principiu, dela diariulu „le Siâcle" a lua una parte la a
obiectu. adeca este întrebarea, ddca afacerea unui teatru, loru colaborare, amu crediutu de datori’a mea —
La ordinea dilei este unu proiectu de lege care servesce numai interesseloru de cultura ale cu t6te ca lucrările -mi au se fia curatu literare —
despre edificarea unei case in fav 6rea teatrului unei singure nationalitati, p 6te avd locu său nu se contribuiescu la bun’a intielegere ce esiste adi
nationalu din Pest’a, spre care scopu se cere unu înaintea acestui corpu legiuitoriu. Eu nu potu se intre popârele latine si la strins’a loru unire de
împrumuta de 300,000 fl. — Deputatulu Ernestu me impacu cu punctulu de manecare alu maioritatii mane, ceea ce e legea nestrămutata a viitârei nâstre
Simonyi propune, câ fostulu ministru de interne acestei camere, care sustiene orbisiu, ca Ungari’a e desvoltari si luminosulu ideale alu unoru noui si
Szapâry se fia pusu in stare de acusa, pentru unu s t ă t u n a t i o n a l u . Avendu asemeni concepte întinse progresse.
ca a in&trainatu averea teatrului nationalu. Actua- despre statulu Ungari’a, atunci firesce p 6te avâ Natur’a si istori’a ne uniră eri: organismele
lulu ministru de interne Tisza iea pre antecessorulu locu înaintea camerei si afacerea teatrului nationalu. politice, cari se născu din starea ndstra sociale, au
seu in aperare si face atentu pre SimoDyi, ca cu- Inse noi suntemu cu totulu de alta părere: Ungari’a se ne undsca si d’aci înainte, ddr’ mai puternicu si
ventulu „înstrainatu* totu atat’a insâmna aici, câ nu este stătu nationalu, ci s t ă t u a l u n a t i o n a l i ­ mai strinsu. Sementi’a desbinariloru, pe care intre
si „furatu." — După acâst’a iea cuventulu: t a t i 1 o r u . noi o semenara regii si imperatii, trebuie se dispara
Dr. Svetozaru M i l e t i c i u si dice: Onorab. Ce e dreptu, vi sta in potere se decretaţi, ca suptu influinti’a democraţiei si a republicei. Ddr’,
Camera! Acestu proiectu de lege inca dovedesce, acâsta tidra e tiâr’a unguriloru, inse realitatea, câ se ne iubimu, trebuie se ne cundscemu unii pe
ca guvernulu si corpulu legiuitoriu s’au indatenatu statistic’a totu nu o veţi potd straformâ; nu veţi alţii. Ei bine, aceste studie suntu consacrate pen­
a identifică naţionalitatea maghiara si interessele potd ascunde faptulu, ca in acâsta tifira naţionali­ tru câ se ne invetiamu dela trecutu si se ne pre-
ei cu statulu insusi si cu chiamarea lui si asiâ le tăţile nemaghiare formdza maioritatea. Si asiâ, gatimu pentru viitoriu.
place a intrebuintiâ t 6te venitele statului numai si precum se p 6te discute in acdsta camera despre Unitatea in varietate e una lege a artei si-a
numai spre scopurile nationalitatii unguresci, cu afacerea teatrului nationalu ungurescu, totu asiâ se sciintiei, a naturei si-a societăţii. Fara neichimba-
t6te ca § 17 alu art. de lege 44 din 1868 orddna, p6te discute despre afacerea teatrului ori-carei na­ toriulu principiu alu unitatii umane, esistu împre­
ca statulu are se p 6rte grigia, câ cetatienii patriei, tionalitati. Dâca voiţi, câ Ungari'a se fia stătu una diferite rase, ale caroru deosebiri se intindu
ce locuescu in masse mari laolalta, tiena-se ei ori nationalu, atunci binevoiţi a nimici statistic’a si dela caracterele fisiologice pana la conciperea loru
si de care naţionalitate, se se cultive in limb’a a fortiâ pre slavaci, şerbi si romani câ se se faca despre idei si lucruri. In lumea antica, d 6ue rase,
loru materna pana la gradulu, unde se incepe cul- maghiari. De veţi potd face acâst’a, atunci veţi cea ariana si cea semitica, urziră mai cu sdma fi-
tur’a mai nalta academica. potâ decretă usioru si aceea, ca Ungari’a e stătu rulu vieţii ndstre. Unii profeţi si preuti, alţii eroi
Cu t 6te aceste inse statulu —• de cate ori nationalu. si legislatori; aceştia uniformi si nemişcători câ
vine vorb’a de esecutarea acestei legi — n’are nice Ministrulu de interne T i s z a Kâlmân: Onor. pustiele loru, aceia variaţi si multiformi câ frundi-
voia, nice bani spre a face acâst’a. B’a ce e si Camera! Eu sum de părere, ca Ungari’a este toc­ siulu paduriloru sacre, sdu câ undele mariloru loru
mai multu, acestu stătu nu numai ca nu redica mai asiâ unu stata, precum suntu cele mai multe zimbitâre; cei d’antaiu părinţi ai dreptului si-ai ar-
scoli pre seam’a civiloru de naţionalitate nemaghiara, staturi, in cari locuiescu cetatieni de diferite limbe teloru nâstre, cei d’alu douilea ai teologiei si-ai mo­
ci chiaru si dela acele institute esistente, cari s’au si nationalitati, inse cu t 6te aceste statulu are nu­ ralei, i vede cine-va — de si despărţiţi prin ba­
bucuratu de o mica subventiune acordata la initia- mai o numire. Precum esiste stătu francesu, ser­ riere imposibile de trecutu si prin uri eterne —
tiv’a Maiestatii Sale inca pre tempulu absolutismului, bescu, si aiurea romanescu, asiâ esiste a i c i stătu preparandu ide’a despre Dumnedieu in temple si in
precum suntu gimnasiulu serbescu din Neuplant’a ungurescu. După parerea mea aci nu e vorb’a nu­ sanctuare, si ide’a despre omu in ateliare, in a g o r a ,
si celu romanescu din Brasiovu, inca li detrage mai de o simpla diferiutia de concepte, ci e vorb’a in foruri. Dâr’ aceste doue idei, isolate fia-care
pucinulu ajutoriu. Si acdst’a nu fh de ajunsu; de q flagranta illegalitate (Aprobare viua.) In intr’o rasa, se cauta, se unescu, se identifica, la
arbitriulu statului merse pana a închide unele in­ sinulu camerei, unde este scutitu de paravanuiu începuturile istoriei moderne, câ se compună esinti’a
stitute de cultura naţionala, pre cari poporulu sla- immunitatii, pdte enunciâ si asemeni păreri contra­ civilisatiunii ndstre, civilisatiunii creştine, precum
vacu le-a infiintiatu ai sustienutu din saorificiele rie legiloru, inse -Iu f ă c u a t e n t u , c â a f a r a oxigenulu si azotulu se unescu câ se compunu esin­
sale proprie. Proiectulu de lege din discuasjune nu d e c a m e r a s e n u c u t e z e c u m v a a p r o p a g ă ti’a atmosferei ndstre.
e, după pararea mea, nice justu, nice ecuitabilu, s i r e a l i s â a s e m e n i c o n c e p t e i l l e g a l i , c a - Europenii suntu ariani in cea mai mare parte.
si ddca asiu fi eu unu membru alu naţiunii maghiare, c i i n m o m e n t u l u c a n d u v a f a c e a c d s t ’ a , Uragane misteridse, catastrofe necunoscute, instincte
care este asiâ de bogata si are o aristocraţia înalta s e v a p o t â c o n v i n g e , c a s t a t u l u m a - interiâre, apeluri intime, foculu reabelului si cerin-
si o capitale asiâ de mare si de frum 6sa, precum g h i a r u , p r e l a n g a t â t e s u b m i n ă r i l e c l a n ­ tiele comerciului imprastiara indata popârele născute
este Budapest’a, atunci diau m’asiu rusiuâ de lume, d e s t i n e , m a i a r e i n c a p o t e r e d e s t u l a , c â prin pădurile Indiei si crescute pe tiermii Gange­
câ se folosescu denarii seracimei nemaghiare intru s e s d r o b â s c a p r e i n i m i c i i s e i . (Aplause lui, d’a-lungulu Rinului si Tibrului, alu Meditera-
promdverea interesseloru proprie si esclusivu ma­ nebunatice in cursu de mai multe minute.) nei si alu mariloru de Nordu, alu Dunării si alu
ghiare. Pentru aceea eu protestezu contra acestei Deputatulu Fagarasiauiloru, vestitulu Alessandru Guadalquivirului, de ambele laturi ale Alpiloru si
nedrepte intrebuintiari a averii statului, adeca a M â d a y inca a voitu se esceleze cu acdsta ocasiune. Pirineiloru, unde lasara natur’a poporala de diei
averii comune. L’amu fi trecutu pdte cu vederea, inse ni jace in variaţi si deosebiţi, pe facia in opositiune cu dieulu
unicu alu iesuitiloru: diei carii formdza in istoria
Ladislau T i s z a : Nu potu pricepe cum s’a interesau a-lu recomendâ alegutoriloru sei, spre a-lu
potutu amestecă aici cestiunea închiderii unoru in­ alege de nou la vâra, ca-ci tare bine se pricepe a una brasda de idei, totu asia de luminatdre si de
stitute de cultura, cu caus’a treatrului nationalu, li aperâ interessele cele mai vitali. D-lu Mâday frumdsa, câ si brasd’a lumiloru formata de calea
dâr fiindu ca acâst’a s’a intemplatu, voiu se esplicu multiumf mai antaiu ministrului Tisza pentru cu­ lactea in imensitatea spaţiului. Si acdsta familia
caus’a si motivulu închiderii aceloru institute. vintele sale patriotice si pline de energia, cari lu- ariana a constituitu in Europ’a patru familie prin­
Dâca s’ar fl inchisu vre unu institutu, unde potura linicsi si asecurâ pre deplinu, cumca'ori-ce cipale de popdre, patru rase: pe cea slava, pe cea
tinerimea s’ar fi educatu in spiritu patrioticu in atacu, contră i n t e g r i t ă ţ i i n a ţ i u n i i maghiare se germanica, pe cea saxona si pe cea eleno-latina,

limba maghiara, atunci eu asiu fi fostu celu d’an- va respinge cu tdta energi’a. După aceea voiniculu din care suntemu mândrii ca facemu parte si că­
reia apartienu cele cinci popâre mai vechi si mai
taiu, care asiu fi protestată contra unei asemeni oratoru se aventâ pucinu in teoria si dede espres-
mesure illegali; inse in şcolile cari s’au inchisu siune urmat 6rieloru cuvinte pline de intieleptiune si însemnate din istori’a europdna: Grecii, Italianii,
Francesii, Spaniolii si Portugesii, cari, nemultiamiti
tinerimea se cultivă in limba nemaghiara, in detri- judanâsca speculatiune: „Inse candu e vorb’a de
ca din tiermii Mediteranei au facutu templulu diei-
mentulu statului; acolo se cresceau generatiuni, cari nationalitati, atunci aceste n’au altu locu in Ungari’a
nu poteau se dorfisca nice unu feliu de guverna decatu câ cetatieni maghiari de alta limba; inse loru, scdl’a artistiloru, cuibulu poetiloru si acade*
mi’a filosofiloru, sburara cu navele portugese pe
ungurescu. (Cetiti bine 6meni buni aceste argu- alte nationalitati, câ corporatiuni de sine statatdrie
mentatiuni, acâsta rationare de minte ungurdsca si nu cundscemu si speru ca nici-odata nu vomu cu- tiermii Asiei spre lumea trecutului si, Câ s’o lege

ve miraţi! Rep.) n6sce in acâsta tidra." — Vedeţi deci, alegatori cu istori’a, se intârsera cu navele andaluse prin A-
In acele institute se cresceau barbati, cari ar’ din cerculu superioru alu districtului Fagarasiu, nu meric’a, lumea viitorului, completară si perfecţio­
fi pasitu odata totu asiâ in camer’a Ungariei, câ si cumva acestu representante alu nostru este demna nară planet’a nâstra, câ cum ar’ fi voitu se demou-
stre — unindu strinsu natur’a cu spiritulu —• ca
d-lu Mileticiu dicundu: „ de asiu fi membru alu na­ de voi? Ddca este asiâ, apoi realegeti-lu pre elu
ţiunii maghiare." Dâr ddca d-sa nu este membru adu pre alta creatura de calibrulu lui, ca-ci atunci
alu naţiunii maghiare, atunci petftru ce mai ocupa de buna sama castigati munţii si pădurile dela *) Traducerea „Romanului* după diariulu le
locu in acâsta camera? Ou unu cuveutu, acele erariu si t6te drepturile, ce ie-ati capetatu prin S U c l e .