Page 23 - 1875-04

ras’a nâstra e cea mai universale si cea mai uma­ La adresa doritorilorn de a-si guraticulu in viatia publica sociale, neespertului i
nitara dintre t6te rasele pamentului. castigâ cârti romanesc!. Se deschide unu campu si unu terenu largu, unde
Multe obiectiuni s’au facutu acestei idei des- Suntu cateva septemani, de candu dn. Y. R. -si pOte castigâ cunoscintiele imperativu necessarie,
'
in atari occasiuni -3i p 6te insusi ori care individu
pre una basa fundamentale a pop 6reloru eleno-latine, dela Cliisiu observase in interessu publicului nostru acea calitate frumOsa si decoratdria, care este de
d’unu caracteru comunu, care le unesce si le iden­ carele doresce a -si nutri spiritulu si anim’a prin lipsa se caracteriseze pe fia-cine, si cu deosebire
tifica. Astfelu de comunu li se dice Spanioliloru lectura de cârti romanesci, ca productele literarie, pe acei individi, cari s’au adapatu catu de pucinu
care se ceru incdce din afara, s’ar’ scumpi f 6rte,
ca au pucinu lucru dela Latini; ca Celtulu si Ibe- mai alesu din ddue cause, ca adeca acelea se tragu din isvorulu culturei, alu literaturei si alu civilisa-
rulu formâza câ unu felu de granitu alu popora- prin posta, unde se platesce unu porto greu, apoi tiunei, -si p 6te castigâ dicu finetia si conduita plă­
tiunii n 6stre; Celtiberii, compuşi din ddue rase in­ ca pretiurile lui suntu fixate in moneta sunatdria, cută si atragatdria facia de lumea esterna. Si Ore
ce ar’ pută fi mai pre susu câ cultur’a, literatu-
digene prin nume, ne ocupa centrulu peninsulei la care trebue se se adauga agio după cursu; după
acestea invita pe librarii de dincolo, câ se depună r’a, civilisatiunea, fineti’a si conduit’a plăcută si a-
ndstre; la Nordu, Cantabrulu nici odata nu se su­
si dincâce cârti spre vendiare. Dorinti’a d-lui Y. tragatâria? 6re nu provine fericirea omului din a-
puse pe deplinu jugului romanu, si Basculu totu ceste calitati? 6re multiumirea cu conscienti’a de
R. este justa, e legitima, patriotica, nobila; ea
mai vorbesce una limba a cărei origine se perde inse cere trebuintia de infohnatiuni mai exacte. sene nu este eflucsulu acestora? Yoindu a respunde
in etatile preistorice; Asturianulu pastrâza palidi­ Este adeveratu, ca aducerea Cârtiloru prin la aceste cestiuni, apoi mintea sanit 6sa si simtiulu
tatea primitiva pe care Strabone i-o descoperi si i-o posta costa Relative multu, adeca câ ori-unde; de- de dreptate ne inddmna a da unu respunsu posi-
semnală., pe candu Lusitanulu se glorifica c’a datu pende inse numai dela publictilu nostru literatu, câ tivu, afirmativu, ne indOmna, bâ chiarn ne silesce
a respunde, ca mai presusu de calitatile memorate
nascere lui Viriatu, celebru si nemoritoru prin lup­ se aiba cârti aduse prin cativa librari din tiâra, nu p 6te fi altceva. DOr’ Ore perfecţionarea ome-
tele sale in contra legiuniloru Romei. Cele mai cu p t e t i ' u r i l e ' o r i g i n a l i , fixate prin auctori nOsca este si pOte fi unu âctu atatu de sublimu si
frumdse din cetatile ndstre de mâdia-di pdrta inca adu editori. Asia de ex., suntu mai mulţi ani, de grandiosu, incatu tOte celelalte calitati se-i fia sub-
candu librari’a d-lui Julius Spreer in Sibiiu, cu­
nume feniciane, câ Cadix, Malaga, Cordua, Calpa; noscuta sub vechi’a firma Sam. Filtsch, au anun- ordinate? Aci Ora trebue se respondemu afirmativu
porturile Cartagen’a si Barcelon’a dau pe facia ori- tiatu de uenumerate ori prin diariale romanesci, deOrace perfecţionarea este ajungerea, respective ni-
ginea-le punica si cartaginese; ghirland’a de colo­ prin catalâge impartite in publicu si prin alte caii, suinti’a de a-si ajunge omulu mesur’a destinului seu,
de a se apropia de fiinti’a suprema, a se apropiâ
nii grece ce se numescu astadi., Roses, Sagonte, ca aceea nu numai are in c o m i s s i u n e diverse de creatoru.
cârti romanesci, ci ca si este gata de a trage si
Denia, Ibiza; marele municipie romane mai c’au $cca dOra, Ou. publicu, catu de momentOse
disparutu suptu inundarea barbariloru; Yisigotulu altele dela auctori, său prin collegii sei librari din suntu convenirile, ce tesauru pretrosu ascundu ele
a f l e
Bucuresci, Iassi, Craiova etc., numai se se
intemeidza unu imperiu la Toledo, Vandalulu se c u m p ă r ă t o r i . Acdsta se si intempla, ca-ci acea in sine, si catu de mare folosu aducu acelora, cari
iutinde prin Andalusi’a si Afric’a, Suevulu coprinde librăria se ocupa si cu vendiarea producteloru 'lite­ le imbraciosiaza; numai aceia, dicu, potu afla tesau-
Galici’a si — candu se parea ca nu mai remane rarie romanesci. rulu demnităţii loru si se impartasiescu din elu după
in facia de catu Spaniolulu formatu prin marele 'Totu asemenea se ocupa si librariele din Bra- gradulu, in care le iubescu si le imbraciosiaza. Se
privimu pe nemuritorii Elini si pe marii noştri stră­
revolutiani ale istoriei antice si Spaniolulu venitu siovu Frank et Dresnandt, cum si Hehricu Zeidner, buni Romani si vomu vedO, ca ei inca au avutu
de pe marginele Dunării si Rinului, carii traiescu care inca stau in relatiuni de aprâpe cu librarii de conveniri, si inca astfelu de conveniri, cari intrecu
alaturi unulu de altulu in cursu de trei secule fara din colo. Apoi in Olusiu d. Ioanu Stein ne-a de- cu marimea scopului si a splendOrei formei orce con­
claratu si n 6ue de repetite-ori, ca este aple’catu a
se se confunde — porţile strimtorii se descbidu primi cârti romanesci in c o m i s s i u n e , numai se venire din tempulu celu mai modernu. Jocurile
fara veste, lasandu trecere libera Arabiloru din se afle cumpărători, si mai multu decatu atata, ca naţionali Olimpice, Pitice, Istmice si Delfice, pre­
Bagdad si Damascu, triburiloru din Tanger si din le va recomendâ si altoru colegi librari in Buda- cum si Saturnaliale — Ore ce au fostu altceva,
dOca nu conveniri naţionali; scopulu loru inse,
Tunis, apoi Almoravidiloru, Almohadiloru, Beni-Me- pest’a, Aradu etc. grandiositatea si sanctitatea, cu carea se ticneau,
diniloru din desertu, din Atlas, din cari totu au Scimu cu totii ce insâmna a vende marfa in au datu adese occasiune poetiloru se cânte olivulu
mai remasu cati-va descendinti negrii in comitatulu comissiune, adeca pe langa bonificare de asia nu­ si laur’a delfica ce incununa fruntea invingatorelui.
mita p r o v i s i u n e . La alte mărfi se da provisi-
Niebla: imense suprapunere de rase, ale caroru o- une, după cum se cauta mai multu său mai pucinu, Aceste conveniri vedemu, ca serviea câ unu focularu,
seminte, suprapuse câ diferitele terene geologice, dela 3, 5, pana la 10%; la cârti din contra, dela unde se concentrâ totu ce erâ bunu, totu ce erâ
n’ascundu nimicu din totu ce ne-a pututu da din 10%, 15%’ 20% pana si la 30 procente, din ethicu si estheticu; aci vedemu pe poeţi recitan-
dusi fruptulu talenteloru loru, pe istorici rostindu
sufletulu si din sângele seu una cetate câ Rom’a causa ca productele literarie suntu acele „mărfi," spre cunoscientia publica faptele si eroismulu na­
antica. E m i l i o C a s t e l ! a r , . care se cauta mai reu, mai pucinu si — ce este ţionale, se audiea tonurile dulci si incantatOrie ale
( Y a u r m â . ) si mai fatale, se plateacii mai neregulatu. Acea lirei, se vedea opuri de arte espuse spre contem-
provisiune numita si rabatu, o plaţescu librariloru platiune-, care de care mai frumOse si mai momen-
Reproducemu din „Tel. Rom." una rectificare auctorii sâu editorii cu conditiune, câ după a'ceea tuOsej luptătorii se intrecea in manuarea armei,
tramisa din Blasiu, care va interessa si pe cititorii librarii se nu mai cutedie a ridică pretiurile. Asia eroii si bravii -si aretau poterea braciului, cu unu
noştri, câ fraţi de acelesi aspiratiuni naţionali in dâra literatorii di amatorii de lectura din diverse cuventu aci se potea vedO totu ce este bunu si
fondu, de si in procedere mai reservati: parti a le tiarei n’au decatu se se ititieldga intre demnu de imitatu, se potea vedO tOta perfecţiona­
Sene, apoi cu cate ubu librariu din vecinătate, pen­
„ B l a s i u in 9 Aprile 1875. tru câ se-si ajunga scopulu, Diariale ndstre poli­ rea, inse, ce este mai ponderosu, se potea vedO
( R e c t i f i c a r e . ) Dle red.! In numerulu de tice si literarie nu lipsescu a publică mulţime de perfecţionarea c u r a t u n a ţ i o n a l e , deOrace nu­
eri ai binevoitu a impartasf după „M. Polgâr" dre- cârti romanesci cu pretiurile loru, prin cate facili- mai acdsta pOte se ridice si se câştige nume ne-
muritoriu unei naţiuni.
cari sciri despre un’a conferintia, ce s’a tienutu tddia castigarea loru *).
aici in finea lui Martiu. Agio este unu efectu alu sărăciei statului ih Si de vomu cercetă, ca pentru-ce au avutu
Fiindu ca scirile acele nu consuna cu decursulu care ne aflamu noi, si nu poternu pretende, câ alţii popOrele culte antice atatea conveniri si inca cu­
fapteloru, te rogu a suscepe rectificarea presenta, se primâsca petecutie de ale nOstre in locu de mo­ r a t u n a ţ i o n a l i , apoi ne vomu convinge, ca nu­
câ opiniunea publica se nu se inducă in erdre. neta sanetdsa. mai din punctu de vedere câ acesta este midi loculu
E dreptu, cumca din ocasiunea trecerei dlui 6re inse pentru-ce romanii nu-si fundddia bi- celu mai usioru si celu mai securu, prin care o
Lazaru pre aici sa tienutu o convenire de totu bliotbece c o m u n e catu se p 6te mai multe, care naţiune se p 6te cunâace pe sene si pdte formă unu
confidenţiale, la care luara parte 11 blasiani si d, se aiba valOre mare, dâra se coste relative prea intregu compactu solidu si nedestruiveru, ca prin
Lazaru. Scopulu — după descoperirea dlui L. — pucinu pe individii singuratici. Productele n 6stre acdsta se transplanta mai usioru imbraciosiarea be-
erâ lămurirea opiniuniloru despre convocarea unei scientifice si literarie se immultiescu pe fiacare anii leloru arte, eroismulu, nationalismulu, patriotismulu
conferintie natiunali, despre tempulu si loculu ei. de minune, cu sutele, si n 6ue nu ne este permissu si v i r t u t e a n a ţ i o n a l e .
Dâra cursulu conversarei se abath la altele, cu ale trece cu vederea. După esemplulu popdreloru culte antice aco-
deosebire d. L. comendâ fdrte multu activitatea si modanduse si orientanduse posteritatea, s’au facutu
nesul a probă, cu aru fi bine, câ si romanii sa fia diverse specie de conveniri, mulţime de reuniuni si
impartiti in d 6ue partide. Alţi 4 mai vorbiră Disertatimte despre insemnatatea întruniri- societăţi, prin a caroru midiulocire a ajunsu secu-
pentru activitate. loru preste totu si in gpecie la romani, rostita de lulu 19 a se numi secululu luminarei, alu civilisa-
Pentru passivitate n’a vorbitu nime, luandu d. I o a n n e T u r c u , juristu in an. III., in con- tiunii si alu progressului. Popâre si naţiuni, cari
afara pre unulu, carele unulu dise, ca este pentru certulu din 4 Martiu 1875 alu societatei academice au avutu conveniri, reuniuni si societăţi mai multe,
activitate numai in patria, Rubiconulu nu va sa-lu JTalla a junimei romane dela Universitatea din adi le vedemu, ca suntu cu multu mai înaintate,
trdca, — idra celu numitu in „M. P." afirma, Olusiu. ca au ajunsu la unu renume cu multu mai mare,
cumca tienut’a politica a romaniloru nu se pdte si (Presentu de d i u ’ a i n v i a r i i pentru junimea di ca in t 6te privintiele stau cu multu mai bine,
nu se cuvine a se stator! intru una convenire mica Romana 1 Red.) decatu acele popâra, acele naţiuni, unde singurati­
cum erâ acea, 6 inşi nu vorbiră de locu. cii au traitu câ singuratici, s’au isolatu cu totulu
Conclusu nu s’a facutu, cu atatu mai pucienu Despre influinti’a conveniriloru si a reuniuniloru a- unulu de altulu si intru nimicu nu s’au interessatu
a dechiaratu cine-va alaturare la clubulu liberalu. supra societatiei omenesci; Reuniunile romanesci. —■ de afacerile si de binele comunu. T 6te inventiu-
Aceste numai in interessulu adeverului batjo- P r e a O n o r a t u p u b l i c u l Convenirile so­ nile, tdta cultur’a si civilisatiunea, bunăstarea na-
coritu amaru de referinţele lui „M. P.“ ciali, convenirile literari si cele amusante suntu fac- tiuniloru si a pop 6reloru, pene unde a potutu se
Altmintrenea blasianii, ce au participatu la torulu celu mai ponderosu si celu mai favorabile, se redice genulu omenescu, este de a se multiuml
convorbirea acea, au respectatu caracterulu ei de prin care se p 6te forinâ caracterulu si calitatile o- n u m a i conveniriloru, n u m a i r e u n i u n i l o r u si
totu confidenţiale, incatu necum prin diuarie, dâra mului, prin astfelu de conveniri se introduce sin- s o c i e t a t i l o r u ; ca-ce de ar’ face omulu o între­
nice cu vorb’a nu au latitu cele petrecute acolo. prindere catu de mica si neînsemnata, numai atunci
Ddca altulu cine-va fu de alta părere, acea i se *) De ex. in „ T r a n s i l v a n i ’ a " rubrie’a va avă resultatu bunu si doritu si va fi in armonia
p6te iertă; dâra scbimosirea nu crediu se se ierte. „ B i b l i o g r a f i a " este permanenta; mai in fia­ cu regulele moralei si ale esteticei, de va fi efluc­
„Tel. R." I. M. M. care numeru afli anuntiari de cârti, care essu de sulu calitatiloru preparate si perfecţionate nu prin
sub pressa. natura câ atare* ci prin puterile si influinti’a ao-