Page 25 - 1875-04

Gazet'a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e premunera Ia poştele c. si r., si pe la
Fdi'a, candn concedu ajatdriale. — Pretialu: DD. corespondent^— SB^ntru serie 6 er.
1
pe 1 ana 10 fi., pe / 3 fl. v. n. Tieri esterne 12 â, Anala I1ITI1I. Tacs’o timbrala a 30 or. de flacare po-
l
s
v. a. pa unu anu adu 2 / galbini mon. aunatoria. , blicare,
a
Hr. 28. Br&siovn 2513 Aprile 1875.
--------------------- —-q--------------------------------------------------

campu (de pe hotarulu comuneloru); in legamentu dusu totu-deauna din Romani’a, in Ungari’a din
Cesttane economica si comerciala cu acdsta, se se p 6rte grija de ajunsu pentru pră­ Russi’a prin Oaliti’a, precum si din Turci’a pe la
de cea mai mare importantia. sirea si inmultirea viteloru; in fine articlulu XX Bosni’a. Veterinari’a si politi’a sanitaria din Ro­

Dorimu a trage luarea-minte nu numai a lec* de lege din an. 1874, cum si alte legi si disposi- mani’a nu merita numele acesta (adeca tocma câ
torilorn acestui diuariu, ci ddca s’ar’ potd dela noi, tiuni, cate ar’ mai esl in acdsta materia se fia ob­ in Ungari’a); in tempulu epizootiei carantin’a de
a toturoru locuitoriloru atatu din patri’a ndstra, servate. vite bolnave este numai de mărturia, prevaricatiu-
1
- - * • . ‘ |
catu si din t 6ta Romani’a, asupra unei cestiuni de III. Sistem’a de (carantina si lazaretu), care nea de vite infectate, vinderea si transportarea loru
vidtia, care se afla depusa la biroulu dietei ungu- se afla pana acum in vigâre, se fia delaturata, dra mai departe este in asemenea tempuri lucru de tdte
institutele de carantina successive se fia desfiintiate ; dilele, de aceea exterminarea morbului este inpos-
resci cu scopu, câ densa se id asupra-i decisiune
in loculu acestora se se faca pe la tdte staţiunile sibile. Germani’a, Angli’a, Elveti’a si Itali’a au
definitiva, radicala, care se strabata prin t 6te ar-
teriele de vidtia a le diverseloru classe de poporu. de caii ferate, cate cadu la fruntari'a tierei, măce­ opritu de multu inportarea in staturile loru de ori­
E s s e n t i ’ a c e s t i u n e i e s t e a c d s t a : lării *), cari se std sub privighiare politiei sani- ce vite „sure,* adeca vite de rassa de Podoli’a si
S e s e o p r d s c a s t r i n s u s i c a t u m a i tarie.. • Ungari’a, dra mai de curendu populatiunile aceloru
c u r e n d u , d e a l u n g u l u f r u n t a r i e l o r u , i m - IV. Importulu de vite cornute vii, de oi si tieri pretindu, câ se se oprdsca si vitele „galbine*
p o r t u l u t o t u r o r u v i t e l o r u r u m e g a t 6r i e , capre, mai in scurtu de tdte vitele rumegatdrie, (cu perulu galbinu). Ddca alte tieri au opritu ne­
a d e c a b o i s i v a c i , o i , b e r b e c i s i m e i , precum si de piei si dse, dra in casu de asiâ, si condiţionata inportulu viteloru din Ungari’a, in
c a p r e , t i a p i s i i e d i , p r e c u m s i p i e i s i de lana, din Russi’a, Turci’a, precum si din Ro- tocma cu acelaşi dreptu se oprdsca si Ungari’a si
6s e d e a l e a c e s t o r a , d r a i n c a ş u r i a n u ­ mani’a, se fia oprite indata, de totu, dra in nexu Austri’a intrarea viteloru din Russi’a, Turci’a si
m i t e c h i a r u s i l a n ’ a , d i n t o t u c u p r i n - cu acdsta mesura se se traga cordonu militariu Romani’a. Ddra se le oprdsca cu atatu mai vir-
s u l u R o m â n i e i , d i n R u s s i ’ a s i d i n T u r ­ preste totu, de alungulu fruntarieloru Turciei si ale tosu, anume din Romani’a, ca-ci intrarea viteloru
c i ’ a ; d r a p e n t r u c â s c o p u l u s e s e a j u n g ă României; in fine din acea tidra aduce daune fdrte mari economiloru
c u a t a t u m a i s i g u r u , s e s e t r a g a n e s m i n - Y. Spre acestu scopu se se incdpa indata ne- de aici, in ddue moduri. In urmarea propagarei
t i t u c o r d o n u o s t a s i e s c u p r e s t e 1 6 1 a l i ­ gotiatiuni cp guberniulu ces. regescu, pentru câ de epizootia adusa din Romani’a, dela a. 1862 in-
n i ’ a , s i p r e v a r i c a n t i i s e f i a s u p u s i l a p e - mesurele, sdu legale, sdu coprinse in instrucţiuni, cdce au peritu numai in Transilvani’a 18,613 ca­
d e p s e a s p r e . cate s’au luatu pana acum la noi asupra epidemiei pete de vite cornute, in val 6re minima (pr. 60 fl.
Si cine,cerb câ se fia trecute in lege aceste de vite, se fia acceptate si aduse la îndeplinire si de vita), de 1,116,780 fl. In Uungari’a dela 1860
mesuri radicali? O a cerutu r e n u m i t ’ a s o c i e ­ in ceealalta parte a imperiului. pana la 1868 au peritu 185,000 capete de vite
t a t e a g r o n o m i c a d i n O l u s i u , prin petitiune Asupra puucteloru I si II ale acestei petitiuni cornute! De alta parte, pe cele 14 passuri mun-
votata de catra adunarea sa generala tienuta la nu avemu a dice nimicu, decatu ca dorimu infiin- tene ale Transilvaniei *) s’au inportatu dela 1862
Clusiu in 1 Martiu 1875, si se crede, ca vocea sa tiarea loru, d d c a aceea va urmâ fora a mai spolia pana in 1874 inclusive, din Romani’a 75,666 ca­
va fi ascultata cu atatu mai viertosu, ca acea So­ pe poporu. Sc61’a veterinaria dela Budapest’a este pete de vite cornute si 599,783 oi si capre, dra
cietate numera intre membrii sei pe cei mai mulţi f6rte rea, se fia supusa la reforma radicale, se se dela tdte aceste s’au luatu vama numai 395,143 fi.
proprietari mari din Transilvani’a, in fruntea caroru mai infiintiedie si altele. Veterinari (doctori de si 41 cr., adeca multu mai pucinu decatu a fosta
stau foştii miniştrii corn; Emericu Miko si Ladislau vite) suntu f 6rte pucini si chiaru după mărturisirea perderea in vite perite de epizootia. In acelasiu
petitiunei, cei mai mulţi din ei nisce ignoranţi, periodu exportata din Transilvani’a catra Romani’a
Tisza cu frate-seu Colomanu Tisza ministru actuale
de interne. Petitiunea se afla tipărită in limb’a esiti din sc61’a primăria si trecuti la cursulu vete­ fusese: in vite cornute 26,843, in oi si capre
maghiara; de aceea recomendamu cu totu-adinsulu rinariei. Economi’a ndstra de campu este barbara, 514,496, dra vam’a la acestea numai bagatell’a de
acelora, cari cunoscu acea limba, se o citdsca, se asiatica, o sciâmu f 6rte de multu; politi’a de campu 369 fl. 67 cr. Ddra si acesta exporta este mai
o traduca, se o si esplice locuitoriloru; pentru-ca apr6pe nulla; catastrulu pentru care s’au versatu multu la părere, pentru-ca partea cea mai mare
argumentele care se aducu in favârea petitiunei, millidne, e satir’a catastreloru europene; cu com- din acele vite suntu proprietatea economiloru (ro­
merita de a se luâ in cea mai de aprdpe conside- massatiunile si segregatiunile hotaraloru s’au facutu mani), cari le mana in Romani’a pentru pasiune si
ratiune, dra altele care numai se atingu, sdu ca se blastamatii mari; cu pascuatiunea merge pe cape- chiaru in ernaticu.
trecu cu tacerea, se potu citi fora mare greutate rape, in poterea maciucei si a furcei de feru; C o r d o n u m i l i t a r i u se se traga cu atatu
p’intre linii. Aci este vorb’a de una revolutiune „domnii“ si fruntaşii comuneloru -si pascu vitele mai vertosu, ca-ci, precum dicu petentii, Ungari’a
pe terrenulu economiei naţionale, de unu bellu eco- după plăcu, ori-unde, in contenitu, pe semenaturi, simte necessitatea de a-si exercită 6stea la servi-
nomico-nationale, nesangerosu, inse cu atatu mai pe fenatiale de cositu, pe tăiaturi de pădure tene- tiu de anteposturi si antegarde (Vorpostendienst)
periculosu. rica, chiaru si in gradinele celoru sărăci. Ddra s p r e R o m a n i ’ a . Se va mai ajunge si alta
Auctorii petitiunei o resummara pe acdsta in bine ca amu ajunsu, câ si foştii miniştrii si frun­ scopu, ca tenerii carii fugu de înrolare, voru fi
c i n c i puncte principali, care suntu: tea boieriloru din Transilvani’a se recun 6sca in fa* prinşi multu mai usioru decatu s’a intemplatu pana
Pentru câ vitele locuitoriloru tierei se scape ci’a lumei acdsta stare de barbaria omoritdria. acilea.
In catu pentru desfiintiarea carantineloru, noi De vomu avd tempu, vomu luâ in considera­
si se remana scutite pentru totu-deauna de t 6te e-
încă nu amu prea versâ lacrime de dorere candu tiune si consecentiele acestoru planuri in casu
pizotiile (morburile de vite), se se iâ acestea me­
acelea s’ar’ desfiintiâ, ca-ci acelea, câ institute ri­ candu ele s’ar’ realisâ. Una se scie: emigratiunea
suri legislative.
dicate inainte cu 115 ani in contra ciumei asiatice, celu pucinu de 10 mii familii.
I. Veterinari’a (medicin’a de vite) se se reor-
astadi nu mai au raţiunea de a fi; coler’a nu o Pre candu ne ocupâmu cu analisea petitiunei
ganisedie in interessulu inmultirei viteloru, scdl’a
potu impedecâ, epizooti’a inca nu. Ore inse urmd- boieriloru ardeleni, ajunse aici scirea trista, ca in
de veterinaria (dela Budapest’a) ss fia supusa re­
dia de aici, ca ddca s’ar’ desfiintiâ carantinele, se unele tienuturi ale României s’ar’ fi incinsu b61a
formei, afacerile veterinariei se trdca in resortulu
se si id mesurele hostili cerute la p. IV si V? rea in turmele de oi, care cadu su sutele. Acdsta
ministeriului de agricultura, sc61ele de veterinaria
se se inmultidsca, preste acdsta, toti medicii de Proprietarii Transilvaniei proptescu acea pre* scire este de natura, câ se dea ocasiune la luarea
6meni, cati se prepara câ se intre in servitiulu tensiune a loru cu mai multe argumente, oare me­ de mesurele cele mai aspre in contra inportarei de
statului, se fia obligaţi a depune examenu ai din rita a fi luate in consideratiune critica. Mai an- oi, mniei, piei de die si lana, si asia se satisfaca,
celu pucinu in modu provisoriu, una parte a pre-
specialitatea epizootiei. taiu ei sustienu, ca nici unu feliu de epizootia
(bdla lipiti 6sa de vite) din cate s’au vediutu in tensiuniloru societatiei agronomice dela Clusiu. A-
II. Economi’a usitata cu pasiunarea viteloru
la campu, se fia adusa in armonia cu liber’a folo­ Ilngari’a si in Transilvani’a, nici decum nu s’au
escatu de aci din locu, ci in Transilvani’a s’au a- *) Adeca: Turnu-rosiu, Branulu de josu, Sian-
sire a pamentului, si asiâ regularea relatiuniloru tiulu, Vulcanu, Tblgyes, Temisiu, Poian’a-sarata
proprietaresci se fia accelerata, dra pe unde nu s’ar’ (Oituzu), Gyimes in Oiucu, Miercurea, Buzeu, Bra-
potd realisâ commassatiunea, se se reguledie mo- *) Cunoscute sub numele turcescu Z a l h a n â , nulu de susu, Breaz’a in distr. Fagaras., Valea-
dulu scâterei viteloru la campu si drumurile dela unde se taia vitele in numeru de sute si de mii. Uzu din susu de Oituzu, Almâsmezd (Merisieni).