Page 26 - 1875-04

tunci boierii din Transilvani’» -si voru potd vende Yomu relata in nr. v., care va esi numai in sem- dependenti’a Belgiei. — Agitările ultramontanistice
lan’a loru ti urc an a (gr 6sa si aspra in peru) cu bet’a luminata. din Belgiu ei sdca anim’a lui Bismark, elu inse nu
pretiulu t i e g a i e i (lana fina). Dorimu se vedemu, va petrunde a -si află aderitori persecutori de re-
ce paşi va luă Camer’a comerciala din Brasiovu si ligiunea cath., cum vre, pentruca poterile cath. nu
ce semne de vidtia va da in acdsta cestiune deli­ Din intrulu României reproducemu cu multa voru a apasă catholicismulu cu inaltiarea proteita-
cata, pentru-ca de nu va face acdsta ceva, dela cea apreciuire urmatoriulu acta officiale 9 de tismului bismarkianu.
din Glusiu nu se p6te aştepta nimicu. mare importantia: In F r a n c i ’ a , ataculu neutralitatii belgiane
Vineri, 4 Aprile curentu, M. S. Domnitoriulu a facutu mare si seridsa impressiune, pentruca după
a bnei-voitu a priimi in audientia pe d-nii Principe „La republique franqais* francesii vedu, ca Bis-
Bras iovii, 12/24 Aprile 1875. Alexandru Cautacuzino, doctorulu Bacaloglu, profe- mark n’are astemperu si lucra prin agenţii sei in
soru la facultatea de sciintie, colonelu Baroti si t6te direcţiunile, spre a insuflă una influintia uni­
Incidentulu ce a avutu locu in siedinti’a dela capitanulu Capitaneanu din statulu majoru generalu,
13 Aprile a camerei unguresci, si despre care amu versale dictatorica ity căuşele internaţionali. — După
cari, că membri ai societăţii geografice romane, de ce Germani’a se afla inarmata din tălpi pana in
vorbitu pre largu in numerulu precedentu, preocupa
curendu instituita in Bucuresci, au venitu spre a crescetu, dupace tunurile ei de 4, 6, 8 suntu re­
inca si astadi diurnalistic’a interna. Espectoratiunile oferi presidenti’a ei I. S. Domnitorului. făcute se bata la mii de kil. depărtare si din ar­
pucinu socotite ale ministrului de interne, cumca D. Principe A. Cantacuzino, in numele colegi- mele cele mai n 6ue si a depusu si la reserva vro
statulu ungurescu, adeca provinciele ce se tienu de loru sei, a avutu on 6re de a adressâ Măriei Sdle 800,000, infanteri’a si cavaleri’» si o a completatu,
coron’a sântului Stefanu suntu proprietate esclusivu o scurta si bine simtita alocuţiune, rugandu’lu se
ungurâsca, si ca prin urmare maioritatea pop 6reloru acum opresce prin agenţii sei orce cumpărare de
iâ sub augustulu Seu patronagiu acdsta societate si cai de prin diverse tieri, unde se făcu accordari
nemaghiare, ce locuiescu aceste provincie, vrendu sei acorde aceeaşi buna-vointia, pe care Inaltimea pentru armat’a francesa.
nevrendu, este si trebue se fia maghiara, ca d 6ca
Sa o arata neincetatu pentru totu ce p 6te contribui In Hispani’a curge sângele si prin repressalia.
nu, poterea statului maghiaru i va sdrobi capulu,
la respandirea lumineloru, la desvoltarea sciintie- Carlistii dejustitiara in Estela 8 alfonsisti prinşi,
— acâsta doctrina demna de unu cavaleru maghiaru,
loru si a arteloru in tidr’a ndstra. pentru alţi 8 carlisti ucişi prin regalisti.
a datu dreptului publicu maghiaru o direcţiune,
I. S. Domnitorulu, respundiendu, a bine-voitu In Estela si Sebastianu poporulu s’a revoltatu
pre catu de greşita, pre atatu si de eronata si
a declara, ca vede cu plăcere infiintiarea acestei de atata crancenia, dr’ vro 11 oficiri carlisti din
ridicula. A ne ocupă cu {combaterea acestei doctrine
institutiuni sciintifice, menita a face si mai multu Biscaia au trecutu la registi.
n’ar însemnă alfa decatu a ne bate cu morile de cunoscuta patri’a ndstra preste hotare si ca prii-
ventu. Inse că se justificamu totuşi acele especto- mesce cu multiamire Presiedenti’a ce I se oferă.* A n g 1 i ’a e aprdpe a se infruntâ cu Russi’a,
ratiuni imflate ale superbului ministru maghiaru, d6ca acesta va da a exercea vreo influintia asupra
„Pressa* Afganistanului, unde avantposturile rusesci se mai
trebue se facemu menţiune si de unu pigmeu, care
„Monitoriulu* aduce scirea imbucuratdria: — intelnescu cu cele anglice.
numai prin recitarea duoru cuvinte a sciutu se după infiintiarea si tienerea cluburiloru militari
devină gigantu. Deputatulu Ndmeth (Neamtiulu) a
la t 6te 4 divisiunile spre a inaltiâ spiritulu de
venitu ministrului intru ajutoriu si a marturisifo corpu intre fii marţiali, oficirime protegeata si de Christosu a inviatu!
fraucu, ca ungurulu de astadi, că si celu din sec- Domnitoriu cu multa si seri 6sa impartasire — cum­
lulu alu cincisprediecelea, nu pdte se domndsca Veniţi iubiţi cetitori, se bineventamu impreuna
ca Maria Sa in 6 Aprile a. c. a binevoitu a mai diu’a renascerii fapturei amorţite, diu’a inviarii din
asupra elementeloru eterogene, decatu prin legile,
inaugurâ si inca că presiedente si clubulu Romanu morţi a salvatorelui, a triumfului luminei si alu
ce le croiesce insusi, si prin poterea armeloru. Va Jockey instituitu in d 6ue secţiuni in Bucuresci si
se dica, acum este evidentu, ca ministrulu de in­ in Iassi cu scopu de a incuragiâ nobilitarea rasei adeverului reportatu asupra infernului, asupra in-
terne Tisza, candu s’a sufulcatu a enunciâ din in- tunerecului fiorosu; veniţi se serbamu cu totii acesta
cailoru in t 6ta tiăr’a. Afara de auctoritati, mai di de bucuria, ce ne gasesce innecati in doreri si
altimea ca, ca Ungari’a este unu stătu nationalu toti agenţii poteriloru străine se află de facia la
maghiaru si nu unu stătu alu nationalitatiloru, s’a inaugurare si banchetu, la care s’au redicatu toaste copleşiţi de chinurile amaritiunii, de florile reci
cugetatu fora indoidla la legile unguresci si la ale impilarii si torturei, ce avemu se induramu din
pentru M. Sa si Maria Sa pentru prosperarea sco­ partea celoru ce ne impungu cu suliti’a in c 6ste si
puscile honvedesci. Se-i fia de bine, numai se nu
pului si sanetatea fundatoriloru, cari prin reuniune ni storcu in gur’a setdsa buretele muiatu in ocetu,
fia prea tardiu candu se va desamagi. Noi delocu
voru a resuscită reputatiunea rasei cailoru in t 6ta fiere si veninu; veniţi fraţi romani, se serbamu
nu invideamu pre unguri, candu i vedemu ca croie-
Europ’a, ca pasiune au deajunsu. astadi in f o r m a victori’a luminei si a adeverului,
scu in aeru regate mari unguresci, ca-ci realitatea
In 8 Aprile aniversarea nascerei si proclamă­ pentru că mane se potemu serbâ in fapta triumfulu
i va infruntâ si da de golu tocmai atunci, candu voru rii de domnu a Domnitoriului, cadiendu in septe-
crede, ca la statulu loru imaginariu nu mai p 6te dreptăţii si alu libertăţii, triumfulu poporeloru ce
man’a patimeloru, Domnulu nu vof a o serbâ ofi­ supdrta si gemu inca in catusiele volniciei si ale
ajuDge nimine.
ciale din consideratiunea relegei. — violintiei.
Că se caracterisamu pucinu opiniunea diurna* Catu de Vesele si catu de liniscite ar’ fi ani-
listicei interne cu privire la intimidările d-lui Tisza, mele n 6stre, dric» dulcele nu ni-ar fi amestecata
In U e r m a n i ’ a se crede, ca resbellulu de­
damu locu aici apretiariloru ce le făcu doue organe cu amaru si bucuri’a cu gele si dorere. Inse vit»
in aceste obiectu. „Ellenor* dice: „Dechiaratiunea j vine neincungiurabilu, celu pucinu auctoritatile cele regimea tempiloru si reutatea celoru ce ne urescu
mai inalte militari suntu de acesta convincere; di-
lui Colomanu Tisza este unu evenimentu. Demon- j pre noi intru atat’a s’au descarcatu asupr’a ndstra,
ferinti’a sta numai in neresol firea imperatului Yil-
stratiunea, ce a insocitu acOsta dechiaratiune, este j incatu nice in acesta luminata serbatdre a crestine-
helmu, de a face pe voiea partitei din giuru, care
o condomnare 'a politicii de naţionalitate. . . . ' tatii, candu vieti’a triumfa asupr’a morţii, nu po­
Geniulu naţiunii unguresci traiesce inca*. . . Inse ; lu impinge, că se nu aştepte dela francesi atacare, temu se damu numai bucuriei animele n6stre.
ci mai bine ei se trdca din aşteptarea armata in
„Ung. Lloyd* observa: „Respunsulu d-lui Tisza, j Atacurile ostila îndreptate contr’a vietiei ndstre
acţiune bellica, ea Germani’a se afla destulu de tare.
ori si catu de aplaudatu se fia fostu elu, nu ni se , naţionali romanesci, lovirile ce se dau drepturiloru
pare a fi fostu demnu nice de barbatulu ce l’a In 15 Aprile Germani’a tramise respunsulu la si libertatiloru poporului romanu, sentiului si dem­
not’a Belgiului, in care -si arata dorinti’a urgenta,
datu, nice de loculu de unde s’a pronunciatu*. — nităţii naţionali, impetulu inscenatu contra temple-
La aceşti noi adaugemu, ca ori si catu de necorectu că Belgiulu se lemurdsca pe deplinu afer’a lui loru redicate de poporulu romanu pentru propagarea
si nepoliticu, si chiaru nedemnu a fostu acestu res- Duchense, celu cu apromiterea atentării lui Bism&rk; culturei, a luminei si adeverului, si pentru desvol­
punsu, elu remane totuşi, dOca nu evenimentu dr’ catu pentru pressa, in contra-i nu s’a recla­ tarea consciintiei naţionali, t 6te aceste acte de sub­
precum dice „Ellenor*, celu pucinu o pregătire si matul respectarei neutralitatii Belgiane se va sa­ minare si distrugere, ce tindu a tiend dreptatea
tisface de catra regimulu germanu.
o provocare a unui evenimentu, pre care si noi -lu eternu incatusiata si libertatea pentru totu-de-un’a
asteptamu. — Regimulu Belgiei inca va respunde, imparte- esilata, făcu că pepturile ndstre se respire greu si
sindu la t 6te poterile garanţi respunsulu seu. De-
In camer’a deputatiloru Ungariei se pertractOza aici lesne se pdte nasce conflictu periculosu. Acei» dorerosu in aceste momente, candu ele ar ave se
de preâinte proiectulu de lege despre reductiunea dit in puncto, quod non speratur in anno, ca-ce trasalte de bucuria.
numerului foruriloru judecatoresci de prim’a instan- berlinesii dicu, ca francesii se pre armara, si nu li Totu ce ni mai remase in acestu tempu de
tia, prin ce crede a se face si economia si a se se pdte crede, ca nu voru a revanja. — Se as- grea tentatiune, este credinti’a plina de sperantia;
meliorâ justiti’a. tdpta pe 9 Maiu sosirea imp. Russiei la Berlinu, credemu in poterea vitale a poporului romanu, scimu
ca adeVerulu si dreptatea nu potu fi crucificate si
Tocma primimusi unu reportu despre cavalerdsc’a unde va petrece vro 10 dile. Regele Schwediei
immormentate, că se nu p 6ta reinviâ, si speramu,
lupta a fratiloru noştri din munţii apuseni, in adu­ inca vine pe 27/4 la Berlinu. Intelnirile aceste
ca odata totuşi va se vina si acea di de completa
narea comitatului, la desbaterile asupra programului voru avd consecintiele sale pentru pace ori res-
noului regimu si a ovatiuniloru de soiu respectivu. bellu. bucuria, candu fiii naţiunii romane voru se serbeze
Astfeliu de lupte si reporte asteptamu deprin tOte Totu in caus’a neutralitatii belgiane respunse Pascile libertăţii si ale unitatii, Pascile restituirii
comitatele că se scia lumea, in ce apa se adapa Lord Derby la una interpellatiune in camer’a lor- poporului in drepturile sale. Acesta credintia si
constitutionalismulu de astadi Si ca romanii si in diloru, ca opiniunea despre Grermani’a a emotionatu sperantia ne cons61a si intaresce. . . Serbatori
facia cu o suta tienu lupt’a pe basea perfectei egalei si pe Angli’a, inse not’a ultima a Germaniei catra fericite.!
in dreptatiriinedicundu hop, pana a nu sari in jocu, Belgiu nu cuprinde ameniutiari de pace neci de ne-