Page 27 - 1875-04

KMsertatiane despre însemnătatea intruniri- si istoriculu fiiosofu Q u i n e t u: „Les figures (cadrele) respective. Prin urmare, ddca voi mu si noi, câ si
loru preste totu si in specie la romani, rostita de des voîvodes Alexandre le Bon, Mircea, ’Eiienne le naţiunea romana se fia tare si se figuredie câ na­
d. I o a n n e T u r c u , juristu in an. III., in con- Grand, Vasile le Loup, Midiei le Brave, âbauchâes ţiune culta, prin urmare libera, trebue se imbracio­
certulu din 4 Martiu 1875 alu societatei academice 8ous le porches des ăglises a demi effasăes pâr Ies siamu cu totu deadinsulu reuniunile si societăţile
Julia a junimei romane dela Universitatea din orages sout Ies seuls temoins de l’histoire dans un naţionali, ce le avemu, se nisuimu a intr’oduce in
Clusiu. pays oh Ies dăprâdateurs n’ont pas mbm laisse de viatia si alte ndue si ale apriginf. In specie inse
ruines.* Ad. Tipurile voivodiloru: Alexandru celu adressandu-me catra fraţii colegi dela universitatea
(0 a p e t u.) bunu, Mircea, Stefanu marele, Vasile Lupu, Mihaiu de aici ii provocu, câ dandu mana fratidsca unii

Noi, On. publicu, n’am fostu maltrataţi si a- eroulu, depinse prin tindele besericeloru, sterse pe cu alţii, cu poteri unite se imbraciosiamu si se
supriti câ 6meni, ci am fostu maltratat! si oprimaţi de diumetate de furtune, suntu singurii martori ai conlucramu cu totu adinsulu pentru prosperarea te-
câ Romani. Regele Sigismundu prin sentiuti’a sa istoriei in tiâr’a, unde depradetorii neci macaru nerei ndstre reuniuni literarie „ J u l i a , * câ asia —
proiectă, pentru Romani: „delendam esse e stirpe urme de ruine n’au lasatu după sene.* conformu statuteloru — se devină focariulu tutu­
totam Valachorum progeniâm.* Audi Romane sen- Eta dâra On. publicu, chiaru străinii recunoscu, roru Romaniloru, cari se interesdza de cultur’a si
tintia infiorat 6ria, audi acea sentintia, acellu man- ca istori’a este pentru noi manca, ca multe fapte de binele si interessulu naţionale; se lucramu fra-
datu, care a avutu de scopu peirea ta, varsa o la­ ilustre ale barbatiloru mari nu suntu introduse inca, tiloru in direcţiunea acdata din respoteri, avendu
crima pe trecutulu natiunei tăie, pentru acâsta inse cu t 6te aceste inse monumentele si traditiunea, date totu-deauna înaintea ochiloru dis’a poetului catra
nu trebue se desperedi, nu trebue se ti ascundi fa- istorice, ce nu s’au potutu răpi, transplanta din ge- Romanu:
ci’a din naintea lumei, candu sci, ca sententi’a Ini neratiune in generatiune si suplinescu lacunele-ivite. Eta eşti liberu, fati voiea t6ta
Sigismundu, poruncea stirpirea totala a neamului Pe candu suprematisarea si nobillismulu, pe candu Scrie, vorbesce, dreptulu ti-lu sci
teu, ci din contra se fii mândru si falnicu cu bra- feudalismulu si principiulu de servitute triumfă, se Spune la lume; ce-ai fostu odata,
vur’a si faptele stramosiloru prin cari s’a zadarni- mariea si se desfată in nacasurile, asuprirea si su­ Ce eşti acuma si ce o se fii.
citu infiorat6ri’a sentintia; ca ce, ddca moşii si stră­ dorile tieranului, si asia in partea cea mai mare a Clusiu 27 Februariu 1875 st. n.
moşii tei n’ar’ fi fostu zeloşi si energici, de nu si- poporului romanu, pe atunci Romanii ne mai pu- I o n u T u r c u ,
ar’ fi siertfitu chiaru si viati’a pentru limba si tendu suferi unu jugu atatu de greu si neomenosu, juristu.
naţiune, adi numele „Romanu* ar’ potâ fi numai ii vedemu alergundu din t 6te părţile cu mici cu
numele unui poporu mortu, inse nu alu unei na­ mari, tineri si betrani. barbati si femei si intrandu L A T I N I I
ţiuni, care cu paşi repedi inaintâza spre renumele in castrele combatentiloru pentru libertatea dela ( U r m a r e . )
europeanu si care neobositu cauta se ajunga acâsta 1784. T 6te inse in desiertu, ca-ce vicleni’a si ur’a
prin cultura si prin deosebitele ramuri ale sciintiei. neimpacata a inimiciloru, precum si fatal’a tradare Si ceea-a ce se dise despre Spanioli se dice
In tempulu vecbiu legea includea Romanului usi’a au nimicitu in mare parte tdte nisuintiele si-au za- si despre Francesi. Supt Celtu, acestu resboinicu
scdlei, adi inse nu-lu opresce nimene, câ se se cul- darnicitu t 6te intreprinderile de eliberale; cu tdte cu pitidre rapedi, cu o aplecare vesela, si mândru
tiveze; a fi cineva impedecatu dela invetiatura, dela aceste inse se parea a se diarl câ in o depărtare pene a’si închipui ca sustiene cerulu cu lancea,
scdla, insemnâza a fi impedecatu in cultur’a sa, f6rte mare, ca resare si pentru poporulu romanu o pene a provoca marea cu spad’a; acestu orator©
cultur’a este libertate, deci celui impedecatu dela radia de usiurare si libertate. nesecabilu, la adunările caruia abunda intrerupetorii
invetiatura i se detrage si denăga’ t 6ta libertatea, Si âta nu trecil multu si la anulu 1791 ve­ după cum ne povestesce Elianu; acestu despretiui-
se aduce pe o trâpta cu animalule, carele trebue demu pe Romanii dela Carpati convenindu si infa- toru alu vieţii, care o vinde si o sacrifica pentru
se sufere dela stapanulu seu t 6te si intru t 6te se ciosinduse la diet’a de aici din Clusiu, cerura dela ua cupa de vinu, după cate relatâza Posidoniu;
fia instrumentulu si obiectulu nedisputaveru si ne- Leopoldu alu Austr. si Ungariei „Restabilirea Roma- suptu modestulu Iberu, agricultoru legatu de pamentu
instrainaveru alu domnului seu. niloru, vechiloru coloni ai lui Traianu, in usulu perdutu in munţii sei, p’atatu de puc'nu ambitiosu
Cruda si âra-si cruda, dâr’ ce dicu, aprdpe o- tuturoru drepturiloru naţionali deopotrivă cu cele­ pe catu de aptu de împotrivire; supt Galii socia­
moritâria a fostu sârtea Romanului in trecutu. lalte naţiuni ale tierei, invocandu ei singuri in re- bili si comunicativi si Vasconii posomoriţi si isolati;
Stindardulu aristocraţiei si alu dispotismului falfaiâ. saritulu Europei drepturile omului si ale cetatianu- după sosirea soldatiloru lui Ercule din Tyru, ale
fiindu tienutu de braciulu maculatu si de funestulu lui* (pura et simplicia turn hominis tum civis caroru petre sânte, tramise in ajutoriu-le de Joue,
principiu alu supremaţiei si alu jobagimei; domnii jura) după cum recundsce si maghiarulu „KOvâri.* acoperu anca luncile din Provence, si ale Cinneria-
pamentesci traiâ in plăceri si in desfătări, asupri­ Deci dâra, dâca antecesorii noştri au datu es- niloru, ale caroru druidice altare suntu anca rădi­
rea si neegalitatea precum si calcarea in pitiâre semple atatu de eclatante si demne de imitatu des­ cate pe tiermi Loirei; intre Allobrogii din Alpi si
a dreptului omenescu -si ajunsese punctulu de cul- pre alipirea si iubirea, ce o au avutu facia de na­ resboinicii Averni, ale caroru triburi semenau cu
minatiune si rapindu victime nenumerate triumfă si ţiune si limb’a loru, dâca au cercatu si s’au nisuitu triburile din Scoti’a; după invasiunile Cimbriloru si
straluciâ in t 6ta splenddrea; bietulu tieranu inse, din resputeri a conveni chiaru si in tempurile cele hordeloru teutonice; după stabilirea Goţilor in
omuiu care tiene pe omu numai elu nenorocitulu mai vitregi si mai viscoldse, candu legea ii impe- Acuitania, a Burgundiloru la apusu de Jura; după
gemea sub jugulu celu greu si neomenosu alu tem- decâ si ii oprieâ dela acâsta, deacea dicu, noi tre­ năvălirile lui Attila si ale Huniloru sei; atunci,
pului. bue se pasimu cu mai mare energia, cu mai multu candu Francii vinu in Galia, chiamati de clerulu
Varsa dâr’ Romane o lacrima pe trecutulu na­ zelu si resolutiune pentru căuşele si interessele n<5- romanu in desperare; candu Lombardii urmâza pe
Oarolu celu mare victoriosu si Normandii, acei piraţi
ţiunii tale; deacea inse na trebue se desperedi, nu stre naţionali, se convenimu mai adeseori, 88 ne ai necunoscuteloru mari de la Nord, conduşi in
trebue se-ti ascundi faci’a din naintea lumii, ci se intr’unimu in r e u n i u n i s i a o c i e t a t i catu se luntre de pele si reveraati pe tiermuri câ nisce
fii falnicu si mândru cu bravur’a fapteloru strarno- p6te mai numerăse, deărace adi nu ne mai dice monştrii străini de valurile înfuriate se arăta după
3iloru tei, cari s’au luptatu cu successu, in contra legea „Romane tu n’ai dreptu ae porţi atari si mdrtea lui Carolu celu mare; fărte pucinu lucru
pericleloru, ce i au amenintiatu. -~ atari vestminte, tu nu poţi se inveti carte, dâca p6te remanâ din ras’a eleno-latiua pe pamentulu si
Sciindu aceste dâra, nici decum nu ne vomu nu eşti fiiu de popa si si in acestu casu poţi in- in poporatiunile Franciei.
miră si nu vomu trage la indoiala energia, zelulu vetiâ numai rogatiunile, dedrace nici nu te poţi Chiaru in Italia, adauga contradictorii esistiu-
si aptitudinea Romanului, pentru ca n’a aVutu con­ face altceva fora numai popa, nu ne opresce dela tiei unei rase latine, chiaru in Italia nu cautati
veniri, ca nu s’a intrunitu in societăţi si reuniuni, adunari si dela conveniri naţionali, literarie si a- de locu curata descendintia a Latiului, ca-ce aci
ci mai multu ne vomu miră de aceea, ca pe langa musante; ba chiaru din contra ne dice: „cultivate se urmara unii după alţi Iberii si Ligurii, Celtii
t6ta adversitatea tempuriloru Romanulu a ajunsu Romane! de voesci, si apoi te ridica pe puterea si si Cimbrii, Pelasgii si Etruscii, Gallii cisalpini si
adi acolo, incatu se numera intre naţiunile vii si pe tari’a ta pene undo poţi. Viati’a unui poporu transalpini, Samnitii, Cartaginesii si Teutonii, Visi-
intre poteri, a ajunsu se fia o naţiune cultivata si in nesciintia si in lips’a de cultura spirituale este gotii lui Alaricu, Ostrogotii lui Odoaoru, Vandalii
desvoltata. numai o servitute, este o sclavia, âr’ nu viatia;
deacea trebue se ne interesamu si se imbraciosiamu lui Gensericu, Lombardii lui Rotanu, Francii lui
Inse cu t 6te, ca trecutulu nostru pene la anulu Carolu-Magnulu, Germanii lui Fredericu Barbarosa,
libertatiei a fostu f 6rte viscolosu si vitregu, cu t 6te, cu totu deadinsulu acele media, prin cari se p 6te Aragonesii lui Pedro III, Francesii lui Charles
propagă si spriginl cultur’a si desvoltarea naţionale
ca numerulu inamiciloru natiunei romane a fostu d’Anjou, Arabii din Sicilia, imperialii lui Carol-
in tdte ramurile sciintiei si ale industriei si se
f6rte mare, si cu tdte, ca Romanului asiâ dicundu, jertfimu cu plăcere tempulu recerutu pentru aceste, Cintulu, si atatea alte rase diferite, cari mersera
nu i eră ertatu a face nici unU pasn pentru eli­ se caute una radia de lumina intr’alu ei ceru, ua
berarea sa, ba ce este mai multu, nii i eră ertatu deărace unu momentu, o clipa jertfita aci este fdrte radia de inspiratiune intr’ale ei arte, ua radia de
nici a spune pe facia suferintiele si nedreptăţile ce preti6sa, este de mare însemnătate si decidetdria, nemurire intr’a ei istoria.
pdte in cestiunile cele mai ponderdse si mai aduncu
i se faceau si nu potea se invoce ajutoriulu nime- Greci’a suferi aceleaşi neajunsuri. Asiaticii o
nui in contra acestora, ci suferiea câ si odini 6ra taiatârie in viati’a natiunale, si nici odata se nu ne impresăra din t 6te părţile si amesteca saDgele des-
nenorocit’a Electra, care in suferintie dicea: lasamu pe aceea, ca voru face alţii, ca ceilalţi suntu
deajunsu spre a decide si potu satisface recerinti- potiloru cu alu tribuniloru. Alesandru — si arunca
co (j3ao< ayvoV o lumina limpede loru si fora noi, departe se fimu de acdsta opiniune. membrele împrăştiate in cele patru coltiuri ale
si aeru de o potriva impar- oriintelui. Barbarii se isbeacu mai multu d’alu seu
xca yo? îcrdpoijs 'ouip Se lucramu cu totii in unire si in concordia, con­
titu pe pamentu venirile se le imbraciosiamu cu trupu si sufietu, cadavru de catu de imensulu cadavru alu imperiu­
poc fioU-â? psv 5-pnrcov
V
coţ undulezami multele mele ca-ce cei, cari lucra singuratici in cause publice, lui romanu. Tiranii ei iâu femeiele pentru seraiuri
’todiţ lacrimi iuntu câ si orbii, cari nu potu Vedd iumin’a dilei. fetele pentru târgurile de sclave, si in cursu de
cu t 6te aceste, dicu, totuşi ii vedemu de multe ori î)e vomu privi la pop6rele moderne, vomu a- patru secuii Turcii o stapanescu pen’a-o schimba
convenindu si inrolanduse sub flamurele combaten- fiâ, ca cu Catu unu poporu a avutu mai multe re­ intr’unu felu de familia orientale, in manele careia
tiloru pentru libertate fii a aparatoriloru natiunei uniuni sociale, literarie, filantropice si naţionali si nici-ua-data nu se va mai areta dalta lui Fidias si
romane. Faptele loru inse, eroismulu si virtutea mai solide, cu atata a ajunsu mai curendu si mai a cărei frunte nu va mai restrânge lumin’a lui
naţionale, parte mare suntu omise din paginele is­ usioru la unu gradu mai inaltu de cultura si la o Platone: familia ilustra, care si-a uitatu artele
toriei, care inca n’a potutu fi scutita de man’a si bunăstare mai favorabile atatu materiale catu ai d’ua-dini6ra si gloridsa’i istoria.
devastările inimiciloru, suntu omise in adeveru, dăra spirituale, si de vomu pune intrebarea, ca cum de Dâr’ aceste observatiuni confirma si imputer-
totuşi acCsta lacuna o suplinescu incatuva numerâ- p6te sustiend unu poporu sdu altulu atatea reuniuni nicescu identitatea fundamentale a popdreloru latine,
sele edificia si monumente istorice ridicate de bra­ si societăţi, apoi trebue se reproduceam, ca acesta in locu d’a proba ce-va in contra ei.
vii conducători ai poporului nostru in urm’a victo- este eflucsulu imbraciosiarei celei caldurdse si alu T6te provinu din doua rase aborigine, Celti si
riiloru reportate asupra inimiciloru, după cum dice interessarei facia de ele, din partea fiiloru natiunei Iberii; tdte au vediutu mai in acelaşi timpu pa