Page 28 - 1875-04

Greci, intindiendu-se in Sicilia si in Neapole, la mintirea marelui dascalu romanu „€*eorgi(l De vendiare la t6te Librăriile din tiăra pe
Marsilia si Nice, la Ampurias si Denia. Vasele lazaru.^ pretiulu de 20 lei noui pentru 4 Volume.
feniciane *si desbarcara herculii cutesatori pe căstele Presidiulu si permite cu acăsta ocasiune a Spre finele lunei lui Maiu anulu corentu va
din Provence si la Stanca Calpe; resboinicii Cartagi- convocă, pre domnii membrii si la o adunare gene­ apară seri’a II- „ P o e s i i * si pe la finele lui Oc-
nesi trecură Pirineii si Alpii. rale extraordinaria, căse-si reguleze afacerile reu­ tobre seri’a IlI-a „ P r o s a * de D. Vas. Ale­
Civilisatiunea romana si avu coloniele si muni- niunei, cum voru voi domni’a-loru; pentru-ca pre­ xandri, caroru serii voru urmă imediatu:
cipiele sble in cele patru naţiuni, le-a datu pro- sidiulu acestei reuniuni, dupa-ce se va achită de P o e s i i l e dlui Ulm. Bollntineanu.
priele legi si de la fia-care a primitu cate unu t6te obligamintele săle vis-a-vis de reuniune, —
geniu estraordinariu pe care Ta infiptu intr’a sea citindu reportu de starea societăţii, si-va dă demis-
cor6na. siunea in manile adunarei, de asta-data cu hotarire
Imperiulu romanu ne-a unitu in universalu’i nestrămutata d’a nu mai priimi realegere! — nu fiiu de Secuiu de 30 ani, insuratu, care
spiritu, formandu-ne la felu prin codicele’i civile: Dela anulu 1872 incăce din capulu locului alesu vorbesce bine romanesce, maghiaresce si ger-
ne-a daruitu tuturoru dreptulu de cetatienia, Fran- de presiedinte, la adoiia, la a trei’â si la celelalte Umanesce, si are cunoscienti’a economiei, dove­
cesiloru, Italianiloru, Spanioliloru, Portugesiloru, si alegeri de presiedinte fui realesu. Am primitu dita prin atestate, se recomenda pentru practic’a
represintantiloru noştri le-a deschisu senatulu romanu. realegerea lucrandu si cugetandu, ca dâra economiei si manuarea ei, pe lenga conditiuni bune,
d6ra membrii reuniunei mi voru pune la dispusatiune întruna moşia de cele mari, unde se afla si păduri,
Formarea nationalitatiloru se desemna intr’alu
patrulea seculu, la t 6te popărele latine, că si cum ajutăria necessarie in lucrările si doraverile socie­ său in calitate de oficiale econom, său că rationistu
purtau acelaşi idealu in spiritu, acelaşi sânge in vine. tăţii! Acăst’a afora de mici esceptiuni nu s’a in- Se păte prin scrisori conventionă pe cale po­
templatu; ca-ce membrii reuniunei, mi vine a crede, ştale sub Adress’a, IU: Bî in Kilyăn, post’a ul­
Pop6rele barbare vinu de la - mediandpte se tima Sepsi-Sznt.-Gyorgy. 1—3
rupă legaturele ce ne uniau cu Roma, respandendu ca s’au imbracatu in mantel’a indiferentismului. Se
fiu, me rogu, bine intielesu: nu acusu nece nu
ua bogata varietate in sinulu acestei unitati, ce aperu pre nime! Ma trista realitate: Eata totu, ce
parea ca are se remaie g61a, si redesceptandu con-
scinti’a si simtimentulu individualităţii interne in vinu a spune. Apoi pentru Domnedieu! Numai De datu cu arenda.
presiedintele singuru la tăte trebile reuniunei este
omulu anticu, prd multu perdutu iu Stătu. In cele nunumai pre greu dăra absolutu cu nepotintia si
patru naţiuni se vedu luptandu-se imperiele ariane chiaru absurdu a si cere cineva acăsta; pentru-ca Unu munte pentru pasiunatulu oiloru, a-
cu imperiele catolice si Biseric’a baptesandu pe ido- flatoriu pe teritoriulu Kâszonului, care con-
lolatrii dispusi a si schimba idolii. Carol celumare după dicat 6rea italiana: „Una girondine tiene pasiune pentru 2 mii oi, se da cu
scrie cu pontificatulu unu pactu pe care se rădice non fa priinaverea.“ (Una rondunea nu arenda. Mai de aprope tracteaza cu dori­
face primaver’a.) Ma societatea de ori si ce natura
politic’a europdna, si sciinti’a din Cordova ai din dăca vrea se infloriăsca si sa-si ajunga scopulu, torii JBalazsi Uajos in Kâszon-Imp6r,
Sevilla se intinde d’a lungulu fluvieloru mediterane
spre care s’a formatu, are lipsa de ajnto- post’a ultima Kâszon-Ujfalu, lenga Kezdi-
s ajunge pen’a însufleţi teologi’a catolica. Muni­ rinln totororn membrilor ii sel!!
cipalităţile inflorescu in aceasi epoca la cele patru Din cele espuse pana aci in sumariu ori-cine, Vâsârhely. 2—3
naţiuni, si feudalitatea se intemeidza s’asemenea se cu deosebire domnii membrii se potu convinge, cata
si surpa. , necessitate avemu de acăsta adunare, dela carea
Filosofi’a aristotelica propagata in Andalusia asiu dori din anima se nu lipsăsca nece-unulu; ca- Pătimaşii de surpatura
se suie pe tronulu Romei, inspirarile frumăsei Pro­ ce cu asta ocasiune se voru desbate si resolve in afla in alifi’a de surpatura a lui Qottliell
vence se descdpta in Italia, si măiestrii mosaicului meritu si definitivu chestiuni fărte momentăse de Sturzenegger in Herisau (Elveti’a) unu
bisantinu impodobescu Venezia, Pisa si invdtia pe interessu principiale si administrativu, — p 6te midiulocu de vindecare surprindietoriu. Lenga in­
pictorii italiani primele noţiuni ale desemnului; dru chiaru basea de esistintia a reuniunei. Sapienţi formarea de alu intrebuintiă se afla alaturate nu-
aceştia, la rondulu loru, le transmitu celoru-l-alte satis. merăse attestate si multiamiri. Se trage in ăle ă
pop6re latine. Domnii protopresbiteri ai tierei Oltului Basiliu 3 fi. 20 cr. m. a. atatu prin G. Sturzenegger, catu
Renascerea, reversandu-ne in sufletu sufletulu Massimu si Petru Popescu suntu rogati, fărte res- si prin J. Pecher, apotecariu la Maria Hilf in
anticitati si redandu-ne formele vechi perdute in pectuosu din oficiulu acestui pressidiu si că, inspec­ Temisiăra. * 7—8
austerele n 6stre pocaintie din evulu-mediu, unesce tori districtuali de scăle si că membrii ai societăţii
din nou pop 6rele neo-latine in cerurile artei, năstre, se provăce pre toti invetiatorii noştri Olteni
precum catolicismulu le unise mai înainte in că membri de dreptu ai reuniunei a veni la acăsta
cerurile religiunii. Da, chiaru in momentulu, adunare extraordinaria. Asemenea Domnulu vice- Pretiurile piacei
candu se pareau mai despărţite, ua aceasi ideia le presiedinte alu reuniunei, Giorgiu Comaniciu,
insufletiesce, unu acelaşi destinu le chiama. S’aru diretore de scăla in Veneti’a inferiăre, este rogatu in 23 Aprile 1875.
pută dice, ca suntu nesce coruri, cari — nevediute oficiose din partea acestui presidiu se duca pre- Pretiulu
unele altora — voru ajunge se si unăsca vocile siedinti’a interimale in siedintiele acestei adunari Mesu ra Specia fructeloru fi. cr.
intr’ua armonia superiăre, colo susu, in inaltele reuniale.
regiuni ale atmosferei. Programulu parastasului, precum si alu adu­ fruntea . 4 20
Si prob’a cea mai vedita despre uniunea inte- narei este celu din anii trecuti. Granu ■ inidiulociu 4 —
ligintieloru ndstre se afla in analogi’a limbeloru, in Invitamu deci la acăste adunari solemne ai vo- cu Mestecatu de diosu 3 74
84
3
i •
analogi’a grecei cu latin’a, in analogi’a italianei, tive pre toti i cati se interesata de caus’a scolaria! 1 fromosa 2 68
spaniolei, francesei, portugesei. Sacele in 8 Aprile 1875 vechiu. Secara de midiulocu 2 60
Nimicu mai spontaneu si mai sociale de cattl Presiedinte I cG Ordiulu frumosu 2 20
14
O
limbagiulu. Cuceritori, cesari putură internet na* î ă n u D i m ' a P e t r a s c u . as de midiulocu 2 1 46
frumosu
G
tiuni, dăr’ nu si limbe. Cuventulu, acăsta forma 10 Ovesulu de midiulocu 1 40
delicata si espresiva a ideeloru, se nasce din con- C3 Porumbulu 2 94
CG
tactulu sufleteloru, din reversarea animeloru, din Noutati diverse. ce Meiu • i 5 20
instinctu si din chiamarea sociale, care ne mana se CD Hrişcă • • • — —
3
ne punemu in relatiune cu semenii noştri, si nu i ■— Diet’a Bucovinei a primitu cu unanimitate a Mazerea • • • 6 68
34
. • •
Lintea
s’au descoperitu anca nici creatorii nici legiuitorii. propunerea căpitanului tierei, d’a alege unu comi- Faseolea • • • 5 32
Numai ua intrăga societate creaza si pastrăza lim­ tetu de 7 membri, care va avă se se consulteze Sementia de inu 8 74
bagiulu. Max Mtller enarăza cate-va anecdote, cari asupr’a modalitatiloru, cum s’ar potă arangiâ mai Cartofi • • • — 86
probăza acestu adeveru incontestabile. Tiberiu con- bine in numele tierei serbarea jubileului seculariu sa Carne de vita . 18
vorbiea cu doui gramatici numiţi unulu Marcellus dela annectarea Bucovinei la Austri’a si serbarea es „ de rimatoriu 24
a
altul Capiton, si greşi la unu cuventu Marcellus deschiderii universităţii in Cernăuţi. tu „ de berbece —
cuteza se lu indrepteze, lucru pe oare lu putea — In 18 Aprile a. c., Aniversari’a revolutiu- i ^ Seu de vita prospetu 20
plaţi cu viătia, si Capiton, său mai lasiu seu mai lingu- nei Serbiei dela 1815, domnulu a emisu unu de- -2 •§ n ti n topitu
I 3
sitoriu, dise, ca „cuventulu necorectu intrebuintiatu de cretu pentru crearea de moneta năua de argintu.
Casare său ca era latinu său ca se va face latinu.* — Principele de cor 6na alu Germaniei cu so-
„Capiton minte, respunse Marcellus, pentruca tu, ci’a calatoresce prin Itali’a incognitu si merge la
Cesare, dăca poţi da omeniloru dreptulu de ceta­ Bologna, apoi la Florenti'a. Cursurile
tienia, apoi nu lu poţi da si cuvinteloru.* •— ( S o c o t o t ă l a p u b l i c a . ) Dlu Mihaiu
E m i l i o C a s t e l l a r , D u m i t r e s c u , comissariu la politi’a din Olusiu, k bursa in 23 Aprile 1875 stă asia :
a contribuitu unu florenu v. a. la fondulu socie­ Galbini împărătesei — — 5 fi. 25 cr«y. a,
(Va u r m ă . )
tăţii rom. de lectura „Iuli’a* ceea ce se primesce Napoleoni — — — 8 0 87 V*0 0
cu multiumita. — Clusiu in 21 Aprile 1875. Augeburg — - — — 103 n 40 0 0
A l e a s a n d r u O i i pe a cassariu. Londonu — — — 111 n 20 n p
Comocare, Imprumutulu naţionala — 74 n 80 0 V
Librari’a SOCECU &. Comp. Bucuresci. Obligaţiile metalice vechi de 5°/o 70 r 75 0 0
Presidiulu sectiunei centrali si alu reuniunei C a l e a M o g o s i 6e i N r . 7 . Obligaţiunile rurale ungare 80 » — p P
invetiatoresci „Georgin Uazarn 46 conformu „ „ temesiane 78 50 0 0
dispusatiuniloru statutarie si regulamentarie invita Anuncia aparitiunea primei serii a scrieriloru „ „ transilvane 77 » — 0 »
pre domnii membri la alu patru-lea parastasu, ce d-lui Vasilie Alexandri „ „ croato-slav. 80 * 50 0 0
se va tienă la Avrigu pe diu’a sântului martiru „ T e a t r u * 4 Volume 8° formatu Charpentier har- Acţiunile bancei — — 964 * — 0 0
„Georgiu* in 28 Aprile v. a. c. in onărea si rea- thia velina, tipariu elegantu. „ creditului — — 236 0 50 0 0
!

Eedactoru respundietoritt Editiunea: Cu tipariulu lui
l A C O B t f M U R E S I A N U . IOANE GOTT ei fiiu HENRICU.